Vacanță de vară în cimitir

Se citește „Cimitirul” lui Adrian Teleșpan, până la 30 august, când ne întâlnim ca să ne numărăm orgasmele avute pe marginea cărții ;)

C lubul de carte ia o vacanță activă în luna august. Vă anunț pe această cale să nu vă țineți respirația de nerăbdare, ăia care studiați intens ca să participați la clubul de luna viitoare, în care ar fi trebuit să citim și să discutăm despre Jurnalul lui Alice Voinescu. În unanimitate de dorințe, noi astea care ne-am întâlnit aseară am decis să sărim peste această capodoperă a literaturii de budoar și să citim ceva mai cuminte, de vară.

Așadar, cine vrea să citească cu noi Cimitirul lui Teleșpan este invitat/ă să o facă până la 30 august, când ne vom întâlni din nou.  Cartea nu era pe lista celor votate, însă se pare că unora le-am făcut poftă cu cronica mea, așa că s-a făcut o excepție.

În plus, trei dintre noi am început deja să citim Jurnalul doamnei Voinescu, și nu ne-a dat pe spate. Dimpotrivă. Persoana care l-a propus poate să stea liniștită, singură, la soare, și să citească alene considerațiunile intelectuale ale doamnei, și eventual poate vine la un club să ne facă și nouă un rezumat. Chestie pe care cred că ar fi trebuit s-o facă și cei care s-au îngrijit de apariția jurnalului fluviu în chestiune.

Așadar, ca să recapitulăm înainte de vacanță:

– se citește Cimitirul, până la 30 august, când ne întâlnim ca să ne numărăm orgasmele avute pe marginea cărții 😉 ar fi utilă și participarea unui bărbat, că tot abundă cartea în organe masculine, dar dacă nu se găsește niciunul ne-om descurca și cu vreun dildo.

– din septembrie citim cărțile votate în continuare, adică:

  • Lebedele sălbatice. Trei fiice ale Chinei – Jung Chang
  • Octombrie – South of the Border, West of the Sun – Haruki Murakami
  • Noiembrie – The prisoner of heaven – Carlo Ruiz Zafon

Spor la … orice aveți voi de gând să faceți în vacanță!

Etichete: , ,

10 comentarii la “Vacanță de vară în cimitir” Subscribe

  1. VASILIU MIRCEA PAUL 25/07/2014 at 12:59 #

    ”…Jurnalul doamnei Voinescu, și nu ne-a dat pe spate. Dimpotrivă.”

    Voi reveni cu comentarii (acid-dezgustate) cînd sfîrșiți lectura.

    Abia aștept (în brifte să ne tăiem, în bîte să ne izbim, au în ștrimfi să ne mirosim)

    • Dollo 25/07/2014 at 14:13 #

      Nu știu dacă o voi termina, depinde foarte mult de cât de tare mă va plictisi în continuare volumul 1.

      • VASILIU MIRCEA PAUL 25/07/2014 at 15:03 #

        Ba nu ! Citiți-o toată, e o felie de istorie, mai ales că-i privită prin ochii PRIMEI FEMEI DOCTOR ÎN FILOSOFIE (din România, evident) care bisericește ca ultima babă, dialoghează zilnic cu soțul mort și-l roagă ”să aranjeze ceva” pe lumea cealaltă pentru niște vii, ș.a.m.d. Veți înțelege astfel ce fel de ”elite” am avut atunci cînd ne-au încălecat mîrlanii (ziși comuniști). Nu degeaba prin anii ´50 părinții mei (și prietenii lor, TOȚI foști bucureșteni), își băteau joc de bucureștenii franțuziți (”Vai dragă, cum o fi vremea la Paris ?”). Și Matty Aslan a emis, ceva mai tîrziu, un banc GENIAL (desenat): o pițipoancă ușor trecută, la piață, salută un țăran holbat de uimire cu BONJOUR BADE !

  2. Bogdan 25/07/2014 at 13:01 #

    Am citit si eu cartea tot la recomandarea ta si am ramas cu sentimente contradictorii. Sa ma ofer, sa nu ma ofer? 🙂

    • Dollo 25/07/2014 at 14:12 #

      Avem nevoie de un Bogdan la clubul de carte 🙂

      • Bogdan 28/07/2014 at 09:24 #

        Bun, atunci ne vedem acolo intr-o luna 🙂

  3. IoanaS 25/07/2014 at 19:31 #

    Eu la jurnal sigur nu veneam, ca din start mi-am dat seama ca e o treaba imposibila.
    Deci pazea, ca trec la citit 🙂

  4. zamfi 26/07/2014 at 05:56 #

    Io zic sa invitam si autorul

  5. adobrero 29/07/2014 at 10:19 #

    Eu citesc acum in paralel si Alice Voinescu si Telespan. Agonie si extaz!!!!!! 🙂

  6. ady 06/08/2014 at 12:12 #

    Dc ati vazut aseara pe peron la metrou la Aurel Vlaicu o individa care incerca sa nu moara de ras in timp ce citea dintr-un e-reader, eram eu citind „cimitirul”. 🙂

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Slăbiciunile unei femei puternice

katharine-graham

„Personal history”, de Kay Graham, cândva cea mai puternică femeie din America, la cârma Washington Post: despre jurnalism, politică, feminitate și neîncredere. O carte despre cum era America great în secolul trecut.

Cum e PSD-ul în Germania

metin-hakverdi2

Ce promite în campanie un parlamentar german de origine turcă, votat de peste 40% dintre alegători: impozitarea multinaționalelor, creșterea impozitelor pentru bogați, subvenții pentru femei și săraci

Rulată Germania

marcela

Cum mi-am înscris mașina nemțească în România și am trăit să povestesc despre asta

Cum se aproba un film pe vremea lui Ceaușescu

gabriela petre

Povestește Mihai Constantinescu, regizor care și-a început cariera cu niște pușcărie pentru delict de opinie, a stat pe bară zece ani după asta, fiindu-i interzis să lucreze în branșă, apoi a făcut un balet ideologic ca să nu-i fie rușine azi cu filmele semnate în vremea aia

Românul s-a născut poet, de aia e mai lent

casca

Când o lucrare unică intră pe mâinile unor muncitori români termenele contractuale devin opționale. Totul în România durează mai mult, zice spaniolul șef de șantier. Dar la final iese o operă brâncușiană, zice inginerul român

Ce zice FMI de finanțarea găurii negre „biserica”, de la buget?

prefericitul Daniel arata calea

Biserica Ortodoxă Română nu vrea concurență pe piața lumânărilor și a locurilor de veci, dar vrea bani de la buget pentru salarii și catedrale. Oare FMI știe?