C iulesc urechile, iar doamna polițist continuă:
– Tânăr, 23 de ani, abia ieșit de pe băncile școlii de poliție. L-a mușcat un arestat care era infectat.
– Și a fost infectat?
– Da. Și-a făcut testul și a ieșit pozitiv. Vă dați seama, ce tragedie? Să ai viața înainte, la 23 de ani, și să pățești asta?
– Da, doamnă, la fel ca și un părinte care-și pierde copilul de 12 ani ucis de etnobotanice, îi replică scurt un coleg de la o organizație care se ocupă cu reducerea riscurilor în mediul consumatorilor de droguri.
Discuția divaghează, dar uimirea doamnei polițist îmi rămâne pe creier. Îmi amintesc ce reacții am stârnit acum doi ani cu postarea asta, despre epidemia de HIV produsă ca urmare a stopării programului de schimb de seringi pentru dependenții de droguri. Cititorii mei, despre care admit că aveam alte păreri, nu au înțeles de ce e nevoie de un program de schimb de seringi, ca să previi răspândirea HIV, a hepatitei sau a tuberculozei.
„Pe narcomanii ăștia hedoniști cărora le place să trăiască periculos – de ce să-i salveze contribuabilul european? Că ăia sunt bani reali, luați de la ne-narcomani. Adică știi că drogurile nu sunt bune și-ți tragi în venă? Știi de SIDA și totuși folosești aceeași seringă pe care a folosit-o și partenera? Păi înseamnă că vrei să mori, de ce să mă opun eu și să-ți cumpăr seringa sigilată? De prost?”, îmi comenta cineva.
Nu am înțeles atunci de ce oamenii nu pricep ceva ce mie mi se părea evident: faptul că în cazul unei epidemii de HIV, hepatită sau tuberculoză nimeni nu e la adăpost, indiferent cât de „cuminte” ar trăi. Cineva mi-a spus la un moment dat că oamenii nu înțeleg decât atunci când se identifică cu personajul. Am luat-o ca pe o platitudine. Normal că da, asta ți se spune la orice curs de jurnalism. Dar nici tu nu ajungi să pricepi asta decât atunci când te întâlnești cu cazul. Ce șanse sunt să-l poți face pe un polițist să se identifice cu un arestat, să-i poți demonstra polițistului că e important să prevină răspândirea de HIV în rândul deținuților pentru propria protecție? Minime. Și totuși uite că un tânăr de 23 de ani, „cu viitorul în față”, proaspăt ieșit de pe băncile școlii de poliție i-a fost mai aproape unei doamne din minister decât sutele de infectați cu HIV din aresturile poliției sau din penitenciare.
Pentru cine nu credea asta în 2010 sau în 2012, cifrele poate sunt mai convingătoare: 99 de infectați cu HIV în penitenciare în 2011, 321 în 2013.
Cifrele astea nu înseamnă nimic, în continuare pentru decidenții zilei. Nici tânărul polițist infectat de arestat, nici doamna din minister nu au putere de decizie. Sistemul nu are bani pentru seringi de unică folosință, pentru prezervative sau pentru testări la încarcerare. Pentru că, nu-i așa, ce le-a trebuit să se drogheze? Premierul crede că toți copiii de la cel puțin 6 ani în sus au acces la Internet, tablete și telefoane. Probabil își imaginează că și deținuții o duc toți ca Năstase, Vociulescu sau alt bogat arestat în ultima vreme. Realitatea e că nici școala nu e cum crede premierul, dar nici arestul. Poate că va afla vreodată că se înșală. Sau poate nu 😉
Știu că nici de data asta mulți nu vor înțelege lucrurile astea. Azi am înțeles și eu mai bine de ce. Nu pricepi decât când ajungi să-ți pese. Păcat că atunci s-ar putea să fie prea târziu.
