Mama, față cu drepturile omului

Astă seară, la telefonul „constituțional” cu mama, am avut o discuție surprinzătoare despre forța de muncă și plusvaloare, de parcă de când a dat zăpada nu face decât să stea la gura caloriferului să-l citească pe Marx.

– Aoleo, la ora asta ești pe drumuri, măcar ai mâncat ceva azi? (era cam 18.30)

– Da, păi am avut ceva de lucru și s-a lungit șederea la birou…

– Auzi măi mamă, dar pe voi cine vă plătește?

– Dar ce-ți veni așa brusc?

– Păi mă gândesc că dacă nu produceți nimic, de unde aveți bani? Adică… produceți ceva?

– Nu producem în sensul la care te gândești tu, dar avem o activitate utilă, zicem noi, apărăm drepturile omului…

– Eu când munceam la fabrică produceam ceva, tu când munceai la ziar, vă luați banii din vânzarea ziarului (crede ea), dar acuma, cum vă luați banii din drepturile omului? (pentru informarea corectă a publicului mama a lucrat la fabrică, dar a plimbat hârtii😉

– Cineva trebuie să le apere și pe astea…

– Adică, ce, vă dă statul bani ca să le apărați? Nu cred că vă dă, nu?

– E, ne dă statul, statul ar trebui să respecte drepturile astea, așa că nu are nevoie să plătească o organizație neguvernamentală ca să-l verifice. Banii vin din străinătate, de la alte organizații mai mari care ne finanțează proiectele pe care le derulăm noi în România.

– Adică vă plătesc niște străini ca să faceți treabă în România? Dar ăia ce interes au?

Aici s-a întrerupt convorbirea că am intrat în metrou și era prea mult de explicat. O să am un week-end interesant despre finanțarea societății civile și drepturile omului în România. Sper să nu mă ia la final cu „huo, te-ai vândut lui Soros, nu mai ești fata mea!” 😉

Etichete: , , , ,

7 comentarii la “Mama, față cu drepturile omului” Subscribe

  1. Lucian Mustaţă 31/01/2014 at 00:04 #

    Prea complicată maică-ta. Eu îi explic mamei în câteva cuvinte cu ce mă ocup şi dacă înţelege din prima, bine. Dacă nu, nu pierdem niciunul nimic. Din fericire nu tre să-i mai spun mamei cu ce se mănâncă PR-ul şi marketingul afiliat, ori a înţeles din prima, ori nu mai cere explicaţii văzând că ies la bere cu băieţii fără să-i cer ei bani şi fără să-i bată poliţia la uşă :)).

  2. Cristi 31/01/2014 at 12:49 #

    maica-ta chiar este o mama inteleapta.angajatorii au interese filantropice (de aia va finanteaza proiecte, pentru ca-s niste filantropi, nu-i asa ca scriu bine?)

    • cora 31/01/2014 at 13:01 #

      :)) Da, in general angajatorii sunt niste filantropi, si nu uita sa ti-o reaminteasca periodic, mai mult sau mai putin subtil :)) De regula ei platesc niste angajati din marea lor mila, nu pentru ca acestia le-ar presta munca in schimb, doamne fereste! 😉

  3. claudia 02/02/2014 at 15:05 #

    Eu astept cu interes raspunsul la intrebarea „Dar ăia ce interes au?”

    Acum nu pot sa ma gandesc decat la faptul ca exista fonduri europeene cu destinatia asta, dar poate realitatea e alta 🙂

    • Om bun 02/02/2014 at 17:31 #

      Chiar nu poate sa fie unu cu bani care sa aiba interese bune ?

  4. it's me 04/01/2015 at 13:50 #

    lol, tocmai cu uratul ala ?? 😉 aici sunt cu mama ta : huo !

Trackbacks/Pingbacks

  1. Mama, față cu terorismul | România curată - 13/01/2015

    […] făcut strategia organizației. Despre drepturile omului ți-am mai zis, acuma am pus pe hârtie ce vrem să facem în următorul cincinal, cum ar veni. Și pentru asta […]

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Cât ne costă să „stârpim” prostituția și cât am câștiga dacă am legaliza-o

ashley

Statul a cheltuit un milion de lei și doi ani de anchete ca să descopere că prostituția se face și prin mica publicitate. Printre „proxeneți” – o femeie de serviciu care cumpăra prezervative la un salon de masaj, o studentă care-i organiza agenda unei fete, un ziar de mică publicitate…

Cum le iertăm greşiţilor noştri

Roland Jahn, intre dosarele Stasi

Şeful arhivelor Stasi din Berlin a aflat, când şi-a văzut dosarul, că avocatul care-l apăra era informatorul securităţii. Acum le predă lecţii de organizare şi de iertare trimişilor din ţările arabe care s-au trezit că au eliberat arhivele şi nu ştiu cum să le mânuiască

Pedeapsa norvegiană, cum s-a ajuns la ajutor și n-au rămas la răzbunare

opera2

Zicătoare norvegiană: cu ce fel de fost deținut ai vrea să te întâlnești seara, pe o alee pustie? Aplicată în România, zicătoarea ar suna așa: cu ce fel de ziarist sau politician ai vrea să ai de-a face într-o campanie electorală?

Viața și moartea într-un sat românesc. În 2012

Ale lor mâini bătrâne

Despre mutarea clasei muncitoare de la oraș la sat, înmormântarea organizată de firma de pompe funebre a preotului, despre UE care ne obligă să nu mai ținem mortul în casă, dar noi vrem să facem economie. Și despre politicieni.

Nostalgii maso-comuniste de 1 Mai

steaguri

O frântură dintr-o zi grea, muncitorească, a unui chelner hâtru de la Restaurantul Riviera din Parcul 23 August.

Cât valorează un om? Dar după moarte?

sidonia cu geo bogza si miron

Cum am descoperit-o pe Sidonia Drăgușanu – scriitoare, ziarist freelancer în timpul războiului, activistă feministă, sfătuitoarea doamnelor, prietena domnilor – deși o uitase toată lumea, inclusiv Uniunea Scriitorilor