Nu-mi trebuie drepturi, mă descurc

Ce știu românii despre drepturile omului și cine cred ei că ar trebui să li le garanteze

A m petrecut azi câteva ore în stradă, întrebând oamenii dacă știu ceva despre drepturile omului în general, ce drepturi au și care consideră că le sunt încălcate. Evident cei mai mulți m-au refuzat, pe motiv că se grăbesc. Alții au recunoscut cinstit că nu știu care sunt drepturile fundamentale ale omului și nu vor să se pună într-o postură ridicolă, spunând asta în fața camerei.

Ca o constatare generală, fără pretenții statistice, mai mult cei bătrâni știau câteva drepturi civile, decât cei tineri, dar un numitor comun al celor care au acceptat azi să-mi răspundă a fost pesimismul. Cu foarte puține excepții, oamenii nu cred că respectarea drepturilor lor ține de ei, nu cred că ar trebui să le cunoască și să le ceară, ci că ele trebuie să le fie „respectate” – a se citi impuse – de „cineva de sus”. Și nu era vorba despre Dumnezeu.

Mi-a plăcut mult un bătrânel de 91 de ani care a acceptat să piardă un 123 ca să-mi recite mie câteva drepturi din Declarația universală a drepturilor omului. La final, când i-am spus că filmul nu va fi văzut pe TV, ci pe Internet, m-a asigurat că de când fiul lui e în Canada a învățat că Internetul e chestia aia unde „apăs pe un buton și-l văd pe fiul meu ca în oglindă. Dar acuma nu mai pun mâna în spatele ecranului ca să prind omul, cum făceam când eram mic și mă vedeam singur în oglindă”.

Rezultatul sondajului făcut azi îl puteți vedea în câteva zile, când voi termina de montat un clip despre ce știu românii despre drepturile lor. Până atunci vă ofer doar un teaser, deși nu e definitoriu pentru toți cei cu care am vorbit azi, dar e cam emblematic pentru români. Puștiul din imagine, care a stat suficient de mult în stație și ne-a urmărit vorbind cu ceilalți oameni, a refuzat categoric să-mi răspundă la întrebări în fața camerei. Conversația a decurs cam așa:

– Ai auzit despre drepturile omului?

– Nu.

– Și nu vrei să știi care sunt, ce drepturi ai, ca cetățean?

– Nu.

– Hai să ți le spun măcar, poate o să ai vreodată nevoie…

– Nu-mi trebuie, mă descurc, mulțumesc!

Tags: , ,

8 Responses to “Nu-mi trebuie drepturi, mă descurc” Subscribe

  1. Tata Mare 15/02/2014 at 11:15 #

    Deci, voi „va jucati” de-a reporterii ieri pe la unu(13:00) in statia lu’ 385…Era un „echipaj”cu camera pe trepied si in fata bisericii Sf. Dumitru. Aveti o ocupatie interesanta cu noua Biblie a Drepturilor Omului.Ipocrizia fiind mare, e mai greu de pus in practica…A „marait”cineva cu noul Cod al Muncii…?

  2. ady 15/02/2014 at 15:23 #

    spre rusinea mea, nu-s foarte sigura care-s chiar toate drepturile insirate in Declaratie. sau nu mai stiu. sunt sigura ca le-am stiu odata.
    later: am facut o scurta cercetare si am constatat ca in principiu mai stiam una-alta; nu cu toate cuvintele, uneori rezumand un articol in 3 vorbe, poate fara sa-mi aduc aminte ca-s din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, dar nu-s chiar complet si total pe langa subiect.
    nu stiu de ce, dar am senzatia ca multi mai stiu una-alta, asa ca mine, dar uneori le e teama sa-si ceara drepturile de teama unor repercursiuni (pierderea slujbe, oprobiul public, etc).
    sau pur si simplu considera unele drepturi din Declaratie ca pe niste drepturi naturale, derivand din statutul lor de fiinte umane, fara sa-si dea seama ca la un moment dat oamenii nu aveau toate aceste drepturi, ca oameni au murit pentru recunoasterea lor, etc.