Nu cred că trebuie să te afecteze neapărat personal ceva ca să înțelegi că există o problemă. Cred că îți trebuie mai degrabă o doză de empatie și disponibilitatea de a te informa cu privire și la viața altor oameni/ cetățeni/ locuitori ai planetei.
Personal am înțeles foarte multe despre multe referitor la chestiile grave care se întâmplă în România (de la pericolul generat de oprirea finanțării ARAS, statutul și condițiile în care trăiesc copiii instituționalizați și felul în care sunt tratate mamele ai căror copii s-au născuți morți până la administrarea defectuoasă a resurselor naturale) din reportajele În premieră. Evident, nu le iau pe toate de bune, dar în multe cazuri suferința diverselor persoane prezentate intervievate e atât de mare încât pur și simplu trece dincolo de ecran.
PS: În reportajul referitor la ARAS, se întâmplase o situație similară. Unul dintre voluntari care lucra pe străzi noapte, în timp ce încerca să trateze o persoană, s-a înțepat din greșeală cu o seringă folosită. A făcut tratament preventiv agresiv, a avut noroc și nu a luat nicio boală.
Omul era foarte relaxat când povestea pentru că fusese conștient, ca și colegii lui, că exista tot timpul riscul. Își asumaseră asta de la început și continuau să-ți facă meseria.
Ai dreptate în ce zici, însă din cât am înţeles, tratamentul pt. SIDA a devenit atât de avansat încât bolnavul trăieşte o viaţă aproape normală. Chiar auzisem un medic spunând că dacă ar fi să aleagă între SIDA şi diabet ar opta pentru prima. Desigur, tratamentul este infinit mai costisitor decât nişte amărâte de seringi, însă tot ce vreau să spun e că nu mai e aşa o tragedie ca în urmă cu 25-30 ani.
Mircea „Am Limba Maro” Badea avea o expresie pentru comentacii de pe margine: prietene …
Tratamentul care îl ţine pe pacientul cu HIV sănătos timp de decenii are 2 mici-mici defecte: în primul rând costă, saci de bani pentru fiecare pacient în parte, şi în al doilea rând tratamentul nu are efect decât asupra virusului ca atare.
Tratamentul nu te fereşte de pierderea serviciului, de sărăcie, de alte fineţuri de-astea cu care are de-a face un român fără carieră. După cum nu te protejează nici de bătăi şi insulte legate de faptul că „eşti bulangiu, drogat, sau, în cazul femeilor, curvă sidoasă”.
Daca politistul facea tratament preventiv imediat dupa muscatura, avea sanse sa nu ia HIV. Iar detinuntul daca era tratat corect avea o viremie suficient de mica incat sa nu poata transmite virusul prin saliva.
O grămadă de dacă. Aici vorbim despre un arestat, putem presupune că reacția lui a fost violentă pentru că în general la prima încarcerare oamenii reacționează neașteptat. În plus, dacă era consumator de droguri (ceea ce e foarte probabil) nu te poți aștepta să fi beneficiat de „tratament corect” tocmai din considerentele deja discutate în celelalte postări. Deținuții, arestații, consumatorii de droguri nu au un comportament responsabil ca pensionarii care se duc la medic lunar ca să-și ia tensiunea…
Cât despre polițist… cred că panica a fost mai mare, cuplată și cu o lipsă de informații probabil.
HIV nu se poate transmite prin salivă, doar prin sânge (rană deschisă, vizibilă, în gură).
Cu putina educatie, intelegem riscurile si solutiile. Asa cum Motanul spunea, un politist informat ajungea la timp pt testare/tratament preventiv. Eu educata si informata pe tema asta influentez direct pe cei din jurul meu.
Stomatoloaga mea e constienta de riscurile hepatitei B, si isi face teste periodic, ei si familiei, si isi informeaza pacientii daca acestia intreaba (a vaccinat toata familia si la teste, a descoperit ca vaccinul nu s-a activat la nimeni din familie).
O societate mai curata va duce si la o sanatate mai buna a mea.
