Griji de mamă de fată

Unde mai poți găsi în ziua de azi un băiat bun, fetelor? :P

M arți seară am fost la o sindrofie la Ambasada Austriei, dedicată orașului Viena și deschiderii lui pentru homosexuali și lesbiene. Dap, petrecerea a fost cu și despre… plus doi travestiți foarte decorativi, și s-a numit „Viena, now or never”. Foarte bun bufetul vienez.

Azi toată ziua mi-am petrecut-o într-un penitenciar din România – unul dintre cele mai mizere văzute de mine, de când vizitez astfel de stabilimente – penitenciarul Mărgineni situat în comuna natală a lui I.L.Caragiale, fostă Haimanale, before nenea Iancu. Înainte de a găzdui „haimanalele de azi”, penitenciarul a fost mănăstire (până pe la 1840), iar unul dintre primii deținuți a fost însuși rebelul Nicolae Bălcescu. Azi, după cum s-a exprimat directorul instituției, nu mai sunt oameni de calitate, ca altădată, deținuți acolo. Numai membri ai crimei organizate sau teroriști.

Când m-am întors în București m-am oprit pe la mama ca să-mi dea să mănânc, că tot fusesem toată ziua nemâncată și îmi rămăsese în nări iz de cambuză de pușcărie. M-a întrebat ce am făcut în ultimele zile, i-am făcut un rezumat, iar replica ei a fost: „aoleo, mamă, păi cu d-ăștia umbli tu acuma? când erai ziaristă parcă era altfel. cum vrei să-ți mai găsești pe cineva în locurile astea?”

Pe de altă parte, ca ziaristă azi aș fi avut ocazia să-i întâlnesc pe cei doi minunați bărbați din fotografie (Roger Waters și Valeriu Zgonea, pentru cine nu s-a uitat la știri în ultimele două zile). O alternativă de luat în seamă, fără îndoială. Ce mamă nu i-ar iubi când i-ar vedea așa puși pe treabă, ce femeie nu i-ar dori văzându-i cu ciocanul în mână?

Dar, ca să nu aveți impresia că m-am întors cu gânduri negre de la pușcărie, adineauri am dat peste chestia asta. Replica mamei nu figurează printre alea 24, dar mie una îmi place la nebunie numărul 12 🙂

*foto Mediafax

Etichete: , , , , ,

11 comentarii la “Griji de mamă de fată” Subscribe

  1. Stelian 28/08/2013 at 21:53 #

    Cind citii de puscaraie credeam ca ai fost acolo unde e puscariasul nr. 2 al tarii (ca primu’ fu eliberat pen buna purtare).
    Cind colo umblasi „haimana” la Haimanale…
    Poate curind scrii ceva despre asta in alta nota decit ce zic oficialii…

  2. ady 28/08/2013 at 23:31 #

    stie cineva cine-s pustii de la punctu’ 19 si despre ce film e vorba.? (sigur e dintr-un film)

  3. Ugly Kid Joe 29/08/2013 at 00:03 #

    Sa inteleg ca mama ta nu crede in capacitatea sistemului penitenciar de a reeduca si reintegra detinutii? 😛

    • Dollo 29/08/2013 at 10:30 #

      desigur că are încredere, doar că e mai old fashion, nu-i vrea reintegrați în familia ei 😉

  4. 2PeU77 29/08/2013 at 07:08 #

    SINDROFÍE, sindrofii, s.f. 1. (Fam.) Reuniune de invitaţi, petrecere (în familie). ♦ Totalitatea participanţilor la o petrecere familială.

    • Dollo 29/08/2013 at 10:30 #

      așa, și?

  5. Tasepenet 29/08/2013 at 07:56 #

    Filmul se cheama „Lemony Snicket’s a Series of Unfortunate Events” (la noi a fost tradus „Lemony Snicket: o serie de intamplari nefericite”) si e o comedioara aparuta prin 2003 sau ceva de genul asta dupa o carte a lui Lemony Snicket asta (pseudonimul unui autor american de carti pentru plozi). E oarecum haiosel, fiind cu Jim Carrey (care se scalambaie cat poate), Meryl Streep (care se scalambaie mai putin) si alte nume relativ cunoscute. Ideea filmului e ca Jim Carrey incearca sa gatuie trei orfani (doi din ei fiind in poza) ca sa puna laba pe avere. Evident, nu reuseste, dar incearca, plin de elan, timp de doua ore.

    • ady 30/08/2013 at 07:05 #

      merci.

  6. Tasepenet 29/08/2013 at 07:56 #

    Comentariul de mai sus era pentru Ady.

  7. Bogdan 29/08/2013 at 10:32 #

    Dar „d-ăștia” la care se referea erau baietii veseli sau puscariasii? Ce o indigna mai mult? 🙂

    • Dollo 29/08/2013 at 10:34 #

      cred că nu face discriminări între ei 😉

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Sărăcia se învață în familie și e ocrotită de stat

teclas

În Deltă oamenii se zbat ca peștii pe uscat: nu au de lucru, dar fac copii ca să trăiască din alocații. Copiii lor le vor călca pe urme. Needucați, necalificați, vor fi următoarele generații de votanți cu sacoșa.

Cât valorează un om? Dar după moarte?

sidonia cu geo bogza si miron

Cum am descoperit-o pe Sidonia Drăgușanu – scriitoare, ziarist freelancer în timpul războiului, activistă feministă, sfătuitoarea doamnelor, prietena domnilor – deși o uitase toată lumea, inclusiv Uniunea Scriitorilor

Regrete eterne fără semnul exclamării

Discuție despre pronumele de politețe pe marginea unei jerbe mortuare în Piața de flori George Coșbuc: se zice „nu vă vom uita niciodată” sau „nu te vom uita, fată?” 😉

Cum am fost jefuiți în Valparaiso

20180312_112948

Tâlhăriți de bagaje în piața centrală a celui mai vechi port sud-american, Valparaiso, orașul chilian de patrimoniu UNESCO.

Epoca post adevăr, UE ține presa de mână și o încurajează să meargă spre lumină

eu-oficials

Jurnaliști europeni cer Comisiei Europene să-i apere de bogați, de politicieni și de ura cititorilor. UE știe că moartea presei = sfârșitul democrației, dar habar n-are ce e de făcut nici pentru salvarea uniunii, nici a presei.

Moarte chiaburilor din sănătate!

Rares Nechifor, embolizare uterina

Care n-a plecat din țară până acum – ca să se trateze sau să profeseze într-un sistem civilizat – e invitat s-o facă de la 1 martie 2013. România nu-și permite să mai încurajeze existența unei alternative private în sănătate.