A m fost săptămâna asta la Pungești, în Vaslui, unde de câteva luni sătenii se luptă cu jandarmii ca să nu le permită americanilor de la Chevron să caute gaze de șist în pământurile lor. De fapt pământurile boierului Jack Marcopol, pe care primarul (PSD) le-ar fi luat dând la schimb niște văioage pe care probabil nu se înghesuia nimeni să facă nici măcar agricultură.
Din start trebuie să vă spun că nu gazele de șist și riscurile exploatării lor m-au dus acolo – așa cum desigur știți că nu m-am ofuscat nici pe marginea subiectului Roșia Montană – ci faptul că pentru prima dată în România ultimilor ani o zonă a fost declarată „zonă specială de siguranță publică”, ceea ce, conform unui ordin din 2010 semnat de fostul ministru de interne Vasile Blaga, înseamnă practic că poliția și jandarmeria pot să facă ce vor mușchii lor pentru că nu scrie nicăieri ce nu au voie să facă. Și mușchii lor pot multe.
Mai concret, situația la Pungești e cam așa: nu intră și nu iese nimeni din incintă (a.k.a. comuna Pungești, care are 7 sate în compunere) fără să fie legitimat la unul dintre cele patru-cinci filtre de jandarmi+poliție din preajma terenului pe care Chevron caută gaze. Oamenii sunt legitimați și dacă merg cu vaca la câmp sau dacă merg la fântână, și riscă să ia și bătaie dacă ies pe ulițe după ora 18.00, când li s-a comunicat verbal că „e mai bine să nu iasă din case”.
E cazul lui tanti Maria, dar și al altora care nu sunt așa de savuroși, poate, la povestit:
Nu au voie să circule în grupuri mai mari de două-trei persoane, nu după căderea serii, nu au voie să se apropie sau să staționeze în preajma gardului Chevron. Nu li s-a spus de ce și în virtutea cărui act administrativ. Totul e verbal și discreționar, și pare ceea ce este de fapt: o încălcare grosolană a drepturilor consfințite de Constituție (dreptul la liberă circulație, la asociere, la informare, la exprimare). E rezultatul faptului că în 2 și 7 decembrie un grup de săteni revoltați ar fi dărâmat gardul Chevron și au făcut un soi de răscoală. Asta susține șeful dispozitivului de poliție și jandarmi din zonă. Activiștii antifracking care i-au incitat pe săteni spun că dimpotrivă, ei i-au învățat pe oameni că au dreptul să protesteze pașnic, pe domeniul public, împotriva gazelor de șist. Dar că jandarmeria, dezamăgită că nu face nimeni răscoală, ar fi infiltrat niște elemente turbulente, care au dărâmat gardul și au dat astfel apă la moară organelor ca să cotonogească țăranii. Altfel nu se explică cum de americanii au avut imediat pregătite alte garduri pe care le-au montat a doua zi și sub protecția jandarmilor au continuat să-și vadă de treabă.
Dacă a fost sau n-a fost răscoală reală la Pungești rămâne să stabilească istoria. Cert e că momentan, în urma acestor pretinse revolte, oamenii au rămas, cum recunoaște și viceprimarul comunei, și bătuți și cu banii luați. Mai exact, cine a încasat bătaie de la jandarmi nu mai suflă, de frică, cine nu a luat încă nu îndrăznește să-și mai ridice glasul vreodată, că jandarmii imediat te bagă în dubă și te duc la Vaslui. Pe parte economică, nici primăria nu îndrăznește să-i mai ceară Chevron-ului niscai beneficii, „că dacă i-am fugărit atâta, acuma ce credeți, ne mai dau ceva?” – dixit viceprimarul Vasile Voina, PNL.
Dincolo de partea semi-umoristică a poveștii – deh, la Vaslui, ca la Vaslui – două lucruri m-au frapat în timp ce mă aflam acolo:
1. Viceprimarul ne-a primit, s-a lăsat filmat, întrebat, a spus cu onestitate că nu prea știe care sunt riscurile exploatării gazelor de șist și că nici despre zona asta specială nu a fost informat, dar că se supune și el controalelor, ca toți cetățenii, fără să crâcnească. În final, conducându-ne la ușa primăriei, ne-a întrebat totuși noi cine suntem, și de unde? Deși ne prezentasem inițial, spusesem că suntem de la APADOR-CH, și că facem acolo un raport privind încălcarea drepturilor omului.
