It is sooo over, I am free!

Cea mai lungă dintre relațiile mele s-a încheiat azi cu un „mulțumim și noi”, neașteptat, din partea părții adverse.

dollo

– Gata, asta a fost? Mă simt… ușurată!, am exclamat nevenindu-mi să cred.

– Da, vă mulțumim și noi!, mi-a răspuns doamna de la ghișeu, zâmbind.

Azi a fost acea zi în care am achitat creditul făcut în 2008 pentru mașină. L-am plătit anticipat (cu un an jumate mai devreme) deoarece relația mea cu banca se deteriorase înainte de împlinirea celor trei ani despre care se spune că ar fi durata dragostei 😀

Despre relația mea de more hate than love cu banca v-am povestit în mai multe rânduri, azi am decis să nu mai reiau niciuna dintre nemulțumirile trecute, tocmai pentru că, așa cum zice celebrul Zorro în reclama aia la guma de mestecat, „lunch is over, and this… is over!”. Nu le port pică și nu mă bucur că-i paște executarea silită de la niște clienți mai bătăioși ca mine. OK, un pic, un pic poate 😛

Eu am învățat câte ceva din experiența asta și credeam că au învățat și băncile. Dar exact azi, când eu mă duceam să achit integral ce mai rămăsese din credit, un coleg îmi povestea că e pe cale să contracteze un credit pentru casă, și că una din băncile la care s-a dus să ceară detalii s-ar fi ofuscat când a aflat că clientul a mers la mai multe bănci, ca să poată face o comparație. „Cum, mergeți și la alții, păi ce, noi muncim degeaba ca să vă facem oferta?” i-ar fi replicat funcționarul băncii. După atâtea divorțuri urâte, banca te vrea tot virgin.

În fine, cine e capabil să învețe ceva din criza asta e bine, cine nu, să repete greșelile. Eu mă bucur că în sfârșit am ajuns în acel moment al viitorului meu, dincolo de care amânasem atâtea alte decizii, încât acum aproape că mă trezesc în fața unui alt credit, de promisiuni cu mine însămi 🙂 Deci, păzea, lumeo, că vin!

P. S. Așa cum îi mai promisesem cuiva, am zis că nu mai fac credit câte zile oi mai avea. Pentru nimic în lume, nici măcar ca să-mi cumpăr un bărbat. Deși, poate dacă vine la pachet cu toate specificațiile din caietul de sarcini m-aș putea gândi să fac o excepție. Dar cum nu există un exemplar cu toate dotările necesare, sunt sigură că voi fi la adăpost de orice tentație 🙂

Tags: , , , ,

23 Responses to “It is sooo over, I am free!” Subscribe

  1. vali 05/05/2014 at 17:04 #

    ai luat un credit pe 6 ani pentru o mașină? wow.

    • Dollo 05/05/2014 at 17:16 #

      era pe 7 🙂 wow indeed

      • Motanul 05/05/2014 at 18:54 #

        Un credit e OK daca:
        -ai un job/venit sigur,
        -rata(la toate creditele, daca sunt mai multe) nu depaste 30% din veniturile lunare.
        -dobanda e decenta si daca se poate fixa pe toata durata creditului,
        -creditul e in moneda in care ai veniturile, ca sa nu te frigi la rata de schimb.

        • ady 05/05/2014 at 21:23 #

          in romania, pentru ca un credit sa indeplineasca cumulativ toate aceste conditii, tre’ sa ai un venit suficient de teapat ca practic, daca esti om cat de cat chibzuit, nu-ti mai trebuie vreun credit, decat, poate, eventual ipotecar.

        • Dollo 05/05/2014 at 23:04 #

          Motane, când l-am luat îndeplinea 3 din cele 4 condiții: aveam un job foarte bine plătit, sigur, rata era 20% din cât câștigam și dobânda era fixă. Apoi a venit criza iar ei s-au porcit și mi-au schimbat dobânda în variabilă și s-a dus fengșuiu vieții. Concluzia e că oricât de sigur ar fi la început, viața bate filmul, cel puțin pe la noi p-aci.