Corect ! Din păcate milițienii (NU POT să le spun polițiști) sînt selectați după aceleași principii ca și pe vremea semi-doctului Ceașcă: obediență, obediență și iar obediență. Restul (inteligență, educație) e doar un… rest.
@Adrian, cu SIDA nu se traieste o viata. De SIDA se moare! Pentru ca daca esti seropozitiv (infectat cu HIV/virusul imunodeficientei) si dezvolti SIDA (sindrom/boala) nu mai ai mult de trait.
Cu HIV, da! Se poate trai aproape o viata, mai exact cca 40 de ani cu tratament de preventie adecvat. Dar cu costuri enorme suportate, de cele mai multe ori, de noi, astia toti la contribuim la serviciile si asa precare de sanatate.
Cred ca romanii inca nu sunt suficient de informatri despre ce inseamna HIV si ce inseamna SIDA. Ce inseamba HCV, si ce inseamna ciroza hepatica. Una te infecteaza, dar cealalata te omoara. Si pana la a ajunge la …cealalata, ar trebui sa intervina medicina, pentru a preveni raspandirea virusului in organism si imbolnavirea populatiei.
Poti sa ai HIV ani de zile si sa fii perfect sanatos. Nu mai raspanditi prejudecati….
Iar in privinta subiectului din articol, politistul si madama cred ca erau prost informati. Slabe sanse sa ia HIV dintr-o muscatura… dar, ma rog…lumea e credula.
Ceea ce mi se pare insa strigator la cer este ca farmacistele din tara asta (alea cu facultate si presupusa educatie) REFUZA inca sa vanda seringi sterile persoanelor dubioase/oameni ai strazii/copii sau tineri in sevraj, trimitandu-i practic la moarte. Mentalitatea lor egoista le spune ca ii ajuta daca nu le dau seringa curata. Nu-si imagineaza, la mintea lor scurta, ca oamenii aia nu au control pe moment si vor face ORICE sa isi injecteze drogul. Refuzul eliberarii de seringi noi (mi se pare ca sunt si gratuite) este ILEGAL in UE. Tocmai pentru ca este perceputa drept o masura pentru siguranta sanatatii populatiei.
Ok de acord, ma referam la infectati cu HIV, nu bolnavi de SIDA. Dar banuiesc ca orice om normal la cap, in momentul in care este supus unui risc de infectare (vezi si politistul din articol) face tot posibilul sa caute ajutor astfel incat sa nu se ajunga bolnav de SIDA.
Cat despre infectatii cu HIV, ramane valabil ce am spus, cu urmarea tratamentului si un stil de viata adecvat se poate trai bine-mersi.
Si apropo de prejudecati, cea mai mare e cea legata de cei care au HIV si anume ca viata lor e complet ratata.
Si eu am citeva probleme cu articolul asta:
1. Cazul politistului muscat si infectat mi se pare ca suna foarte tare a legenda urbana. Stim numele lui, sau macar sectia de politie unde lucra la momentul faptei? HIV se ia prin contact sexual si/sau cind singe infectat intra in contact cu singe sanatos. Sa inteleg ca detinutului ii singerau gingiile cind l-a muscat pe politist? Sau cumva l-a muscat de penis? Imi pare rau, sint prea cinica pentru ca sa cred legenda asta. Mai ales ca, in bunul spirit al legendelor, se trece repede peste esenta (a fost muscat, s-a infectat), dar stim detaliile lacrimogene: tinar, 23 de ani, cu toata viata inainte…
2. „în cazul unei epidemii de HIV, hepatită sau tuberculoză nimeni nu e la adăpost, indiferent cât de „cuminte” ar trăi”. Aici chiar ca m-am impiedicat din citit, si nu am suficienta verva sa scriu cit de senzationalista mi se pare afirmatia asta. Avind sora medic stomatolog, stiu ca orice medic isi sterilizeaza trusele de interventie cu dezinfectanti care omoara toate virusurile (inclusiv HIV si HCV). Daca nu din alt motiv, sa spunem ca din autoconservare: unu ca se tem de acuzatii de malpraxis, mai apoi, se tem pentru propria piele si propriul business. Evident ca nu esti atit de timpit ca medic sa te bazezi doar pe declaratiile pacientului legate de bolile lui. Si oricum, se folosesc truse sterile pentru oricine, nu doar pentru aia care se declara cu HIV. Sau crede cineva ca dentistul foloseste cu ultimul pacient al zilei frezele si acele de canal folosite de dimineata incoace pe fiecare pacient anterior?
