Festivalul luminii: fotografii la lumânare

N-ai să crezi ce li s-a întâmplat miilor de lumânărele aprinse astă noapte la picioarele Mausoleului din Parcul Carol :P

colorate2

Aseară, la Festivalul luminii din Parcul Carol, a fost de fapt festivalul „fotografilor profesioniști” (cum ne-a gratulat cu sarcasm o fătucă neposesoare de cutie magică) veniți cu aparate deștepte ca să pozeze niște „gulguțe” cu lumănări manufacturate de cercetașii României. Care din partituri, care din tabele, formulare sau foi rupte din pliantele publicitare de la supermarket (încă un indicator despre moartea presei scrise, nicio gugluță din aia nu era făcută din ziar), gulguțele au fost tratate ca niște dive de vizitatorii parcului, și trase în sute, poate mii de poze.

Dar pentru o noapte rece de mai, în care măcar n-a plouat, a fost un bun pretext să dârdâim un pic în așteptarea luminii. Plus încă o acțiune de popularizare a mișcării Cercetașilor României 🙂 Când eram noi pionieri, maică, nu făceam d-astea. Noi nu ne jucam cu focul 😛

Nu știu cum o fi fost în primii ani ai acestui gen de manifestare, dar anul ăsta m-am mirat că n-am văzut decât doi-trei vizitatori plecând acasă cu o „amintire” arzând în palme. Deși mă gândesc că pentru curățarea parcului ar fi fost util să plece fiecare cu câte o gulguță și să nu fie nevoiți alții să le strângă azi.

În restul orașului au fost cozi mari, ca în fiecare an, la intrat gratuit la muzee. Inclusiv la Muzeul tehnicii din Parcul Carol, despre care cred că majoritatea celor care stăteau astă noapte la coadă habar nu aveau că fusese acolo și până atunci.

fetita barca

agatate mausoleu

gulgute nori

cercetas mana

lumanare colorate

gulgute2

Tags: , , , , , , , , ,

No comments yet.

Leave a Reply

Oldies but goldies

Dacă ai vrea să trăiești doar atât cât poți

maini

Când mai vedeți reclame cu bătrâni râzând cu toată placa într-o lumină caldă, solară, să știți că ăia nu sunt nici români, nici la azil. Și poate nici așa bătrâni 😉

De ce nu plecăm din România

Mâini de români - copiii culegători de afine din Pasul Prislop

Dacă despre curajul și nerăbdarea celor care pleacă s-a tot scris, teama, lenea, sentimentalismul și, de ce nu, curajul de a rămâne al celorlalți a fost lăsat în umbră.

Skopje, Macedonia: sărăcie și statui pe datorie

Prometeu, turiștii și clădirea parlamentului în plan secund

Premierul macedonean ia credite externe ca să clădească identitatea națională cu statui și clădiri impozante, în timp ce țara are 30% șomeri, iar oamenii emigrează ca să trăiască mai bine.

Ziua 7: Facerea de bine e ca recensământul fără CNP

Cuvantul recenzorului de la blocul meu

Azi am recenzat prin telefon o persoană care se afla la coadă la moaștele sfântului x. CNP-ul încă era facultativ.

Fiecare moment dificil din istoria unei țări are nevoie de victime

mineriada

Ce or mai face oamenii ăia care au bătut la Mineriadă? Or fi bine, sănătoși, or avea copii, planuri, or fi mulțumiți de viața lor, de deciziile pe care le-au luat, or dormi liniștiți? Or face politică?

Pur și simplu Norvegia

16

Impresii de călătorie din Norvegia, încă o țară care nu suferă vreo comparație cu România.