Pisicile din Istanbul

Pare că pisicile sunt numitorul comun al tuturor raselor, religiilor, statusurilor sociale sau economice care s-au adunat aici, pe malurile Bosforului.

D e câteva zile, de când colind străzile Istanbulului, am dezvoltat o obsesie pentru pisici. De vină e şi dorul de Toshiba, evident, dar şi dragostea turcilor pentru animale. Străzile lor sunt pline de farfurii, castroane, cutii cu apă şi mâncare uscată pentru câini şi pisici. Câinii sunt mai rari, toţi au cercel în ureche, sunt uneori şi de rasă – dar pare că trăiesc pe străzi. Pisicile, însă, flanchează aproape fiecare uşă, treaptă sau pervaz, fie că e o zonă rezidenţială de lux sau una mai rău famată. De toate vârstele, culorile şi dimensiunile, mai jigărite sau mai îngrijite, în general cam atletice, ca să nu zic slabe, se vede că trăiesc în libertate, deci cutreieră în voie uriaşul Stanbul. pisica-no-flash Pare că pisicile sunt numitorul comun al tuturor raselor, religiilor, statusurilor sociale sau economice care s-au adunat aici, pe malurile Bosforului. O babilonie, din punct de vedere al comerţului, circulaţiei, distracţiei, dar o uniune în dragostea sau măcar toleranţa faţă de animale. Iar asta spune mai multe despre oamenii care trăiesc aici decât alte prejudecăţi pe care le avem toţi despre diferite popoare. Başca faptul că deşi locuiesc în Taksim – un fel de Ferentari la puterea a doua –  n-am văzut o coadă de şobolan pe străzi, ceea ce mi s-a întâmplat în Bucureşti, în timp ce mâncam la terasa de la Caru cu bere, de exemplu 😉 Dar hai mai bine să ne uităm la pozele cu pisici pe care le tot fac eu de patru zile:

vulpita pisici-sub-banca pisica-wi-fi pisica-mal trei pisica2  pisici-topkapi pisica-valiza pisica-suparata pisica-picioare pisica-saritoare pisica-de-istanbul pisica-inghetata pisica-chitara pisica-gratii motociclista pisica pisica4 pisica3 motocicliste   baiat-pisica  alba-neagracopii intinsa stufoasa

Etichete: , , , , ,

11 comentarii la “Pisicile din Istanbul” Subscribe

  1. Ronnie 07/05/2018 at 13:11 #

    recomand si documentarul Kedi (2016)
    https://www.imdb.com/title/tt4420704/?ref_=nv_sr_1

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Rulată Germania

marcela

Cum mi-am înscris mașina nemțească în România și am trăit să povestesc despre asta

Tata

tata

Mama, aplecată asupra crucii lui, exclamând cu o imperceptibilă urmă de satisfacție: „Deh, Nelule, ai murit așa cum ai trăit, ca un câine!”. Mi-am dat seama că ea nu l-a iertat niciodată.

Regrete eterne fără semnul exclamării

Discuție despre pronumele de politețe pe marginea unei jerbe mortuare în Piața de flori George Coșbuc: se zice „nu vă vom uita niciodată” sau „nu te vom uita, fată?” 😉

Primăria Capitalei cumpără lumina soarelui la suprapreț

panouri

Aministrația parcurilor București a cârpit sistemul de iluminat din Parcul Tineretului cu niște panouri fotovoltaice pe care le-a cumpărat cu de patru ori prețul pieței, de la o firmă care a făcut în viața ei o singură afacere: asta.

Ce zice FMI de finanțarea găurii negre „biserica”, de la buget?

prefericitul Daniel arata calea

Biserica Ortodoxă Română nu vrea concurență pe piața lumânărilor și a locurilor de veci, dar vrea bani de la buget pentru salarii și catedrale. Oare FMI știe?

Turism nemţesc în Transilvania: “Adevărata Românie poate fi descoperită numai la sat”

Casutele de vacanta ale lui Jonas din Valea Verde

„Pupă-mă-n fund şi rămâi sănătos!”, salutul medieval inedit al sighisorenilor, a provocat, in epoca, indignarea Vienei, iar azi le smulge zambetele turistilor straini