Când ea se îndrăgostește

... se duce dracului tot ce i-a promis celuilalt :D

F etele din ziua de azi se bazează în continuare prea mult pe relațiile romantice ca să-și contureze viața, deși spre deosebire de mamele și bunicile lor au norocul să trăiască într-o lume în care viitorul nu le mai depinde de un bărbat. Își pot face o carieră, pot vota, pot candida, pot lua un credit, pot face chiar și un copil doar cu o mică donație anonimă de spermă. Și totuși, în ciuda acestor dovezi multiple de independență, femeile continuă să viseze și să-l aștepte pe prințul ăla care nu apare de fapt niciodată.

Astea sunt rezultatele unui studiu făcut de o universitate din New Mexico, în care se mai zice, evident, că bărbații nu sunt mânați de aceleași așteptări, și că în loc s-o viseze pe prințesă își găsesc plăcere și împlinire în alte activități, cum ar fi alea sportive.

Am citit chestiile astea într-un articol care zice că omenirea ar trebui să renunțe la monogamie, că e un concept depășit fie și numai pentru faptul că speranța de viață e mult mai mare acum, și că nimeni nu rezistă să trăiască cu același partener mai mult de 25-30 de ani.

Articolul nu e vreo noutate. Eu altceva aș vrea să adaug în această ecuație, și anume faptul că deși femeile sunt poate alea mai romanțioase din cuplu,  ele reușesc să-l și strice cel mai des, probabil tot din cauza acestei porniri sentimentale necontrolate, iată, nici măcar de viața modernă.

Aveam într-o vreme un amic care o cam înșela pe nevastă-sa ori de câte ori avea ocazia. Bine, nu era vreun Don Juan, deci nu cred că avea ocazii dese, dar e cert că omul știa să distingă între sexul din afara căsătoriei și sacralitatea căminului. Până într-o zi când ea și-a luat tălpășița și l-a lăsat pe cap cu credit ipotecar și toate datoriile aferente. Se îndrăgostise femeia de altul și a considerat că nimic din ce o lega de soț nu merită osteneala unui adulter. Tipul a fost destul de afectat, deși brava că nu, pentru că niciodată nu cred că s-a gândit că ea ar putea să strice casa (pe care el totuși o respectase, vezi bine, atâția ani) pentru o chestie atât de frivolă cum ar fi îndrăgosteala.

Modelul mi-e cunoscut pentru că până la urmă și eu l-am trăit, la vremea mea. În ultima vreme am auzit de trei astfel de cazuri, de familii tinere destrămate la un an-doi după nuntă, pentru că ele s-au îndrăgostit de alții și au decis să plece din căsnicie. Nu cred că se poate generaliza, evident, că au și bărbații o inimă, câteodată (cel puțin unii dintre ei) dar eu zic că există o probabilitate mai mare ca femeia să renunțe la căsnicie atunci când se îndrăgostește de altul, decât invers – ca bărbatul să-și lase familia pentru amantă.

Și asta are la bază capacitatea bărbaților de a „iubi” mai multe femei în moduri diferite, fără ca asta să le afecteze capacitatea de a menține aparențele unei căsnicii fericite. În timp ce noi, femeile, ne aruncăm ca proastele cu totul într-o singură iubire, și murim cu ea de gât. Cel puțin trei ani cât durează noutatea. Partea proastă e că pretindem același lucru și de la ei, și asta produce nefericiri.

În plus, cred că mai contribuie și orgoliul masculin, care nu acceptă să-și vadă coarnele în ochii nevestei. Pe când femeia…  poate că e doar un șablon, dar cred că femeile sunt mai înclinate să ierte și să treacă peste eventualele infidelități, măcar și pentru că de când e monogamia inventată se zice că „așa sunt toți bărbații”, mai calcă ei pe alături, dar tot la ciorba de acasă vin.

