Pisicile din Istanbul

Pare că pisicile sunt numitorul comun al tuturor raselor, religiilor, statusurilor sociale sau economice care s-au adunat aici, pe malurile Bosforului.

D e câteva zile, de când colind străzile Istanbulului, am dezvoltat o obsesie pentru pisici. De vină e şi dorul de Toshiba, evident, dar şi dragostea turcilor pentru animale. Străzile lor sunt pline de farfurii, castroane, cutii cu apă şi mâncare uscată pentru câini şi pisici. Câinii sunt mai rari, toţi au cercel în ureche, sunt uneori şi de rasă – dar pare că trăiesc pe străzi. Pisicile, însă, flanchează aproape fiecare uşă, treaptă sau pervaz, fie că e o zonă rezidenţială de lux sau una mai rău famată. De toate vârstele, culorile şi dimensiunile, mai jigărite sau mai îngrijite, în general cam atletice, ca să nu zic slabe, se vede că trăiesc în libertate, deci cutreieră în voie uriaşul Stanbul. pisica-no-flash Pare că pisicile sunt numitorul comun al tuturor raselor, religiilor, statusurilor sociale sau economice care s-au adunat aici, pe malurile Bosforului. O babilonie, din punct de vedere al comerţului, circulaţiei, distracţiei, dar o uniune în dragostea sau măcar toleranţa faţă de animale. Iar asta spune mai multe despre oamenii care trăiesc aici decât alte prejudecăţi pe care le avem toţi despre diferite popoare. Başca faptul că deşi locuiesc în Taksim – un fel de Ferentari la puterea a doua –  n-am văzut o coadă de şobolan pe străzi, ceea ce mi s-a întâmplat în Bucureşti, în timp ce mâncam la terasa de la Caru cu bere, de exemplu 😉 Dar hai mai bine să ne uităm la pozele cu pisici pe care le tot fac eu de patru zile:

vulpita pisici-sub-banca pisica-wi-fi pisica-mal trei pisica2  pisici-topkapi pisica-valiza pisica-suparata pisica-picioare pisica-saritoare pisica-de-istanbul pisica-inghetata pisica-chitara pisica-gratii motociclista pisica pisica4 pisica3 motocicliste   baiat-pisica  alba-neagracopii intinsa stufoasa

Etichete: , , , , ,

10 comentarii la “Pisicile din Istanbul” Subscribe

  1. Ramona 18/08/2014 at 08:18 #

    Pisici negre n-au?

  2. varsator 18/08/2014 at 08:48 #

    the cats are in the eye of the beholder

  3. o femeie 18/08/2014 at 10:08 #

    Istambul nu mai e oras, e pisicarie 🙂
    (e in plan sa vizitez orasul).

  4. Alexandru 18/08/2014 at 13:31 #

    Foarte dragute pisicile. Dar n-am inteles care era legatura intre Taksim si Ferentari. Taksim e destul de ok si placut pentru plimbare (nu ca sultanahmet-ul dar oricum…), in vreme ce Ferentari… Dar poate gresesc eu si ar trebui sa-mi programez o excursie in frumosul cartier pastorit de Vanghelie.

  5. Andi 18/08/2014 at 16:39 #

    imi inchipui ce miorlaieli ca lumea is in toiul noptii, in saptamana „branzii”, asta cazand di tri ori pi an! Astia vor sa fie in Europa? Vad ca sunt mai jegosi decat arabii

  6. speedy.gonzales 19/08/2014 at 10:22 #

    astia au pisici asa cum avem noi caini.
    macar pisicile nu se strang in haita si nu te musca.

    si sa vezi concert in perioada lor de reproducere, probabil e mai ceva ca la un concert Metallica 🙂

  7. Maria 20/08/2014 at 17:06 #

    Pisica din ultima poza e cea mai simpatica 🙂 merge hotarat cu o privire indrazneata, si are coada stufoasa !

  8. ady 21/08/2014 at 11:53 #

    Complet si total pe langa subiect, doresc sa declar public ca ma enerveaza cu clabuci „lebedele salbatice”. Nu cartea in sine, ci ce se intampla, atitudinea unora, etc. Ma umple de nervi. In rest o carte interesanta. 🙂

  9. Nautilus 22/08/2014 at 10:37 #

    În ceata de pisici de la Palatul Yildiz e un motan galben cu alb care atunci când vede turişti şi aparate foto face tumbe. Ştie că va fi mângâiat şi va primi ceva de mâncare 😛

  10. Andra 24/08/2014 at 20:18 #

    una mai frumoasa ca alta ♥

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

De unde ne informăm în epoca dezinformării

informare

Câteva metode de informare alternativă și de verificare a știrilor, pentru aceia debusolați și preocupați să nu se lase manipulați de presă.

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

oug_gratiere-curcan

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.

Sărăcia se învață în familie și e ocrotită de stat

teclas

În Deltă oamenii se zbat ca peștii pe uscat: nu au de lucru, dar fac copii ca să trăiască din alocații. Copiii lor le vor călca pe urme. Needucați, necalificați, vor fi următoarele generații de votanți cu sacoșa.

Viceroy vrea să-și ia permisul, Bianca – doar să se mărite

IMG_2114

Pentru că statusul social adevărat stă în Dacia papuc, cu care se poate căra „marfa”, și în numărul de puradei agățați de fusta nevestei. Restul e deșertăciune.

Stăm prost cu nervii

sacrificat

O jumătate de oră într-un autobuz Mercedes, în cel mai bogat oraș al țării.

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.