T ânărul din fața mea are cam 30 de ani și puțini dinți în gură. De la 22 e închis pentru trafic de droguri. S-a plimbat prin vreo patru penitenciare până acum, din motive de „bună purtare” fiecare director vrea să scape de el mai repede. Dosarul lui arată cât vreo cinci volume „Orbitor” puse unul peste altul. Îmi povestește nonșalant că în 2010, timp de un an, s-a drogat cu cocaină, în închisoarea Jilava.
În pușcărie găsești ce vrei, bani să ai. Mă costa 2-3 milioane de lei pe zi o doză. În libertate o cumpăram cu 500.000
L-am întrebat dacă gardienii știau. „Cum să nu, că doar am ajuns în sevraj la cabinetul medical și întreba doctorul de unde am avut cocaina”.
La plecare mi-a cerut o adresă de email să-mi trimită niște poze făcute de el cu telefonul în pușcărie, ca să-mi demonstreze abuzurile gardienilor. Nu mi le putea arăta pe loc pentru că avea telefonul ascuns în cameră.
Teoretic deținuții nu au voie să dețină telefoane mobile. Practic toți au. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) susține că ăsta e flagelul sistemului și se vaită că nu reușește să-l stârpească, deși cea mai simplă metodă ar fi instalarea unor sisteme de bruiaj care ar face inutile aparatele strecurate ilegal în închisori. Recent mai mulți deținuți din Penitenciarul de Maximă Siguranță Galați au fost prinși că înșelau diverși oameni prin metoda telefonului – adică sunau din închisoare și le spuneau credulilor că o rudă de-a lor a făcut accident și trebuie să trimită bani pentru avocat sau pentru înțelegere.
Ultima știre, de ieri, spune că violatorul jurnalistei din București ar fi de fapt un recidivist. Condamnat la 11 ani închisoare el a fost eliberat mai repede pe motiv de bună purtare. Este al doilea violator eliberat mai devreme care recidivează spectaculos, după cel care a violat și tranșat o femeie luată la autostop, în iarnă. Oficial, în România aproape jumătate dintre deținuți recidivează (este un procent întâlnit și în alte state din Europa și SUA). Mi-e greu să cred că restul de 50% dintre deținuții eliberați se reintegrează fericit în societate. Mai degrabă poliției și justiției le ia mult timp să-i prindă din nou, exceptând cazurile precum cele flagrante cu violatorii de mai sus. Chiar violatorul jurnalistei se afla, chipurile, în monitorizarea poliției…
***
Explicația comună pentru toate faptele de mai sus e una singură: aceea că sistemul nostru penitenciar e falimentar. Financiar și moral. Avem 43 de închisori supraaglomerate, în care condamnații sunt închiși claie peste grămadă, uneori la un loc chiar cu arestații preventiv (deși în cazul lor ar trebui să funcționeze prezumția de nevinovăție cel puțin până la sentință), în condiții de regulă mizere. Nu vă luați după ce vedeți la TV despre condițiile în care stau VIP-urile gen Becali sau Năstase. Realitatea din pușcăriile noastre e destul de grețoasă.
Dar societatea e satisfăcută când se face dreptate și vinovatul e aruncat în spatele gratiilor. Pe nimeni nu mai interesează ce se întâmplă cu el acolo, decât ocazional când se mai aude că iar mai trebuie să suplimentăm bugetul pușcăriilor. Și atunci ne indignăm, că ia uite cât ne costă un deținut, de ce nu-l punem la muncă? Uităm sau nu ne interesează că el se va întoarce printre noi la un moment dat. Neglijat, lăsat să fiarbă în suc propriu acolo, omul ăla nu va ști să facă altceva când va redeveni liber. Altfel n-ar fi ajuns din prima în situația aia.
Reeducarea, funcția esențială care ar trebui asociată cu privarea de libertate, lipsește practic din această ecuație, deși teoretic în fiecare închisoare sunt angajați psihologi și asistenți sociali sau educatori. Majoritatea sunt, însă, foarte tineri, neexperimentați, uneori pile sau pupile ale cadrelor din sistem, și sunt excedați de cele mai multe ori de numărul mare de deținuți de care trebuie să se ocupe sau chiar de problematica lor. În ultimul penitenciar pe care l-am vizitat, Mărgineni, există un singur psiholog la peste 900 de deținuți. Directorul recunoaște că e practic imposibil ca acel om să reușească să-i evalueze pe toți, darmite să mai facă și terapie cu ei, și crede că mai bine nu-l avea deloc. Pentru că ori de câte ori se mai întâmplă câte un incident în pușcărie este întrebat de la centru „dar ce a făcut psihologul?”.
În afară de condițiile proaste de viață (supraaglomerare, igienă precară) deținuții se plâng ei înșiși de inexistența unor programe de reeducare sau de faptul că nu sunt puși la muncă. Cum îmi spunea unul din Craiova
când stă atâția hoți la un loc, degeaba, se gândește la prostii, vrem și noi să ne învețe să facem ceva, poate nu mai venim aicea a doua oară
Cursurile pe care le fac deținuții în închisori se înscriu mai degrabă în categoria activităților de pension: învață să scrie, să citească (util pentru unii ce-i drept), fac origami (sau „oregano” cum îmi spunea tipul cu drogurile de la început), vizitează muzee sau cântă psalmi cu diversele culte religioase care îi vizitează periodic ca să le salveze gratis sufletele. Biserica ortodoxă o face pe bani, că fiecare pușcărie are și un preot angajat, și o capelă construită în incintă.