Însă, evident, nimic din toate astea nu mai e valabil când chiar ți se pune pata pe unul/una, și accepți orice ca să fii cumva cu el/ea, indiferent de cât poate celălalt să-ți ofere. Așa că eu cred că degeaba bat unii clopotele monogamiei, că în sinea noastră toți sperăm, fie și numai în secret, că undeva în lumea asta există și persoana aia care o să ne placă doar pe noi, pentru că… motive iraționale … și cu care o să fim împreună. Poate nu până când moartea ne va despărți, ci numai până când unul dintre noi se va îndrăgosti de altcineva. Monogamia nu e un concept depășit, atâta doar că trebuie practicată în doze scurte, ca să ajungă la toată lumea 😉

Și nu, nu vă amăgiți că după o vârstă te înțelepțești, începi să prețuiești mai mult comoditatea, că nu e așa. Dar poate despre dragostea la … hai să zicem mijlocul vieții, într-o postare viitoare.

 

Etichete: , , , , , , , , , ,

17 comentarii la “Când ea se îndrăgostește” Subscribe

  1. Irina 05/10/2014 at 22:29 #

    Imi plac enorm toate postarile si articolele tale, insa deloc nu-mi plac generalizarile pe sexe, ca „femeile sunt asa, barbatii sunt pe dincolo”.

    Mai ales ca studiul e facut in State pe americani si nu reflecta realitatea romaneasca (romanii inca sunt mai traditionalisti). Generalizarile oricum sunt foarte neplacute si ne fixeaza pe toti in niste roluri rigide, de parca intr-adevar am fi femeile de pe Venus si barbatii de pe Marte. Nimic mai neadevarat.

    O dam asa in sexism si dezavantajam ambele sexe bagandu-le in categorii si dand naibii orice individualism.

    • Dollo 06/10/2014 at 00:18 #

      Studiul a fost făcut în state, dar nu cred că femeile de la noi sunt mult diferite. În privința afirmațiilor mele, ele se referă strict la România. Apoi, ziceam și eu pe acolo ceva de generalizări, parcă… plus că mai sunt și niște emoticons ici, colo, pentru a mai îndulci unele asperități. Poate și cititul printre rânduri ar fi bun, precum renunțarea la generalități, ce zici? 😉

      • Kathy Bates 06/10/2014 at 10:18 #

        Nu numai femeile de la noi. În general, europenii de ambele sexe sunt foarte deosebiţi moral de americani. Din pricina asta, toate teoriile băetzaşilor din „seduction community”, care nici la ei în ţară nu merg, la noi te fac penibil fără mare efort.

        Tradiţiile noastre (şi ale altor neamuri sud-europene) înţeleg prin curtare faptul că Dorel îi aduce Marghioliţei flori sau o scoate în oraş.

        La ei e puţin diferit – sunt obişnuiţi să stea toată ziua cu mâinile pe Marghioliţa lor, să îi dea nenumărate semne de atenţie, până devin sâcâitori, să îi ofere daruri şi servicii în mod exagerat („supplicating”). Obiceiul îşi are rădăcinile în faptul că la ei până de curând femeile nu lucrau, şi chiar acum fac tot posibilul să caute joburi mărunte, nesolicitante, astfel încât orice Dorel de-al lor trebuia să fie cel care demonstrează că poate să aducă bani în casă, sau ea pleacă şi îl abandonează.

        Din pricina asta, când se întâlneşte o europeană cu un nepot de-al lui Unchiu’ Barack, ea e foarte impresionată de faptul că tipul îi acordă o atenţie exagerată (cu care nu e obişnuită) şi e convinsă că a dat peste cel mai romantic, simpatic şi generos bărbat din viaţa ei.

  2. c. 06/10/2014 at 07:53 #

    Poza este foarte relevanta in ceea ce priveste asteptarile partenerilor.
    Oare de ce am un feeling ca ai omis citeva detalii. Ca, de exemplu, faptul ca amicul de care vorbesti isi insela nevasta (si) cu tine, iar ea a plecat DUPA ce s-a saturat sa tot fie inselata? Ceea ce mi se pare un lucru firesc.

    • Dollo 06/10/2014 at 09:06 #

      Citind comentariile pe care le-ai făcut pe aici de-a lungul timpului eu știu de ce ai feeling-ul ăsta 🙂 Întotdeauna interpretezi altfel ceea ce scriu eu, și asta îmi arată că avem percepții diferite despre lume și viață.