          • Motanul 06/05/2014 at 07:18 #

            Pai e grav daca au schimbat dobanda in variabila, peste noapte, fara acordul tau.
            Daca e asa, trebuia sa refuzi sa platesti in plus si sa-i dai in judecata. Mai mult, daca au anulat contractul initial din proprie initiativa, fara ca tu sa fi semnat altul, nu trebuia sa mai platesti nimic.

          • Dollo 06/05/2014 at 09:00 #

            Motane, aveam impresia că mă citești de ani de zile, dar se pare că ai fost cam selectiv 😛

          • bogdan 06/05/2014 at 09:00 #

            Pai dobanda aia cum s-a schimbat? Era stipulata in contract? In cazul asta nu trebuia semnat contractul. Eu am avut leasing ce-i drept, dar cu dobanda fixa pe toata perioada. 7% parca, fix, fara posibilitatea de modificare.

          • Dollo 06/05/2014 at 09:10 #

            Am scris aici.

          • bogdan 06/05/2014 at 11:50 #

            Teoetic trebuiau dati in judecata. Nu aveau cum cistiga un asemenea proces. practic, daca e vorba de citiva euro, bataia de cap e mai mare decit paguba. Daca e mai mult, atunci se merita.
            Oricum, golanie de ultima speta.

  2. ady 05/05/2014 at 18:49 #

    felicitari!

    cand am luat creditul pt casa si eu am fost pe la enshpe banci. pe nicaieri n-am auzit replica aia. or fi mai disperati acum.

  3. dojo 05/05/2014 at 20:39 #

    Felicitari.

    Acus’ se fac 2 ani de cand am incheiat si io dragostea de 4 ani cu ze bank. M-am lecuit pentru eternitate de chestii din astea.

    • Dollo 05/05/2014 at 23:08 #

      Amin! 🙂

  4. spufi 06/05/2014 at 02:08 #

    felicitari! Fa-ti bagajele!

    • Dollo 06/05/2014 at 09:03 #

      cum spuneam, deocamdată încep să fac economii 🙂

  5. bogdan 06/05/2014 at 09:05 #

    Eu am citeva credite luate, parte din ele terminate, primul in 2007, ultimul in 2012. Toate la banci diferite. Si la nici unul din ele dobanda nu se poate modifica cind vrea banca (ori e fixa, ori e euribor + x%). Si la toate bancile le-am dat de inteles ca adun oferte de peste tot (chiar si cind n-am facut asta), pentru a-i determina sa-mi faca oferta cit mai buna. Si n-am auzit nicaieri replica aia, daca o auzeam incheiam instant discutiile cu ei.

    Asha ca… zis si eu… poate trebuiau citite mai cu atentie contractele de credit, si ne-acceptate ofertele unde banca poate modifica conditiile de creditare dupa criterii necontrolabile de catre client. Existau astfel de banci si in 2007, exista si in 2014.

  6. Xanaxdoo 06/05/2014 at 09:08 #

    Bravoooo – sper ca ti-au mai ramas niste bani marunti de o sticla de vin, sa sarbatoresti.

    • Dollo 06/05/2014 at 09:12 #

      Mi-au rămas niște mărunți să-i fac cinste Mirandei cu juma de plin de benzină aseară, că era tare însetată 🙂 Dar de o sticlă de vin strâng eu până luna viitoare, deci pregătește gulașul ăla! 🙂

  7. val 06/05/2014 at 09:34 #

    Felicitari 🙂

  8. Cristina 06/05/2014 at 20:05 #

    După trei luni de credit ipotecar, visez deja să-l restitui în jumătate din timpul regulamentar.
    Spor la economisit și fotografii de călătorie la fel de reușite!