Cit despre tuberculoza, a auzit cineva de epidemii de tuberculoza in Europa in ultimii, nu stiu, 40 de ani? Cu hepatita da, sint de acord ca riscul de contaminare e mai mare, dar totusi, nu as folosi cuvintele „nimeni nu e la adapost”. Mult mai periculos si mai exploziv in zilele noastre e HPV, si nimeni nu se agita pe tema asta pe cit ar trebui. Parca mi se pare ceva mai important sa facem preventie contra HPV si sa salvam potentialul adolescentilor decit sa facem damage control in rindul drogatilor fara sanse de reabilitare.
3. Legat de statistica din inchisori. Intrebarile mele sint: a) de unde stim ca valorile din anii 2008 si anterior erau corect raportate, dat fiind ca testarile atunci erau mai rare banuiesc decit acum? b) numarul absolut de cazuri nu e relevant, cita vreme nu stim daca nu si populatia din inchisori s-a triplat in ultimii 5 ani – relevante ar fi valorile procentuale – ce procent din detinuti sint infectati cu HIV, per anum c) iarasi, valorile nu sint relevante daca nu stim in ce masura a crescut numarul de infectati cu HIV la nivelul populatiei din Ro de la an la an. A crescut numarul procentual in inchisori mai repede decit procentul de infectati in numarul total de populatie in Ro?
Bref, poti invirti datele statistice ca sa spuna ce vrei, depinde cum le prezinti (stiu asta, ca e parte din meseria mea, si nu o data am fost in situatia de a manipula date, sau de a curata de manipulare datele pe care mi le serveau altii).
4. Nu inteleg care e teza aici: OK, sa dam mai multe seringi dependentilor de droguri. Dar de ce folosesti ca argument pentru asta statistica cu inchisorile? Citind articolul sursa, reiese ca din 321 infectati cu HIV din inchisori, 271 folosesc droguri, si doar 15 au acces la terapie de substitutie. Teza e sa le dam mai multe siringi in inchisoare. Dar pentru ce? Sau, in alte cuvinte, drogurile de unde le iau? Asta deschide un alt subiect, respectiv pina unde mergem cu drepturile omului in inchisoare? OK, au dreptul la sex conjugal, primesc prezervative, se pling ca mincarea nu e buna, samd, acum astept sa aud si ca, pe linga siringi, trebuie sa li se furnizeze drogurile necesare celor 271-15 care nu au acces la terapie de substitutie? Pllllleease, a nu mi se veni cu teorii din astea. Inchisoarea ar trebui totusi sa aiba rol corectional, nicidecum de a-ti asigura casa-masa gratis, plus toate obiceiurile din viata din afara gratiilor.
Astea fiind zise, statistica din inchisori nu are (sau nu ar trebui sa aiba) legatura cu ce se intimpla in afara inchisorilor. Sa impartim seringi de unica folosinta in Ferentari – great idea, dar de ce argumentul pentru asta e numarul de HIV din inchisori? Nu suna asta prezumtios? (Adica na, toti heroino-dependentii ajung pina la urma in inchisoare, deci sa le impartim serigi si in afara, si inauntrul zidurilor inchisorii).