      • c. 06/10/2014 at 10:30 #

        As fi fost ingrijorat daca am gandi la fel.

  3. ady 06/10/2014 at 08:50 #

    Ce sa zic, unora le mai iese. Sambata la coada la posta erau un mosulet si o babuta casatoriti de 69 de ani, el a zis-o. Dupa ce si-au ridicat cardurile de sanatate, au plecat zambitori, tinandu-se de mana ca doi liceeni „de pe vremea noastra”.

  4. o femeie 06/10/2014 at 10:05 #

    dupa ceva ani in comunitate multinationala, concluzia mea este ca romancele sunt mult mai docile, si tolereaza mai multe si preferas a bombane in barba decat sa dea 2 peste cap barbatului si sa il paraseasca (si asta nu se leaga doar de traditionalism, ci si de religie, si de frica de schimbare, acceptarea responsabilitatilor, dar si normalitatea de a fi intr-o relatie dezechilibrata, pt ca…asta am vazut in copilarie). E interesant de vazut cifre, statistici, de comparat cate divorturi in Ro/in alte tari, cati celibati, ce motiv de divort etc.
    Dar asta se schimba!! o, da, si printre romance sunt din ce in ce mai multe ce au curaj sa spuna NU, chiar si la cateva luni de la casatorie, au curaj sa isi caute si ele un amant mai tanar si viguros (why not, ladies??? ), si sa nu le mai pese de gura lumii. Schimbarile sunt insa in orasele mari, in comunitatile mici am mai auzit: vai draga, de ce a divortat, ca doar nu o batea asa rau.

    • un barbat 06/10/2014 at 20:30 #

      Concluzia e alta : catedrala „Mantuirii Neamului ” va fi umpluta, pardon vor intra doar cei ce au trait binefacerile comunitatilor multinationale, aceste noi „biserici sfinte” unde se inchina , cu aceeasi evlaaavie ca si enoriasii bor, noii apostoli ce propovaduiesc „biblia” politicall correct, de la Unchiul Sam…

      Am 35 de ani, am avut ocazia sa-mi vad de treaba intr-o „secta infecta” de asta, am plecat dupa un an cu fruntea sus de acolo, dar inclin sa le dau dreptate oamenilor din mediul rural, in special batranelor ce le mai trage cate 2 scatoalce peste cap obraznicelor de fiice , ce sfideaza traditiile si obiceiurile de alta data…

      Caci care e diferenta intre antena 3 si multinationale ? Nici una, amandoua spala creierele celor naivi(e) si feministelor agresive, curent importat si el din tarile scandinave…

      Si ne mai intrebam de ce crestin democratia nu (prea) mai exista la noi : deoarece a ajuns batjocura fitecine…

  5. Alina M 06/10/2014 at 10:54 #

    Eu zic că și dacă am renunța la monogamie, tot ne-am plictisi de ăia 2-3 bărbați cu care ne-am vedea alternativ. Singurul model avantajos ar fi dacă i-am schimba intercalat, pe parcurs, că dacă ar trebui să schimbăm tot haremul odată, ar semăna prea mult cu obligațiile de serviciu.

    Cât timp îl iubesc pe actualul cred că o să rămân la monogamie. După aia mai vedem.

    • Kathy Bates 08/10/2014 at 22:01 #

      Prima frază şi modul în care ai formulat-o e mai relevantă decât tot mesajul.

      Prin 2004-2005, nişte americani şi canadieni conduşi de unul David P. Schmitt de la Bradley University au făcut un sondaj de opinie în SUA, America de Sud, Africa şi Europa, ca să afle „cine sunt cei mai deschişi faţă de sex”.

      Esticii au dat cele mai favorabile răspunsuri la întrebări de genul „sunteţi de acord cu ideea relaţiilor sexuale înainte de căsătorie?” sau „sunteţi de acord cu ideea de a avea mai mulţi parteneri sexuali înainte de căsătorie?”. Ceea ce se pare că a făcut o impresie deosebită autorilor sondajului.

      Însă e foarte posibil ca acela care punea întrebarea şi interpreta rezultatele sondajului să fi înţeles cu totul altceva prin conţinutul ei faţă de cel care răspundea la întrebare.

