Mama, față cu drepturile omului

Astă seară, la telefonul „constituțional” cu mama, am avut o discuție surprinzătoare despre forța de muncă și plusvaloare, de parcă de când a dat zăpada nu face decât să stea la gura caloriferului să-l citească pe Marx.

– Aoleo, la ora asta ești pe drumuri, măcar ai mâncat ceva azi? (era cam 18.30)

– Da, păi am avut ceva de lucru și s-a lungit șederea la birou…

– Auzi măi mamă, dar pe voi cine vă plătește?

– Dar ce-ți veni așa brusc?

– Păi mă gândesc că dacă nu produceți nimic, de unde aveți bani? Adică… produceți ceva?

– Nu producem în sensul la care te gândești tu, dar avem o activitate utilă, zicem noi, apărăm drepturile omului…

– Eu când munceam la fabrică produceam ceva, tu când munceai la ziar, vă luați banii din vânzarea ziarului (crede ea), dar acuma, cum vă luați banii din drepturile omului? (pentru informarea corectă a publicului mama a lucrat la fabrică, dar a plimbat hârtii😉

– Cineva trebuie să le apere și pe astea…

– Adică, ce, vă dă statul bani ca să le apărați? Nu cred că vă dă, nu?

– E, ne dă statul, statul ar trebui să respecte drepturile astea, așa că nu are nevoie să plătească o organizație neguvernamentală ca să-l verifice. Banii vin din străinătate, de la alte organizații mai mari care ne finanțează proiectele pe care le derulăm noi în România.

– Adică vă plătesc niște străini ca să faceți treabă în România? Dar ăia ce interes au?

Aici s-a întrerupt convorbirea că am intrat în metrou și era prea mult de explicat. O să am un week-end interesant despre finanțarea societății civile și drepturile omului în România. Sper să nu mă ia la final cu „huo, te-ai vândut lui Soros, nu mai ești fata mea!” 😉

Tags: , , , ,

7 Responses to “Mama, față cu drepturile omului” Subscribe

  1. Lucian Mustaţă 31/01/2014 at 00:04 #

    Prea complicată maică-ta. Eu îi explic mamei în câteva cuvinte cu ce mă ocup şi dacă înţelege din prima, bine. Dacă nu, nu pierdem niciunul nimic. Din fericire nu tre să-i mai spun mamei cu ce se mănâncă PR-ul şi marketingul afiliat, ori a înţeles din prima, ori nu mai cere explicaţii văzând că ies la bere cu băieţii fără să-i cer ei bani şi fără să-i bată poliţia la uşă :)).

  2. Cristi 31/01/2014 at 12:49 #

    maica-ta chiar este o mama inteleapta.angajatorii au interese filantropice (de aia va finanteaza proiecte, pentru ca-s niste filantropi, nu-i asa ca scriu bine?)

    • cora 31/01/2014 at 13:01 #

      :)) Da, in general angajatorii sunt niste filantropi, si nu uita sa ti-o reaminteasca periodic, mai mult sau mai putin subtil :)) De regula ei platesc niste angajati din marea lor mila, nu pentru ca acestia le-ar presta munca in schimb, doamne fereste! 😉

  3. claudia 02/02/2014 at 15:05 #

    Eu astept cu interes raspunsul la intrebarea „Dar ăia ce interes au?”

    Acum nu pot sa ma gandesc decat la faptul ca exista fonduri europeene cu destinatia asta, dar poate realitatea e alta 🙂

    • Om bun 02/02/2014 at 17:31 #

      Chiar nu poate sa fie unu cu bani care sa aiba interese bune ?

  4. it's me 04/01/2015 at 13:50 #

    lol, tocmai cu uratul ala ?? 😉 aici sunt cu mama ta : huo !

Trackbacks/Pingbacks

  1. Mama, față cu terorismul | România curată - 13/01/2015

    […] făcut strategia organizației. Despre drepturile omului ți-am mai zis, acuma am pus pe hârtie ce vrem să facem în următorul cincinal, cum ar veni. Și pentru asta […]

Leave a Reply

Oldies but goldies

Zen and the Art of Marcela Maintenance*

marcela

Calitatea service-urilor din București: prețuri europene, servicii făcute românește, pentru că „așa facem noi și n-am avut niciodată probleme”. Avatarurile unui șofer care se încăpățânează să citească manualul mașinii.

Miron Radu Paraschivescu, jurnalul unui comunist fără partid

Miron Radu Paraschivescu

Cine ar ști să se roage cu adevărat pentru sufletul meu decât o curvă – însemnările unui ratat oarecare din România secolului trecut. Miron Radu Paraschivescu, Jurnalul unui cobai

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?

Recursul la argumente

ilusion

De ce în 2017 e nevoie să le explici unora că oamenii sunt egali în fața legii și au aceleași drepturi indiferent de rasă, sex sau etnie – pentru că la televiziunea națională vine un avocat al poporului și neagă Holocaustul, și nimeni nu-l contrazice, deși avem și o lege care-l face pasibil de pușcărie pentru asta.

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

oug_gratiere-curcan

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.

Visiting Transilvania: “Traditional roma people on the left!”

Port traditional la un copil care cersea in Sighisoara

Turul bisericilor fortificate săseşti din Transilvania a fost, pentru cei şase ziarişti, o ocazie să cunoască România reală, cu drumuri proaste, cu monumente dărăpănate, cu prea mulţi “roma people” în locuri în care li se spunea că au trăit “the saxons”, dar şi cu oameni ospitalieri şi calzi, cu mâncare multă şi gustoasă, şi cu peisaje fabuloase.