In final, nu ar fi o idee mai buna aia care se practica in Canada, anume ca exista centre pentru drogati in zonele mai colorate, unde drogatii se pot duce si primesc seringi gratuite, si chiar li se asigura spatii igienice in care si-o pot trage in vena? In felul asta, ei scapa de farmacistele cu judecati de valoare si in plus sint si inregistrati, observati, chiar consiliati.
5. Din nefericire, nu cred ca ma pot identifica cu personajele. Dar cred ca pot sustine o idee sau campanie si in lipsa identificarii cu personajul – insa trebuie sa cred in idee si in justetea ei globala, adica la nivelul intregii populatii. Poate sa sune odios, dar uneori am impresia ca din alergarea asta de a sustine drepturile unei minoritati sau a alteia, uitam de sentimentele majoritatii: cei care nu se drogheaza, nu comit infractiuni, traiesc „cuminte”, sint sanatosi, nu isi abandoneaza copiii, etc. Si am mai spus-o si cu alta ocazie, nu vreau sa ma simt vinovata ca fac parte din grupul asta.
(E ca in bancul ala al carui final e „vreau sa plec din tara inainte ca homosexualitatea sa devina obligatorie”)
Bun bancul de la final 🙂
Hai să le luăm pe rând:
1. Da, poate fi și o legendă urbană, nu m-au interesat detaliile, ce am vrut să spun cu cazul a fost exact ce am spus: că oricui îi e mai ușor să înțeleagă un fenomen dacă i se întâmplă lui sau cuiva apropiat. Doamna din minister era adânc mișcată de caz, pentru că, se pare, îl cunoștea pe băiatul de 23 de ani.
2. România e pe primul loc în UE la tuberculoză, zic tot niște statistici, ale OMS de data asta. Or fi reale sau legende… cu ele defilăm. Numărul de cazuri de HIV și TBC a crescut mult (ca să nu folosesc cuvinte mari) din 2010 încoace, de când s-au terminat banii de la Fondul Global și România nu a pus nimic în loc. Banii ăia erau cheltuiți pentru asta: seringi și prezervative, pentru populația cu risc (prostituate, drogați, comunitatea gay etc).
3. Numărul deținuților a crescut cu câteva mii din 2010 încoace, nu s-a dublat. Numărul infectaților a crescut accelerat din alte motive. Unul fiind acela că în libertate (Ferentari de ex.) nu se mai distribuie seringi. Încetarea programului i-a afectat în primul rând pe cei liberi, parte din ei o fi ajuns și prin pușcării. Lipsa seringilor e cuplată și cu lipsa testelor, care tocmai că se făceau mai abitir la încarcerare, în 2008, spre deosebire de azi, când se fac doar sporadic, când pușcăria mai primește vreo donație. În condițiile astea cred că nici cifrele din link nu sunt reale, părerea mea e că sunt mai mari, dar nu se cunosc, ca și statisticile celor din libertate.
4. Da, în închisoare poți să găsești orice găsești în libertate, dacă ai bani. Inclusiv droguri. Cine nu are bani își injectează tot felul de rahaturi artizanale. Sau fac sex fără protecție etc. Oricât am vrea să credem că închisoarea trebuie să fie un timp al reeducării… nu e. E o lume aparte despre care noi ăștilalți habar n-avem, dar credem că nu ne poate afecta. Până când ajungem să ne intersectăm accidental.
Ca și celălalt articol la care ai subliniat că tu nu vrei să te simți vinovată pentru că există așa ceva pe lume, subliniez și la ăsta că nu, nu l-am scris ca să se simtă cineva vinovat. Ci pentru că ieri, întâmplător, am înțeles și eu mai bine chestia asta cu identificarea cu victima. E doar o întâmplare, fiecare rămâne cu ce vrea din ea. Sau cu nimic. Nu e obligatoriu.
„Avind sora medic stomatolog, stiu ca orice medic isi sterilizeaza trusele de interventie cu dezinfectanti care omoara toate virusurile (inclusiv HIV si HCV).”
Asta nu te împiedică să calci pe vreo seringă aruncată de un toxicoman după colţul blocului.