    • Nautilus 17/02/2014 at 09:57 #

      Câteva mii de oameni români au crezut şi ei cândva că au nişte drepturi.

      După aceea au venit Canalul şi Aiudul.

      • Gigel cu dreptu' 18/02/2014 at 16:18 #

        Dupa aceea Iliescu si minerii

  3. Ioan 18/02/2014 at 13:02 #

    de ce mi-ai banat un comentariu decent strict pe tema propusa de tine? vezi tu,’ Dollo’ (‘ziarista,’ lu peste cica..) poate ai amnezie, draga, dar aici te afli cu curu’ pe butoiul de pulbere al Balkanilor unde unii mai si gandesc cu creierul pe cont propriu..

  4. Florian 19/02/2014 at 06:36 #

    Si eu as fi raspuns la fel. Te citesc cu drag dar in ultima vreme singurii oameni care ma opresc pe strada sunt „reporterii”, baietii cu sondajele sau cersetoarele (alea care te roaga duios sa le dai un leu). Oamenii nu stiu cine esti si ce vrei si poate nu vor sa apara la tv in „halucinant, romanii nu isi stiu drepturile”. Dar cica unul din ele este asupra datelor cu caracter personal, inclusiv imaginea pustiului

  5. zibusor 19/02/2014 at 13:12 #

    Cu ocazia asta m-am apucat si eu sa citesc ce drepturi avem. Si uite ce gasesc

    „In exercitarea drepturilor si libertatilor sale, fiecare om nu este supus decit numai ingradirilor stabilite prin lege, exclusiv in scopul de a asigura cuvenita recunoastere si respectare a drepturilor si libertatilor altora si ca sa fie satisfacute justele cerinte ale moralei, ordinii publice si bunastarii generale intr-o societate democratica. ”

    justele cerinte ale moralei

    ha

    • ady 19/02/2014 at 19:31 #

      ha, zi merci. vechiul cod civil zicea niste vorbe, prin diverse locuri, si de „obiceiul locului”. de exemplu: daca ajungeai sa te judeci din cauza nerespectarii unui contract, si termenii contractului erau cam vagi, se luau in considerare si termenii generali ai unui contract de tipu’ ala, dar si obiceiul locului cu privire la acel tip de contract.

Leave a Reply

Oldies but goldies

Recursul la argumente

ilusion

De ce în 2017 e nevoie să le explici unora că oamenii sunt egali în fața legii și au aceleași drepturi indiferent de rasă, sex sau etnie – pentru că la televiziunea națională vine un avocat al poporului și neagă Holocaustul, și nimeni nu-l contrazice, deși avem și o lege care-l face pasibil de pușcărie pentru asta.

Ce caută englezii în Grecia

karaoke

În timp ce milioane de estici se dau peste cap să emigreze în vest ca să facă bani, englezi, germani sau canadieni vin în Grecia ca să trăiască decent, în căutarea unui stil de viață care nu le mai e accesibil în propriile țări.

Suni la 112 și te sună înapoi niște ciocli

morturary

O întrebare pentru domnul Raed Arafat: ce comision primesc operatoarele de la 112 ca să le furnizeze firmelor de pompe funebre numerele de telefon ale rudelor celor decedați?

Nostalgii maso-comuniste de 1 Mai

steaguri

O frântură dintr-o zi grea, muncitorească, a unui chelner hâtru de la Restaurantul Riviera din Parcul 23 August.

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.

Vinales, seva eco-bio a Cubei

vinales20

Dar ce căutași, maică, taman în Cuba? l-am întrebat noi pe albanez. Și el nu pricepea ce-l întrebăm, dar râdea la noi. Noroc că nevastă-sa mai scăpa câteva cuvinte englezești și până la urmă ne-a arătat stâlpii casei, a bătut cu mâna în ei și am priceput că albanil nu era albanez, ci zidar.