2. Comisarul șef Cătălin Popa, adjunctul IJP Vaslui, cel care coordonează dispozitivele de control din „zona specială de siguranță publică Pungești”, a fugit de noi jumătate de zi, cât am stat prin comună și am tot întrebat de el. În final l-am găsit la sediul IJP Vaslui, unde ne-a primit „în audiență” după vreo jumătate de oră de așteptat la poartă, legitimat, confiscat telefoane și dispozitive de înregistrat. În biroul lui ne-a primit cu o morgă de luptător antitero, indicându-ne să păstrăm o distanță de cel puțin un metru față de biroul lui, „pe care se află documente secrete”. În final ne-a comunicat cu aceeași morgă că nu ne poate spune nimic despre efectivele dislocate în zona Pungești, pentru că… „sunt secret de serviciu”, dar că să stăm liniștiți, are IJP Vaslui suficiente fonduri cât să mențină acele dispozitive acolo „atâta timp cât va fi necesar”. Chiar dacă, probabil, în restul județului nu mai există vreun polițist disponibil.
Totul pare de fapt decis mult deasupra capetelor acestor oameni, la un nivel cu care nici primarul și nici șeful Inspectoratului de Poliție nu îndrăznesc să se pună. Sau consideră că e mai cuminte pentru ei să tacă și să execute. Nu pun aici în discuție dacă e bine sau ba să fie exploatate gazele alea. Poate că o fi bine, dar de ce nu se face dracului o informare corectă a oamenilor: ce îi așteaptă, ce li se va întâmpla, dacă vor fi riscuri, cum le vor depăși, care e scenariul ăl mai bun și ăl mai rău? În loc de așa ceva ei sunt hărțuiți și bătuți ca niște vite, în virtutea unui ordin semnat acum trei ani de un ministru, neclar și abuziv, care iată, se dovedește mai tare decât toate legile țării la un loc.
Desigur, sunt cam greu de explicat oamenilor din restul țării abuzurile crase de la Pungești, care nu se limitează la modul în care primarul a dat acel teren americanilor ca să sondeze după gazele de șist. E greu de explicat pentru că majoritatea au văzut la știri că țăranii au fost turbulenți, deci „bine le face că-i țin sub control”, crede mama. E greu de explicat pentru că la 24 de ani de la revoluția din 1989 prea mulți dintre români încă sunt de părere că libertatea (de mișcare, de expresie) nu face doi bani pe burta goală.
Mi-am imaginat, întorcându-mă de la Pungești, cum ar fi dacă într-o zi o firmă cu care guvernul a bătut palma vrea să facă săpături sub blocul meu, că a descoperit acolo nu știu ce zăcământ. Eu nu am habar dacă o fi bine sau nu să-i las să sape, că nu-mi spune nimeni, dar până mă dumiresc guvernul îmi trimite niște jandarmi la ușa blocului care îmi trag un pumn în nas și mă țin la respect în casă, ca să nu stingheresc activitatea firmei. Jandarmi pe care-i plătesc eu, din impozitele mele. Jandarmi care au grijă ca firma aia să-și facă profitul, nu ca eu să am dreptul pe care mi-l garantează Constituția țării. Și nu-mi spun de ce, ci doar că „așa vor ei, că e mai bine”.
Oare cum m-aș simți eu dacă ar fi așa, și nimeni din celelalte blocuri nu ar lua atitudine în favoarea mea? Poate că m-aș simți ca tanti Maria, aș face haz de necaz și aș sta în casă, crezând că nu am nicio putere atâta timp cât guvernul „nu chică”. Poate mi-ar fi frică. Pentru că de una singură n-aș avea nicio putere. Pentru că dacă nimeni nu zice nimic când se întâmplă abuzuri ca la Pungești vom ajunge să nu mai putem spune niciodată ce nu ne convine. Pentru că știu alții mai bine ca noi „ce e mai bine”, iar atâta vreme cât supermarketurile vor fi pline, cine are nevoie de altă libertate decât aceea de a alege de pe care raft să-ți iei tigaia minune?
In Pungesti Chevron aplica tactica folosita si in Nigeria folosind de aceatsa data jandrameria si politia.
On October 28 in 2000, Nigerian troops attacked unarmed demonstrators in the village of Choba who were protesting discriminatory hiring practices by the Oklahoma-based Wilbros pipeline company.
Over two days of terror the soldiers reportedly killed four people and raped over 60 women. The Obasanjo government denied the rape charges even after
photographs of the assaults were published in a leading Nigerian newspaper, but Nigerian and international human rights organizations, including Human Rights Watch, confirm that the killings and gang rapes took place. Wilbros later assured investors that „the order
restored by the government law enforcement agencies” would permit a return to full profitability.
Three weeks later, following the murders of a dozen policemen in and near the Bayelsa
state capitol of Yenagoa, a heavily armed contingent of troops entered the town of Odi, indiscriminately killing between 50 and 100 of the community’s 15,000 residents and sending the survivors fleeing into the bush. For ten brutal days the army systematically burned and looted the town, leaving only a church, a clinic and a bank intact.
