Festivalul luminii: fotografii la lumânare

N-ai să crezi ce li s-a întâmplat miilor de lumânărele aprinse astă noapte la picioarele Mausoleului din Parcul Carol :P

colorate2

Aseară, la Festivalul luminii din Parcul Carol, a fost de fapt festivalul „fotografilor profesioniști” (cum ne-a gratulat cu sarcasm o fătucă neposesoare de cutie magică) veniți cu aparate deștepte ca să pozeze niște „gulguțe” cu lumănări manufacturate de cercetașii României. Care din partituri, care din tabele, formulare sau foi rupte din pliantele publicitare de la supermarket (încă un indicator despre moartea presei scrise, nicio gugluță din aia nu era făcută din ziar), gulguțele au fost tratate ca niște dive de vizitatorii parcului, și trase în sute, poate mii de poze.

Dar pentru o noapte rece de mai, în care măcar n-a plouat, a fost un bun pretext să dârdâim un pic în așteptarea luminii. Plus încă o acțiune de popularizare a mișcării Cercetașilor României 🙂 Când eram noi pionieri, maică, nu făceam d-astea. Noi nu ne jucam cu focul 😛

Nu știu cum o fi fost în primii ani ai acestui gen de manifestare, dar anul ăsta m-am mirat că n-am văzut decât doi-trei vizitatori plecând acasă cu o „amintire” arzând în palme. Deși mă gândesc că pentru curățarea parcului ar fi fost util să plece fiecare cu câte o gulguță și să nu fie nevoiți alții să le strângă azi.

În restul orașului au fost cozi mari, ca în fiecare an, la intrat gratuit la muzee. Inclusiv la Muzeul tehnicii din Parcul Carol, despre care cred că majoritatea celor care stăteau astă noapte la coadă habar nu aveau că fusese acolo și până atunci.

fetita barca

agatate mausoleu

gulgute nori

cercetas mana

lumanare colorate

gulgute2

Etichete: , , , , , , , , ,

No comments yet.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Cine-l bate pe prinţul Charles, la popularitate, în Viscri

Patul care asteapta musafiri in casa Gerdei din Viscri

Transilvania li s-a arătat străinilor exact aşa cum este. Un ţinut minunat, locuit de oameni în esenţă buni, dar inconştienţi de valoarea moştenirii pe care o au în bătătură.

Parcul meu IOR

Parcul IOR

Mi-a fost alături 40 de ani, m-a crescut și relaxat. Acum e rândul meu să-l apăr de șmecheri. Dacă sunteți din sectorul 3, veniți mâine la Titan ca să ne păstrăm parcul.

USR, mai bine nu se poate

candidati-scena

Am fost la congresul USR ca să-i cunosc mai bine pe oamenii pe care-i susțin. Am vrut să înțeleg de ce Nicușor Dan ține cu dinții și de progresiști și de conservatori, și cum s-a tranșat soarta partidului prin alegerea celor mai buni 21 de oameni care să-l conducă.

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor

Îmi pasă de turci, dar de noi mi se rupe

proteste-turcia

Mai știe cineva azi de ce au ieșit revoltații noștri la Universitate în iarna lui 2012? Merge sănătatea mai bine? Țara e mai bine guvernată? Au ieșit din foame cetățenii ăia însetați de demnitate?