Turchiș fraidei

Cu kebap și legume la grătar, cafea la ibric, iaurt cu mentă și un drum fleșcăit de la Constanța înapoi spre București.

kebap-vanata

După ce am vizitat arestul din Constanța (cam aglomerat cu „clienți” de etnie turcă) n-am putut să părăsesc orașul brazilianului Mazăre fără să degust ceva bun la Kaptan Baba Nur (un restaurant turcesc chiar vis a vis de clădirea Prefecturii Constanța). Ăsta a fost „my turkish friday”, în care am mâncat niște salate delicioase  pe bază de vinete, cel mai bun iaurt cu mentă, niște frigărui cu carne de oaie și legume fripte, băut cafea la ibric, lins niște cremă de ciocolată la desert și plecat la drum spre București pe o ploaie mocănească.

kebap salate frigarui bucatar2 bucatar farfurii farfurie desert

Pentru că pe mine m-a impresionat abundența porțiilor (pe care n-am putut să le dăm gata acolo, le-am mai luat și acasă, pentru că aproape nu aveai loc să bagi furculița de pline ce erau), vă provoc să ghiciți cât a costat tot ce v-am enumerat mai sus, pentru două persoane?

 

Tags: , , , , , , , ,

8 Responses to “Turchiș fraidei” Subscribe

  1. varsator 23/11/2013 at 00:22 #

    50 de lei?

  2. Emil 23/11/2013 at 00:30 #

    100 de lei? care da mai mult? 😛

  3. balauru' 23/11/2013 at 00:38 #

    Data viitoare incearca si la OZ DEMIR, tot in Constanta, in zona garii, pe urma mai vorbim. Sa nu te sperie aspectul exterior al cladirii, ce e important este innauntru.

  4. Ioan 23/11/2013 at 15:22 #

    nimica nu-i mai delicios decat neste cleni sau obleti (albituri) pescuiti la vobler pe malul unui rau (cu manutele tale) prajiti (pe jar) trecuti prin mujdei de usturoi la fata locului(in mijlocul naturii). trebe sa fii pescar macar incepator ca sa intelegi chestia…

  5. ady 23/11/2013 at 18:31 #

    crema aia de ciocolata, of!!! in curandul apropiat trebuie sa pun de o sharlota.

  6. ady 23/11/2013 at 18:35 #

    ps. cred ca intr-un dintre noptile trecute l-am visat pe mazare. cred, sau posibil unul cu moaca lui. am fo’ miercuri la doctor si cand stateam eu la receptie pe tembelizor se invartea, fara sonor, un reportaj cu mazare, in cele mai dubioase costume si cred c-a dat buzna in visele mele. 🙂
    am uneori niste vise, de sa puna pe ganduri serioase o gasca de psihologi. : )

  7. N. Raducanu 24/11/2013 at 21:58 #

    Stimata d-na Dollo,
    Fiti buna si desvaluiti-ne totusi care este raspunsul la intrebarea „Cat a costat totul”? Si daca asa banchet se ofera la Kaptan Baba Nur doar Vinerea? Si numai celor ce fotografiaza felurile, pentru un eventual articol la ziar? Multumesc!

    • Dollo 24/11/2013 at 23:23 #

      A costat 98 de lei pentru două persoane. Nu contează ziua și nici ședința foto. Că nu era pentru vreun ziar, era pentru plăcerea mea 🙂

Leave a Reply

Oldies but goldies

Slăbiciunile unei femei puternice

katharine-graham

„Personal history”, de Kay Graham, cândva cea mai puternică femeie din America, la cârma Washington Post: despre jurnalism, politică, feminitate și neîncredere. O carte despre cum era America great în secolul trecut.

Megastructuri și mini-popoare

catedrala2

Cum ne privesc turiștii care ne vizitează Casa Poporului. Ce diferență e între uimirea lor și a noastră când le vizităm catedralele lor, vechi de secole. Și la ce ne ajută clădirile astea impunătoare pe noi, oamenii de rând.

Visiting Transilvania: “Traditional roma people on the left!”

Port traditional la un copil care cersea in Sighisoara

Turul bisericilor fortificate săseşti din Transilvania a fost, pentru cei şase ziarişti, o ocazie să cunoască România reală, cu drumuri proaste, cu monumente dărăpănate, cu prea mulţi “roma people” în locuri în care li se spunea că au trăit “the saxons”, dar şi cu oameni ospitalieri şi calzi, cu mâncare multă şi gustoasă, şi cu peisaje fabuloase.

Ce ar fi de văzut/făcut în Portugalia

Porto, râul Douro și un pod făcut de Eiffel

Vizitat Lisabona, Porto, Estoril, Sintra, Coimbra, Fatima, Obidos&co; lăfăit pe plajele din Algarve, mâncat fructe de mare sau ce vă poftește apetitul, băut vin verde, ascultat Fado live, simtit bine pe bani putini

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor

Dacă ai vrea să trăiești doar atât cât poți

maini

Când mai vedeți reclame cu bătrâni râzând cu toată placa într-o lumină caldă, solară, să știți că ăia nu sunt nici români, nici la azil. Și poate nici așa bătrâni 😉