Griji de mamă de fată

Unde mai poți găsi în ziua de azi un băiat bun, fetelor? :P

M arți seară am fost la o sindrofie la Ambasada Austriei, dedicată orașului Viena și deschiderii lui pentru homosexuali și lesbiene. Dap, petrecerea a fost cu și despre… plus doi travestiți foarte decorativi, și s-a numit „Viena, now or never”. Foarte bun bufetul vienez.

Azi toată ziua mi-am petrecut-o într-un penitenciar din România – unul dintre cele mai mizere văzute de mine, de când vizitez astfel de stabilimente – penitenciarul Mărgineni situat în comuna natală a lui I.L.Caragiale, fostă Haimanale, before nenea Iancu. Înainte de a găzdui „haimanalele de azi”, penitenciarul a fost mănăstire (până pe la 1840), iar unul dintre primii deținuți a fost însuși rebelul Nicolae Bălcescu. Azi, după cum s-a exprimat directorul instituției, nu mai sunt oameni de calitate, ca altădată, deținuți acolo. Numai membri ai crimei organizate sau teroriști.

Când m-am întors în București m-am oprit pe la mama ca să-mi dea să mănânc, că tot fusesem toată ziua nemâncată și îmi rămăsese în nări iz de cambuză de pușcărie. M-a întrebat ce am făcut în ultimele zile, i-am făcut un rezumat, iar replica ei a fost: „aoleo, mamă, păi cu d-ăștia umbli tu acuma? când erai ziaristă parcă era altfel. cum vrei să-ți mai găsești pe cineva în locurile astea?”

Pe de altă parte, ca ziaristă azi aș fi avut ocazia să-i întâlnesc pe cei doi minunați bărbați din fotografie (Roger Waters și Valeriu Zgonea, pentru cine nu s-a uitat la știri în ultimele două zile). O alternativă de luat în seamă, fără îndoială. Ce mamă nu i-ar iubi când i-ar vedea așa puși pe treabă, ce femeie nu i-ar dori văzându-i cu ciocanul în mână?

Dar, ca să nu aveți impresia că m-am întors cu gânduri negre de la pușcărie, adineauri am dat peste chestia asta. Replica mamei nu figurează printre alea 24, dar mie una îmi place la nebunie numărul 12 🙂

*foto Mediafax

Tags: , , , , ,

11 Responses to “Griji de mamă de fată” Subscribe

  1. Stelian 28/08/2013 at 21:53 #

    Cind citii de puscaraie credeam ca ai fost acolo unde e puscariasul nr. 2 al tarii (ca primu’ fu eliberat pen buna purtare).
    Cind colo umblasi „haimana” la Haimanale…
    Poate curind scrii ceva despre asta in alta nota decit ce zic oficialii…

  2. ady 28/08/2013 at 23:31 #

    stie cineva cine-s pustii de la punctu’ 19 si despre ce film e vorba.? (sigur e dintr-un film)

  3. Ugly Kid Joe 29/08/2013 at 00:03 #

    Sa inteleg ca mama ta nu crede in capacitatea sistemului penitenciar de a reeduca si reintegra detinutii? 😛

    • Dollo 29/08/2013 at 10:30 #

      desigur că are încredere, doar că e mai old fashion, nu-i vrea reintegrați în familia ei 😉

  4. 2PeU77 29/08/2013 at 07:08 #

    SINDROFÍE, sindrofii, s.f. 1. (Fam.) Reuniune de invitaţi, petrecere (în familie). ♦ Totalitatea participanţilor la o petrecere familială.

    • Dollo 29/08/2013 at 10:30 #

      așa, și?

  5. Tasepenet 29/08/2013 at 07:56 #

    Filmul se cheama „Lemony Snicket’s a Series of Unfortunate Events” (la noi a fost tradus „Lemony Snicket: o serie de intamplari nefericite”) si e o comedioara aparuta prin 2003 sau ceva de genul asta dupa o carte a lui Lemony Snicket asta (pseudonimul unui autor american de carti pentru plozi). E oarecum haiosel, fiind cu Jim Carrey (care se scalambaie cat poate), Meryl Streep (care se scalambaie mai putin) si alte nume relativ cunoscute. Ideea filmului e ca Jim Carrey incearca sa gatuie trei orfani (doi din ei fiind in poza) ca sa puna laba pe avere. Evident, nu reuseste, dar incearca, plin de elan, timp de doua ore.

    • ady 30/08/2013 at 07:05 #

      merci.

  6. Tasepenet 29/08/2013 at 07:56 #

    Comentariul de mai sus era pentru Ady.

  7. Bogdan 29/08/2013 at 10:32 #

    Dar „d-ăștia” la care se referea erau baietii veseli sau puscariasii? Ce o indigna mai mult? 🙂

    • Dollo 29/08/2013 at 10:34 #

      cred că nu face discriminări între ei 😉

Leave a Reply

Oldies but goldies

Românul s-a născut poet, de aia e mai lent

casca

Când o lucrare unică intră pe mâinile unor muncitori români termenele contractuale devin opționale. Totul în România durează mai mult, zice spaniolul șef de șantier. Dar la final iese o operă brâncușiană, zice inginerul român

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor

A venit toamna, acoperă-mi gresia cu niște antiderapant

placi

Robert Negoiță, iubitorul primar al sectorului 3, a lipit bucățele de material antiderapant pe plăcile de gresie de pe Bulevardul Unirii – pe care a dat 10 milioane de euro – ca să nu-și rupă trecătorii picioarele când merg să-și plătească impozitele.

Când religia contrazice nevoile societății – eșecul german

biserica catolica

Biserica are monopol pe protecția socială în anumite zone din Germania, așa cum vrea și România să facă. Nemții își dau seama, după 50 de ani, că au greșit.

Cât ne costă să „stârpim” prostituția și cât am câștiga dacă am legaliza-o

ashley

Statul a cheltuit un milion de lei și doi ani de anchete ca să descopere că prostituția se face și prin mica publicitate. Printre „proxeneți” – o femeie de serviciu care cumpăra prezervative la un salon de masaj, o studentă care-i organiza agenda unei fete, un ziar de mică publicitate…

Cât ne-a costat înflorirea sectorului 3, în campania electorală 2016

begonia1

Primarul Negoiță a cumpărat gazon la preț dublu față de piață, apoi l-a tăiat și aruncat ca să planteze în loc begonii. Cât au costat ele și de ce primarul refuză să spună?