Reeducarea prin muncă pare a fi un concept mort odată cu comunismul, când nu era incriminată munca forțată. De exemplu anul trecut numai 8.000 de deținuți, din cei 33.000 câți avem, au muncit. Majoritatea în sectoarele administrative ale închisorii, adică la bucătărie și deservire. Și asta nu pentru că ei n-ar vrea, ci pentru că, paradoxal, nu există o piață pentru ei. Șomajul e mare și în libertate, iar un patron preferă de multe ori să angajeze la negru un om liber decât să facă un contract legal, pe salariul minim, cu pușcăria, pentru forța de muncă a unui deținut. Regia care a aparținut ANP și care producea mobilă și alte bunuri confecționate de deținuți a fost falimentată în urmă cu câțiva ani, deși înregistrase într-o vreme rezultate spectaculoase la export – mai ales cu mobila. În clasic stil românesc, nimeni nu știe de ce și cine e vinovat. Atâta vreme cât statul trebuie să plătească pentru închisori, plătește.
Sistemul ne-a costat în 2012 peste 900 de milioane de lei, adică 200 de milioane de euro. Mai mult de trei sferturi din bani s-au dus pe salariile personalului și pe sporurile aferente. Un angajat la ANP primește lunar pe lângă salariu (în jur de 2.000 de lei) și o alocație de hrană, bani pentru chirie, transport, asistență medicală plătită de unitate. Banii cheltuiți efectiv cu un deținut nu sunt foarte bine evidențiați în bugetele pușcăriilor. O singură cifră e relativ certă – cei 3 lei/zi pe cap de deținut pentru masă. Am publicat aici o analiză amănunțită a costurilor cu deținuții, dacă vreți să aprofundați.
Pare, așadar, că în condițiile în care nu-și îndeplinește funcția de reeducare, sistemul penitenciar nu este decât încă o instituție bugetară menită să asigure niște locuri de muncă pentru 12.000 de oameni. Angajați relativ bine plătiți – raportat la posibilitățile bugetare ale țării – dar care, aparent, cam eșuează în a-și îndeplini sarcinile de serviciu: lasă să intre droguri și telefoane în pușcării și să iasă de acolo oameni nereabilitați. Sigur că o vină o mai au și celelalte verigi ale lanțului: justiția care-i eliberează judecând superficial niște hârtii, agențiile de ocupare a forței de muncă pentru că nu-i ajută să se reintegreze, societatea în ansamblu pentru că-i marginalizează și obligă practic să revină în locul unde s-au simțit … acceptați.
Dar locul în care ei sunt ținuți captivi cel puțin câțiva ani și unde ar putea să aibă loc transformarea lor – acolo unde se poate, evident, că nu sunt toți recuperabili – eșuează magistral în a-și face treaba. Cineva spunea că privarea de libertate este singura soluție pe care a reușit lumea civilizată să o contrapună infracțiunilor. După ce am vizitat câteva pușcării mie mi se pare că noi nu facem decât să-i băgăm pe toți undeva și să ascundem cheia, prefăcându-ne că am scăpat de o problemă, când de fapt doar am amânat-o și uneori chiar am agravat-o.
M-am dus pe link si vad ca angajatii maninca pe banii contribuabilului la servici. Ba li se deconteaza si transportul si mai au si asistenta medicala. Nu se specifica uniformele primite (haine, pantofi…). Totalul declarat urca venitul la peste 3200 lei pe luna. Ceea ce nu-i rau deloc. Ma rog, vorbim de medie si nu stim cit e raportul dintre salariul minim si maxim. Ca daca e de 10 la 1…. Si ai vreo 10-20 in zona salariului maxim (raport peste 7) datele se schimba.
La ziarele pe unde ai lucrat iti decontau abonamentul ITB sau benzina de acasa la servici? Iti dadeau sa maninci?
A!!! Poate la mincare discutam de faimoasele bonuri de masa, gaselnita de a mari salariile si ocoli fiscul.
Totusi intre 4 lei pe zi si 22 lei pe zi, cam mare raportul…
da, e o diferență, dar unul e deținut și altul om liber 😉 salariații ANP au statul special, au câștigat sporurile astea printr-o lege specială, și chiar în condițiile astea ei susțin că nu vine lumea să lucreze în sistem.
Cu tot respectul, articolul ala din constitutie cum ca toti sunt egali e aruncat la cos. Insa e aplicat din plin ultima fraza din Ferma animalelor: „Toate animalele sunt egale. Unele animale sunt mai egale decit altele.”
