Biserica cere spor de catedrală?

Biserica dă impresia că se trezește acum în postura de a nu putea să-și sfințească cum se cuvine sediile tot mai luxoase construite într-o țară tot mai săracă. Așa că apelează la mijloace moderne de zugrăvit pentru operațiuni sfinte de miruit.

Înțeleg că s-au făcut valuri în ultimele zile pe tema unui trafalet cu care Preafericitul ar fi miruit nu știu ce clădire. Iar răspunsul Patriarhiei a fost că nu e trafalet, e tijă telescopică, mirenilor neduși la biserică care sunteți! Ia, puneți mâna pe manualul de religie și mai învățați înainte să faceți mișto pe Facebook.

În plus, motivează Patriarhia, e normal să folosești tija telescopică de vreme ce edificiile ce se cer sfințite sunt tot mai înalte.

„Din raţiuni practice, pentru sfințirea pereților edificiilor mai înalte, miruitorul este unul extensibil, fiind confecţionat dintr-o tijă telescopică de aproximativ 2,5-3 metri lungime, având la partea superioară un burete care se îmbibă în untdelemnul sfințit, pentru a face semnul Sfintei Cruci pe zidul sau peretele clădirii.” (sursa basilica.ro)

Păcat că rațiunile astea practice nu s-au luat în calcul și când s-au proiectat bisericile tot mai înalte din ultima vreme. Altfel, biserica dă impresia că se trezește acum, parcă jenată, în postura de a nu putea să-și sfințească cum se cuvine sediile tot mai luxoase construite într-o țară tot mai săracă. Așa că apelează la mijloace moderne de zugrăvit pentru operațiuni sfinte de miruit.

Nici nu îndrăznesc să mă gândesc oare ce va face Preafericitul la sfințirea Catedralei neamului? Îi va trebui o macara.

Cred că e doar o chestiune de timp până când biserica va cere – de la stat evident – spor de înălțime și periculozitate, pentru că e silită să-și desfășoare activitatea în sedii tot mai înalte, greu de încălzit și costisitor de curățat. Sau poate-și face Facultatea de Teologie secție de alpinism utilitar pentru întreținerea vitraliilor de la viitoarele biserici care zgârie norii.

 

Tags: , , , , , , ,

26 Responses to “Biserica cere spor de catedrală?” Subscribe

  1. Cristi 21/06/2014 at 09:59 #

    @Dollo draga, te rog nu confunda ‘robii rromi’ cu sclavii din Americi. de unde provine ‘haurul’ pretins de ‘rromi? ‘ROBIIi’ tigani erau platiti in AUR curat de ‘manastirile unde erau ‘robiti”.. pai si mie mi-ar conveni sa fiu ‘rob’ platit cu echivalentul a 5000 euro lunar. in monezi de ‘haur’.

Leave a Reply

Oldies but goldies

Visiting Transilvania: “Traditional roma people on the left!”

Port traditional la un copil care cersea in Sighisoara

Turul bisericilor fortificate săseşti din Transilvania a fost, pentru cei şase ziarişti, o ocazie să cunoască România reală, cu drumuri proaste, cu monumente dărăpănate, cu prea mulţi “roma people” în locuri în care li se spunea că au trăit “the saxons”, dar şi cu oameni ospitalieri şi calzi, cu mâncare multă şi gustoasă, şi cu peisaje fabuloase.

Când Manhattanu era un soi de Ferentari…

Martha-Cooper-Kids

… iar Martha Cooper, prima femeie fotograf de la New York Post. Azi e septuagenară, dar se aleargă cu poliția și grafferii prin Brazilia ca la tinerețe. Și vine la București în 13-15 octombrie la Make a Point

Fără dosar cu șină la Consulatul Boliviei

20180224_105612

Aventurile birocratice din lumea care nu vrea să înțeleagă avantajele renunțării la vize turistice.

Slăbiciunile unei femei puternice

katharine-graham

„Personal history”, de Kay Graham, cândva cea mai puternică femeie din America, la cârma Washington Post: despre jurnalism, politică, feminitate și neîncredere. O carte despre cum era America great în secolul trecut.

(III) Clientul român e mitocan și nespălat

sexwork is work

Ultima parte a interviului cu „Profesoara” – una dintre cele mai vechi prostituate din București – face un portret robot al clientului român, de la gunoier și căcănar, până la politician și preot.

Viceroy vrea să-și ia permisul, Bianca – doar să se mărite

IMG_2114

Pentru că statusul social adevărat stă în Dacia papuc, cu care se poate căra „marfa”, și în numărul de puradei agățați de fusta nevestei. Restul e deșertăciune.