Ce a făcut mama de ziua femeii

Mucenici moldovenești și din ăia muntenești, fierți sau copți, cu nucă, miere și scorțișoară.

T oată copilăria mea nu a făcut decât mucenici fierți. Îmi amintesc că oalele erau mari, ca și când am fi avut ditamai familia. Și ne chinuiam o zi întreagă să-i decupăm cu un aparat din ăla confecționat la ea la fabrică, opturi, opturi. Aparatului i se tot strica arcul, se blocau opturile în el… apoi îi țineam răsfirați pe niște hârtii… chin. În ultimii ani s-a apucat să facă și din ăștia moldovenești, adică colăcei din cocă de cozonac, copți, însiropați, unși cu miere și presărați cu nucă pisată și scorțișoară. Pe ceilalți nu se mai chinuie să-i decupeze, îi cumpără gata făcuți de la supermarket și doar îi fierbe. Într-o oală tot mai mică.

Pentru că mie nu mi-au plăcut niciodată, nici unii nici alții.

Azi dacă tot am fost la ea am ajutat-o vizual să-i facă pe ăștia moldovenești, ca să împartă. S-a zgârcit să nu murdărească o tavă mai mare și i-a înghesuit pe toți în aia mică. Așa că după ce au crescut în cuptor au ieșit din tavă precum burțile ălora care se încăpățânează să încapă în niște jeans prea mici, și evident că nu și-au mai păstrat forma. Dar, cică la gust sunt buni. Eu am râșnit scorțișoara și am spălat vasele la final 🙂

Restul ostilităților, aici:

Etichete: , , , ,

One Response la “Ce a făcut mama de ziua femeii” Subscribe

  1. mihai 09/03/2014 at 07:26 #

    La multi ani de 8 martie!
    La fel a fost ziua asta si la noi, in copilarie, tot in oala cea mare, ca mie imi placeau foarte mult, nu mai mancam nimic altceva toata ziua, dimineata, pranz si seara cate 2-3 farfurii pline. Mama era multumita ca mancam totusi ceva, nu mai spunea nimic, ca in rest…Desi am copilarit in Moldova, nu am stiut de colaceii insiropati pana tarziu, mama nefiind din zona si nefacand din astia. Iar pe cei fierti ii facea impletindu-i in opt pe degete, ca nu aveam scula speciala. Cand a aparut scula de decupat aluatul, a fost un adevarat salt al progresului si civilizatiei…
    Oricum, mi-ati facut pofta de mucenici si cum sunt plecat la munca, raman doar sa-i admir in poza. Si vinul acela din pahar…Sanatate si la multi ani!

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!

Primăria Capitalei cumpără lumina soarelui la suprapreț

panouri

Aministrația parcurilor București a cârpit sistemul de iluminat din Parcul Tineretului cu niște panouri fotovoltaice pe care le-a cumpărat cu de patru ori prețul pieței, de la o firmă care a făcut în viața ei o singură afacere: asta.

Doctorul cu 2000 de pacienţi şi 350 de oi

doctorul

Medicul Emil Crişan a făcut medicina de drag, dar a moştenit şi dragostea de animale de la strămoşii săi, aşa că azi îşi împarte priceperea între oameni şi animale.

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?

Jurnalul unei pisici de garsonieră

toshiba cu bile

Best of #pisicaToshiba 2017, foto, video și cugetări adânci 😉

Consilierul Victor Stan: cum să mă adoptați, doamnă, dar ce, sunt câine?

victor ion stan

În proiectul „Nu aștepta supereroi, cere-ți orașul înapoi”, orice bucureștean poate să adopte un consilier general și să-l întrebe ce face el pentru oraș. Eu l-am adoptat pe Victor Stan, unul dintre veteranii consiliului, și așa a decurs prima mea discuție cu el.