Toti slujitorii regimului au legi speciale: militari, judecatori, militisti, ANP. Nu vorbim de parlamentari, ca ei n-au salarii ci indemnizatii si d-aia mai sunt ba profesori, ba avocati…
Si cu toate ca au legi speciale si salarii mari, orice ai vrea sa spui, contrabanda infloreste in puscarii…
Pentru ca pe linga salariile frumoase mai e si spaga. Daca doza de cocaina ajunge de la 500.000 la 3.000.000, inseamna ca 1,5 milioane din pret merge la paznici (de la al mic la sef).
Si mai e ceva. Mai cred ca nici aia 4 lei pentru mincare nu ajung la detinut. Mai este dijmuit….(O zi din viata lui Ivan Denisovici…)
Si fiindca imi amintii. Nastase mincare d-asta de 4 lei pe zi a mincat?????
Trebuia sa slabeasca binisor. Ceea ce nu s-a intimplat.
asta ziceam și eu, că degeaba îi plătim cu atâtea sporuri de vreme ce nu-și fac treaba.
Năstase nu cred că a mâncat ce i s-a dat acolo, pentru că avea și el, ca toți ceilalți, dreptul la pachet sau să cumpere de la magazinul închisorii. și probabil că a avut și bani pentru asta…
Si de unde e poza? Dintr-o inchisoare din Irak?
Nu, e din Europa, culmea
Pai e cool! Gratiile sunt vopsite, peretii vopsiti, lumina au, imbracati bine sunt, nu par nemancati, ce le mai lipseste? Inchisoarea trebuie sa fie ceva legat de pedeapsa, nu legat de comfort.
E drept ca eu as prefera colonii de munca(lagar) ca alternativa la inchisoari.
cred că tu ai prefera să și moară acolo, în colonie, ca să scăpăm de o grijă. ce spun eu aici e că după ispășirea pedepsei – nu importă cum sunt condițiile inside – ei se întorc în societate. neschimbați. asta era ideea. sunt sigură că pricepi, dar vrei să fii Gică contra.
nu se intorc neschimbati. cei mai multi se perfectioneaza in aria lor de expertiza.
Colonii penitenciare au existat si la englezi(Australia), si la rusi(gulag) si la nemti si chiar si la noi. Inca mai exista prin SUA. Ideea e nu sa-i omori pe detinuti, ci sa-i ajuti pe ei sa-si omoare timpul. In colonii, ar avea mai mult spatiu de miscare si ar fi izolati de societate in acelasi timp.
Cei care ajung in inchisori, in majoritatea lor ajung acolo dupa ce comit fapte cu violenta. Nimic nu-i schimba. Dace se intorc in societate tot periculosi raman. Parerea mea e ca cine ajunge la inchisoare pentru crima, viol, rapire, tortura, etc, n-ar mai trebui sa iasa nicodata din inchisoare. Sa ramana acolo, in lumea lor, iar noi sa putem trai in siguranta in lumea noastra.
Ipoteza:
Se da un sistem perfect care impiedica contactul cu exteriorul si scoate oameni reeducati, calificati pentru diverse munci. Ar scadea recidiva?
Eu zic ca nesemnificativ. De ce? Pentru ca avem o problema cu cei condamnati. Pentru ca e legal ca la angajare sa ti se solicite cazierul, indiferent de tipul jobului.Pentru ca in Romania a avea antecedente penale e egal cu sinuciderea sociala. Nimeni nu angajeaza fosti condamnati. Ei sunt paria laolalta cu tiganii, handicapatii, ungurii si in general toti cei care se abat de la norma mioritica crestin-ortodoxa.
Adauga si somajul ridicat in randul celor considerati „normali” si o sa ai tabloul complet.
E un cerc vicios: nu sunt angajati pentru ca nu sunt locuri de munca si daca sunt locuri de munca nu-i luam ca sunt cu antecedente penale, ca e „tigan”, ca „io n-am nevoie de handicapati la mine in firma” etc.
Iepuras iar n-ai basca :(.
păi trebuie lucrat și la educarea societății. pe urmă, dacă din timpul detenției se stabilesc contacte de muncă cu diverși agenți economici, și patronul vede că omul vrea să muncească, încă de când e la pușcărie, îl va angaja și când iese, pentru că e deja probat. poate că n-ar schimba lucrurile instant și cu cifre spectaculoase, dar pe felii mici tot ar fi ceva.
nu mai e butonul de raspunde acolo unde imi trebuie si sunt total pe langa subiect (mult prea vast si complicat), dar eu daca mai vad „expertiza” in loc de „experienta” urlu, fac urat, omor pe cineva.
pe cuvant, nu vreau sa ajung in puscarie (fac ce fac si ajung si la subiect), asa ca, va rog eu, fie-va mila de mine si de voi.
ps.ma scuzati pentru iesire. nu ma leg de toate greselile gramaticale, n-am probleme cu anumite expresii, dar „expertiza” in loc de „experienta” a ajuns dintr-o eroare (de traducere, probabil) in regula si am intalnit-o de atatea ori ca fac alergie.
Cu mila crestineasca(contra cost) ;)!
http://www.mediafax.ro/social/preotul-penitenciarului-bacau-prins-cand-introducea-in-unitate-patru-telefoane-pentru-detinuti-11363643