Ce s-a întâmplat cu femeia de pe bancnotă?

Dacă nicio femeie nu a reușit să ajungă pe o bancnotă românească, merită vreuna să ajungă să conducă țărișoara asta creștină și binecuvântată de Dumnezeu cu bărbați destoinici? ;)

bancnota-lireMă tot îndemn să scriu despre asta de când m-am întors din Turcia, unde am constatat cu mirare că ei, turcii, islamiști carevasăzică, asupritori și învăluitori ai femeii, niște retrograzi misogini, au o femeie pe o bancnotă de 50 de lire. E vorba despre Fatma Aliye Topuz, considerată prima scriitoare din literatura turcă și din lumea islamică. Și nu e nici îmbrobodită, deși zice Wiki, ar fi fost una dintre opozantele reformei lui Ataturk.

În timp ce noi, creștinii, europenii, orientații spre progres și civilizație, nu am făcut pasul ăsta în cele câteva sute de ani de când batem monedă și tipărim bancnote. Să nu se fi ridicat niciuna dintre mândrele noastre fiice/mame/soții/amante la nivelul de așteptare al bancnotei sau nivelul de misoginism al societății nu a scăzut niciodată suficient cât să-i facă loc și unei figuri feminine pe banii românești?

În urmă cu câțiva ani, o campanie de nominalizare a unei personalități feminine pentru o bancnotă românească a stârnit niște discuții, a generat niște propuneri și a întrunit oarece adeziuni. Rezultatul a rămas, însă, în coadă de sirenă. Căutând acum date despre ce s-a întâmplat după acea campanie am aflat că un reprezentat BNR ar fi zis că „înainte de trecerea la euro nu este oportun să se producă o schimbare în ceea ce privește banii românești, arătând că prezența unei personalități feminine pe bancnote ar trebui să vizeze momentul trecerii la euro.” Un fel de „la paștele cailor”, dacă e să dăm crezare gurilor rele care nu ne văd nici în Schengen, nici în spațiul euro.

chibritul udrea

fără cuvinte

Sigur că nu stă țara-n drum acum de prezența unei femei pe o bancnotă. Noi să fim sănătoase și să avem cât mai mulți d-alde Eminescu, Cuza, Enescu sau Caragiale, ca să-i cheltuim. Totuși, nu m-am putut abține să nu punctez acest aspect, în contextul actual, în care avem pentru prima dată două femei (de tipologii diametral opuse, deci am avea de unde alege) care candidează la președinție, iar mediul feminist se zbate în dezbateri sterile despre „suntem pregătiți pentru o femeie președinte?”.

Păi despre ce pregătire să vorbim când avem o astfel de campanie, chipurile de îndemnat oamenii să meargă la vot, în care ni se arată o păstoriță de-a lui Grigorescu purtând văl islamic, iar crucea de pe Caraiman e înlocuită cu semiluna.

vino-la-vot

Pozele respective au fost retrase din campanie, după ce au stârnit indignare în rândul politic-corecților, dar ele rămân valabile pentru atitudinea generală manifestată în campania electorală de anul ăsta: mândri că suntem români, ortodocși, că avem copii, că vorbim românește și că ne căcăm în fundul curții. Cum vi se pare că se potrivesc două femei divorțate, candidând la funcția supremă în stat, în acest context?

***

În altă ordine de idei, am citit undeva că norvegienii, de exemplu, au făcut un concurs național pentru redesenarea bancnotelor, iar rezultatele arată cum ar vrea oamenii să arate banii. Poate că ar fi momentul ca mai multe națiuni să se gândească la asta, prea avem numai figuri constipate pe bancnote, n-ar strica un pic de înviorare a situației, în ton cu vremurile. Nu vi se pare?

bancnota norvegia

propunere de bancnotă norvegiană

 

Etichete: , , , , , , , , , , , ,

5 comentarii la “Ce s-a întâmplat cu femeia de pe bancnotă?” Subscribe

  1. adobrero 31/10/2014 at 13:48 #

    As propune-o pe Mita Biciclista. Mai in gluma, mai in serios. Ca a revolutionat ceva la viata ei, de la moravuri la mijloace de transport. Asta ca sa spargem tiparele constipatiei, Dollo!

    • Dollo 31/10/2014 at 16:00 #

      Amin, sister!

  2. Andor 31/10/2014 at 16:11 #

    si nu uita de Veronica Micle, ca fara ea nu era nici Eminescu eminent

  3. Adrian 31/10/2014 at 17:13 #

    Faina intitiativa norvegiana. Io as propune niste rahati, de felurite tipuri si culori. Poate asa se prinde boborul sa nu mai alerge atat dupa niste hartii de cacat.

  4. geo 31/10/2014 at 20:03 #

    Initiativa este laudabila dar nu ma mira atitudinea reprezentantului BNR. Cunosc doar doua persoane de sex feminin de la BNR si stiu cum au ajuns acolo. Una e frumoasa si cu ochii verzi iar alta e urata si cu ochi albastrii…
    Nu că masculii care ajung acolo nu ar corespunde acelorasi criterii de evolutie în carieră (vezi cazurile lui Florin Georgescu-socialistu’ şi Bogdan-Bogdaproste Olteanu)!
    Avnd în vedere trendul actual, mă mir cum am scăpat prin grija BNR fără vreun sfânt pe bancnote sau monede, măcar comemorative. Stefan şi Brancoveanu ar avea o rivală serioasă în Sf. Paraschiva.
    Singurul lucru pe care nu l-am inteles la actualele bancnote sunt motivele florale din mijlocul lor care supraaglomerează imaginile. Mereu mă întreb dacă sunt ceva chestii de siguranţă împotriva reproducerii ori o ironie de sorginte sovietică de genul „popor de botanişti”…

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

oug_gratiere-curcan

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.

Pe barba mea, poliția face ce vrea

barba

În era datelor biometrice, în care computerul face recunoașteri faciale chiar și sub burka, poliția română îi refuză unui bucureștean înnoirea permisului de conducere pentru că nu vrea să-și radă barba

Ice age cu comision bancar argentinian

perrito moreno

Trecerea granițelor din Argentina în Chile și retur sau comisioanele bancare nesimțite l-ar face și pe un eurosceptic să iubească UE.

Sanssouci, casa de la țară a unui rege cool

pajiste

La 1740 oricine putea să intre pe domeniul lui Frederick cel mare al Prusiei, cu condiția să fi fost îmbrăcat corespunzător. Azi intrarea costă 19 euro și îți dezvăluie un colț de rai și o poveste frumoasă.

De unde ne informăm în epoca dezinformării

informare

Câteva metode de informare alternativă și de verificare a știrilor, pentru aceia debusolați și preocupați să nu se lase manipulați de presă.

Vinales, seva eco-bio a Cubei

vinales20

Dar ce căutași, maică, taman în Cuba? l-am întrebat noi pe albanez. Și el nu pricepea ce-l întrebăm, dar râdea la noi. Noroc că nevastă-sa mai scăpa câteva cuvinte englezești și până la urmă ne-a arătat stâlpii casei, a bătut cu mâna în ei și am priceput că albanil nu era albanez, ci zidar.