  9. arakelian 07/05/2014 at 10:46 #

    bravo. E o reusita, sunt mandra de tine!!. Ne-am mai conversat noi despre banca asta, si da, sunt multi care au ajuns sa dea judecata banca pt aceeasi greseala executata in bulk de niste angajati incompetenti. Si mie mi-au facut identic, doar ca dupa 1 an de platit in plus cu 20%, reclamatii de la mine la ei si la OPC, au facut roll back si s-au intors la rata initiala. Nu am recuperat banii dati in plus, dar nici nu m-am zbatut prea tare (erau 1000 lei in total, si intre timp am plecat din zona ).

    Sper ca ai inchis toate conturile, si scurs din ele si ultimul leu.
    Eu ma duc sa fac asta in iunie. Fata de tine, am avut credit pe 28 ani, si am achitat in aproape 10. Ba am curaj sa fac alt credit ipotecar, dar sa strang ceva avans gras (ca uite, chiria ce o iau acoperea rata).

  10. pavel 07/05/2014 at 15:44 #

    pentru linistea sufleteasca cred ca e recomandabil sa cereti de la banca si o adeverinta(standard), prin care ei sa certifice inchiderea creditului nr din data de si a oricaror obligatii de plata, cu semnatura si stampila. Poate suna putin paranoic, dar mai ales daca s-a platit in avans creditul o astfel de hartie poate inchide orice surpriza ulterioara( de ex sa-si aduca aminte de un comision idiot sau sa uite sa notifice la biroul de credit inchiderea).
    In plus asa cum deschiderea creditului se face cu un contract cu n pagini pe baza caruia banca face ce vrea muschii ei cu debitorul asa si debitorul are dreptul la un document care sa certifice inchiderea subiectului.

    • arakelian 07/05/2014 at 16:08 #

      pavel zice bine. Cere hartii si tine-le.

      Si pt ca si alti cititori sunt clienti suferinzi ai bancii VBR:

      http://clientivb.wordpress.com/2014/04/04/rezultat-recensamant-sentinte-irevocabile-in-favoarea-clientilor-volksbank-2/

      Asta pt inspiratie!

Leave a Reply

Oldies but goldies

Eu sunt lucrător sexual, legea e o curvă

sexworker

Interviu în 3 episoade cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. Azi, începuturile – „Epoca de aur”, când comunismul tolera prostituția, marca era mai tare ca dolarul iar clientul era domn.

Cât ne costă să „stârpim” prostituția și cât am câștiga dacă am legaliza-o

ashley

Statul a cheltuit un milion de lei și doi ani de anchete ca să descopere că prostituția se face și prin mica publicitate. Printre „proxeneți” – o femeie de serviciu care cumpăra prezervative la un salon de masaj, o studentă care-i organiza agenda unei fete, un ziar de mică publicitate…

Copiii proști nu ies din școli proaste, ci din părinți

Lasă și tu copiii la școală

După ce dau lunar, la grădiniță, sume cât salariul mediu pe economie, părinții se înghesuie să plătească oricât ca să-și vadă plozii înscriși „la o școală bună”, dar își păstrează intactă lipsa de disponibilitate pentru a petrece timp cu copilul lor.

Nu sunt dezamăgit de România, pentru că nu m-am lăsat amăgit

Camil Petrescu fiul

Camil Petrescu fiul, despre cum se vede România de peste ocean și din mijlocul Bucureștiului. De ce a plecat acum 43 de ani, de ce s-a întors azi și de ce ar mai pleca o dată, dacă ar avea iar 22 de ani. Despre salamul cu soia de New York.

Viața și moartea într-un sat românesc. În 2012

Ale lor mâini bătrâne

Despre mutarea clasei muncitoare de la oraș la sat, înmormântarea organizată de firma de pompe funebre a preotului, despre UE care ne obligă să nu mai ținem mortul în casă, dar noi vrem să facem economie. Și despre politicieni.

De ce ea? (2)

tarau-curte

Cazul Daniela Tarău: viața în arestul Capitalei, pentru un om care se știe nevinovat, ancheta lui Cristian Panait și procesul absurd, în care niciun judecător nu catadicsea să citească dosarul.