      • Alina M 14/10/2014 at 09:35 #

        Văd prea puține cazuri de dragoste până la moarte. E greșit că prefer să nu mă bazez pe ea și că o tratez ca pe o excepție, în același timp făcând tot posibilul ca a mea să fie?
        Analiza asta cu modul în care formulez ar merge dacă ai aplica-o cuiva care se exprimă coerent și fără efort. În cazul unei minți încâlcite obții rezulate distorsionate.
        Spre deosebire de oamenii care preferă să-și țină pentru ei ideile crețe de teama că vor fi greșit înțeleși, eu nu am problema asta. Poți să mă psihanalizezi cât vrei, numai să nu te aștepți să-ți iasă.

      • Kathy Bates 14/10/2014 at 15:10 #

        „Cei 2-3 care ar fi dacă nu ar exista monogamie”.

        Cam aşa a fost problema şi cu sondajul de opinie pe 4 continente:

        “Sunteţi de acord cu ideea de a avea mai mulţi parteneri sexuali înainte de căsătorie?”

        În ţările din Europa de Est răspunsurile erau de la favorabile la entuziaste, fiindcă auzind întrebarea publicul înţelegea: „am fost cu Costel la mine în sat şi m-am măritat cu Gigel la oraş. Doi sunt mai mulţi ca unul”.

        Dar autorul sondajului nu a dat vreun indiciu a ceea ce înţelegea prin „mai mulţi”. Putea să însemne orice număr natural, de la 2 la infinit.

        Aşa încât domnii sociologi distinşi cu înalte titluri universitare s-au scărpinat sub pălăria plată cu 4 colţuri şi au raţionat cât puteau ei de precis: dacă esticii au răspuns că sunt de acord cu ideea de a avea „mai mulţi” parteneri sexuali înainte de căsătorie, înseamnă că sunt cei mai deschişi faţă de relaţii şi sex.

        Şi de fapt realitatea era opusă concluziei lor.

  6. marius 06/10/2014 at 12:24 #

    Iată o femeie facînd un calcul aritmetic, urmat de un raţionament tăios ca un bisturiu „a considerat că nimic din ce o lega de soţ nu merită osteneala unui adulter”.Pentru multe, probabil, nu e nimic de mirare aici, … si visăm în continuare a relaţii romantice care să ne contureze viaţa şi la un prinţ care…

  7. jolie 20/10/2014 at 15:04 #

    Parerea mea, ca na, ‘sa zica si el Nea Ion, ca e si el om’ 🙂

    1. Barbatii nu divorteaza pentru ‘amanta’ din doua mari motive- unu, copii si chestii financiare (daca exista, ceea ce se cam intampla in 90% din cazuri), si doi- sfanta lene. Obisnuinta. Frica/sila de scandal, schimbare brusca, pierderea unui echilibru.
    Masculul este genetic inclinat sa fie ‘provider’, sa fie ‘shef’, sa fie ‘cel mai cel’, cocos in ograda sa. De’asta sta si se gandeste de doua ori (si taie o data….daca taie) inainte sa zica/faca ceva. Parerea asta o am de ceva timp, am citit si vazut.vorbit despre asa ceva de xyz ori. Cam asta e raspunsul in 99,999999….. % din cazuri.

    2. Femeile nu divorteaza pentru ca- unu- teama de necunoscut, de ‘ce va zice lumea despre tine si familia ta’, ‘distrugerea caminului’, si starea financiara. Radeti sau nu, pana si in familiile miliardarilor tot barbatul este cel care aduce slana la masa. Unei tipe ii convine sa-si pastreze stilul de viata daca sotul, un mosulica pe care l-a ‘calarit’ (not necessarily in the good way….) toata viata, are un mic ‘sughit’ pe ici-pe colo…daca sotul o da in barci cam tot timpul, mai si scapa cate-un croseu, atunci e de rau, si se pune suprema intrebare. Dar din nou- banii.
    O femeie cu venit propriu si un loc unde sa se duca, pentru a avea un trai decent, nu sta de doua ori pe ganduri. Pentru ca stie ca va avea siguranta materiala pentru a sta linistita, a-si limpezi gandurile, etc. Una dependenta de sot (sau aproape dependenta) nu prea are ce face.