Chevron Complicit in Killings
The atrocities in Choba and Odi are the most recent incidents in an escalating conflict between the oil producing communities and Chevron, Shell, Mobil and their Nigerian government business partners.
In May 1998 Chevron flew in Nigerian troops to end a
peaceful occupation of an oil platform by local residents seeking negotiations with the company over local grievances. The troops opened fire on the protesters, killing two injuring another and arresting and torturing others. In December 1998 and January 1999
Chevron again provided transport to Nigerian military units who attacked and killed villagers peacefully demanding the withdrawal of the oil companies from the region.
Chevron’s complicity with human rights abuses in Nigeria have prompted calls for a Congressional investigation, and the company faces legal action in the United States by its victims.
San Francisco, CA, in 2010
– Almost ten years after the events, and after four weeks of trial, a jury in federal court in San Francisco today found Chevron not liable for the shootings, killings and torture of unarmed, peaceful protesters on a Chevron oil platform off the Niger Delta in 1998. While disappointed with the ruling, the plaintiffs have announced they will appeal the decision to the 9th Circuit.
The lawsuit is based on a 1998 incident in which Nigerian soldiers shot nonviolent protesters at Chevron’s Parabe offshore platform. The soldiers were paid by Chevron, ferried to the platform by Chevron and supervised by Chevron personnel. Two protesters were killed in the brutal attack –one shot in the back– and others were injured, including some who were tortured while in custody.
Nu am stiut de „zona specială de siguranță publică Pungești” – ca multi altii probabil, am crezut ca localnicii au protestat impotriva explorarii / explotarii Chevron, Jandarmeria a intervenit pentru restaurarea ordinii publice dupa care toata fiecare s-au intors la treburile si casele lor. Nici prin cap nu mi-a trecut ca or sa ramina cu filtre, legitimatii, curfew… Se pare ca Hotnews si alte siteuri au mai scris despre zona special pe 8-9 Decembrie, dar efectiv nu le-am vazut pina acum (se pare ca pierzi o zi din citit presa, adio, dispar si problemele din ziua respectiva)
Oricum mi se pare o masura prea dura, fara sa fie facuta publica – vad ca siteul MAI sectiunea Centrul de Presa merge doar 6 stiri sau 2 zile in urma, iar siteul Directiei de Informare si Relatii Publice ninge foarte frumos (pentru e exact ce vrea „publicul” nu informatii ushor de cautat si citit, ci efect special sa-l tina zimbind, probabil ca au impresia ca noi sintem mitze!).
Inteleg ca in cazul unei „rascoale” nu vrei sa inflamezi si alte regiuni, dar mi se pare o timpenie atita timp cit la noi nu iese nimeni in strada nici pentru modificarile la codul penal si legea aministiei, sau poate or iesi dar dupa 40 de ani (foarte rar, dar dur, c’asa’i romanu).
Nu Chevron face asta, ci Ministerul de Interne si Jandarmeria Romana. Felul in care au facut managementul situatiei mi se pare execrabil, chiar daca interesul ar fi ordinea publica. Daca Ministrul o face din interese politice si ii exagereaza masuri pe localnici pentru beneficiul Chevron, atunci e cazul sa ii cerem demisia.
am citit raportul.
dupa parerea mea ordinul nu are temei legal. nu exista nimic in HG care sa justifice ordinul si mai ales faptul ca sefii locali pot emite dispozitii.
masurile si mai ales ceea ce a fost comunicat verbal taranilor de catre jandarmi sunt masuri specifice starii de urgenta declarate intr-o unitate administrativa. pentru asa ceva este nevoie de decret.
in lipsa unor precizeri exacte, asa cum exista in aceea ordonanta de urgenta din 1999, referitoare la faptul ca pe linga ministru si sefii din teritoriu pot emite dispozitii , ordinul lui blaga din 2010 este ilegal. cam asta ar trebui sa conteste APADOR-CH in instanta.
trebuia sa cereti in scris planul unic judetean, planul zonei speciale si mai ales documentele pe baza carora acel plan a fost modificat prin instituirea zonei speciale. De asemena de la mai, potrivit ordinului puteti cere analiza lunara cu privire la ordinea publica din tara.
Faptul ca in Romania si nu in jungla africana, niste cetateni europeni se tem sa relateze liber ce le spune Jandarmeria si ca presa nu are acces liber pe simpla dispozitie a unui sef de politie locala e o grava incalcare a Constitutiei si ne arata ce s-a cistigat in 10 ani de regim basescu. Frica!!