„Cit despre tuberculoza, a auzit cineva de epidemii de tuberculoza in Europa in ultimii, nu stiu, 40 de ani?”
Republica Moldova, 2010 – prezent.
Conform statisticii prezentate de Ministerul Sănătăţii în 2008, numărul cazurilor de boli cronice pentru care testarea pacienţilor se face la angajare şi periodic (hepatită B şi C, TBC, sifilis etc) a atins maximul în 2002, şi de atunci a scăzut puţin câte puţin în fiecare an.
Minimul, surprinzător, a fost între 1985-1986, adică exact în „epoca foamei şi a seringilor contaminate cu HIV din spitale”.
pt ca e un subiect de informare, adaug niste cifre: https://extranet.who.int/sree/Reports?op=Replet&name=%2FWHO_HQ_Reports%2FG2%2FPROD%2FEXT%2FTBCountryProfile&ISO2=RO&LAN=EN&outtype=html
Despre HIV: nu e asa usor de contactat: e un virus. Virusii mor in cateva secunde/minute daca nu au gazda, deci intepatul din greseala cu o seringa de pe jos face mai mult panica. Ramane o boala prezenta in grupurile de drogat cu aceeasi seringa, si a sexului neprotejat.
Concluzie personala: In Romania scade incidenta de TBC. Lumea incepe sa constientizeze ca e o boala a mizeriei, carente alimentare,des intalnita la fumatori/alcoolici, ca vaccinarea e inutila.
Si nici nu e atat de contagioasa, sunt romani (cersetori) veniti in Belgia, Olanda, unde TBC nu se vaccineaza, si umbla prin metrou mai ceva ca in Ro.
Hepatita B se transmite la fel ca si HIV. Iar statisticile sunt din ce in ce mai bune pt Europa: http://www.hepbcppa.org/wp-content/uploads/2012/08/Van-de-Laar-Epidemiology-and-surveillance…-in-EU.pdf
Pt hepatita C, insa, cifrele sunt ingrozitoare: totul e in crestere.
Eu pun insa sub semnul indoielii anumite cifre livrate de statul roman. O data ca mai cunosc TBC-ist doar pe hartie, pt pensie, dar si pt ca in institutiile romanesti inca se ‘coafeaza’ cifrele, pt manipulare fonduri.
Dilemele mele morale raman insa: e corect ca din cotizatiile oamenilor sanatosi sa platim seringi pt cei marginali? E corect fata de copiii nostri sa stim ca asemenea indivizi sunt pe strazi? Nu ar fi mai bine sa fie centre de ‘recuperare/integrare’ ale drogatilor? Si mai ales, nu mai bine banii s-ar duce spre anchete puternice si redus accesul drogurilor pe piata romaneasca? Adica accept tolerarea tigarilor, dar pt traficul cu tot ce da dependenta si distruge creierul (la injectabile ma refer): pedeapsa cu moartea.
daca nu mai sunt bani pentru seringi, poate ca se vor face bani pentru tratamente… calculul lor e cam gresit numai daca ma gandesc ca seringile sunt mai ieftine, insa e „corect” daca cumva nici prin cap nu le-a trecut ca s-ar putea face rost de acele tratamente – evident ne”compensate”
hmmm… legenda urbana nu e …. citesc comentariile de mai sus si ma minunez…. uite iti mai dau o mostra de legenda : CAZURILE de politisti de frontiera imbolnaviti de boli exotice ! … dar astea nu sunt „cap de afis” … este mai simplu asa :
– Din păcate milițienii (NU POT să le spun polițiști) …..
– Cu putina educatie, intelegem riscurile si solutiile…..un politist informat ajungea la timp pt testare/tratament preventiv….
– Cu putina educatie, intelegem riscurile si solutiile.
– un politist informat ajungea la timp pt testare/tratament preventiv …
… dovada ca intr-adevar VA PASA !!!!