    Marele motiv pentru care femeile nu pleaca- frica de necunoscut, in speta necunoscut= imbatranesti, esti o divortata (cu sau fara x copii), cine vrea o sexy bunicuta cand uite cate tipe sar efectiv de prin tufisuri, cluburi, parcuri si altele 🙂 pe bune. Competitia, lipsa de siguranta, lipsa de resurse care sa le permita sa se ‘angajeze’ in activitati care le-ar permite refacerea vietii, prin cunoasterea de noi dudes…

    Exemplu Mihaela Radulescu- arata beton, independenta financiar, si totusi singura cuc. She’s past her prime, a terminat-o cu tineretea, si FOARTE RAR un barbat de varsta ei s-ar baga la asa ceva, fiindca stie ca poate tinti la cineva mult mai tanar si atragator. Ce-i ramane este sa traga de gantere in continuare si sa se faca de ras cu baietei jumatate din varsta ei.

    Realitatea e ca femeile vor stabilitate (financiara, emotionala, familiala etc) iar barbatii, sani fermi, tinerete, frumusete.

    And this, my friends, is the ugly truth.

  8. mihai 21/10/2014 at 15:03 #

    „undeva în lumea asta există și persoana aia care o să ne placă doar pe noi, pentru că… motive iraționale … și cu care o să fim împreună.”

    Eu am gasit-o in 2005 si ne-am facut si hartiile in 2006. Si de atunci incoace facem fata vietii impreuna. Intr-o relatie, e drept, mult mai stransa si mai lipsita de complexe decat altele. Si muncim frecvent amandoi sa intretinem focul aprins.

    • mihai 21/10/2014 at 15:04 #

      Cred ca trebuia formulat „facem impreuna fata vietii”. Viata impreuna e misto, nu necesita sa-i facem fata 😉

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Dacă Traian ar fi vrut să cucerească Dacia în 2013…

turnulete

… l-ar fi oprit jandarmii să urce la cetatea Sarmizegetusa Regia, pe motiv că e închisă între decembrie și februarie, și astfel geneza poporului român ar fi așteptat primăvara

Minune, în decembrie în sectorul 3 au răsărit părăluțele

flori-negoita

În triunghiurile decupate în gazonul din sectorul 3 astă vară, s-au ofilit begoniile și au răsărit părăluțele. O afacere horticolă de 49 de euro/mp fără TVA.

De ce a fost mai bine în iarna lui 54

București în iarna din 1954

Pe vremea aia oamenii știau să-și facă provizii pentru iarnă, să se scoată singuri din rahatul alb și reușeau să îndeplinească și planul în uzină. Acum avem televiziuni de știri al căror unic rol educativ e ăla de a perpetua mentalitatea asistată a cetățeanului care în curând va aștepta să fie șters și la cur de către autoritățile incompetente.

Epoca post adevăr, UE ține presa de mână și o încurajează să meargă spre lumină

eu-oficials

Jurnaliști europeni cer Comisiei Europene să-i apere de bogați, de politicieni și de ura cititorilor. UE știe că moartea presei = sfârșitul democrației, dar habar n-are ce e de făcut nici pentru salvarea uniunii, nici a presei.

Respect pentru sfânta prostie națională

prostie

Senatorii Ficățel și Miki Șpagă vor să ne oblige să le arătăm respect, printr-o lege care ne va măsura sentimentele și va sancționa prompt abaterile de la sentimentele sănătoase, naționale, de iubire și respect față de tot ce e românesc, creștin și … tricolor

Consilierul Victor Stan: cum să mă adoptați, doamnă, dar ce, sunt câine?

victor ion stan

În proiectul „Nu aștepta supereroi, cere-ți orașul înapoi”, orice bucureștean poate să adopte un consilier general și să-l întrebe ce face el pentru oraș. Eu l-am adoptat pe Victor Stan, unul dintre veteranii consiliului, și așa a decurs prima mea discuție cu el.