Suntem turcii Europei

Câteva asemănări între modul în care a fost ales Erdogan în Turcia și cum va fi ales Ponta la noi. Să nu ziceți că nu v-am zis.

O prietenă care trăiește în Germania, indignată de bătaia de joc din primul tur al prezidențialelor, îmi tot trimite poze, filme, scrisori deschise și chiar extrase din presa germană în ultima vreme. Îmi place să se agită, deși face parte din generația aia hipstero-intelectuală care până acum a cam ars-o artistic, ba chiar a luptat mai degrabă pentru drepturile altor popoare asuprite de prin lumea a treia, în timp ce la noi în țărișoară democrația era garantată de NATO și UE.

În fine, e bine că se trezește și generația asta, indiferent prin ce părți de lume a ajuns să trăiască, sper să nu fie prea târziu, dar nu despre asta vreau să vă spun, ci despre o asemănare interesantă între noi și turci, descoperită cu ocazia discuțiilor din ultima vreme cu prietena de care vă spun.

Mai exact, la văicărelile lui Ponta & co. de la noi, cum că nu se pot organiza mai multe secții de vot în diaspora – recte în Germania, unde nu ar permite statul german, vezi doamne, să se organizeze secții de vot decât în clădirile ambasadelor/consulatelor – aflăm din poza de mai sus cum că turcii trăitori în Germania au votat pentru prezidențialele din august anul ăsta pe stadionul olimpic din Berlin.

Democratic, dar nedrept

Desigur, asta nu i-a ajutat prea mult să-l învingă pe Erdogan, pentru că, așa cum zice articolul ăsta „Democratic, dar nedrept”, votul diasporei de 1.4 milioane de turci nu tulbură nici măcar ca o boare balta votului celor 53 de milioane de turci de acasă.

Ceea ce mi-a dat fiori de anticipație în articolul ăsta este asemănarea dintre campania dusă de Erdogan la turci și cea a „erdoganului” nostru, asemănarea dintre cele două popoare, până la urmă, chiar dacă ne place să credem că n-am fost pașalâc turcesc în istorie.

Vă sună cunoscut?

În plus, este politizarea Islamului sau – depinde de unde privești – Islamizarea politicii. Din 2002, sub conducerea lui Erdogan, poporul turc a asimilat mesajul primului ministru de a se identifica după religie

Înlocuiți islam cu ortodoxie, Erdogan cu mândrul român Ponta și suntem acolo.

Iar ceea ce nu vor să priceapă mulți și pe la noi:

Voturile exprimate în străinătate, totuși, nu vor juca un rol important în rezultatul alegerilor prezidențiale. Sunt 53 de milioane de turci cu drept de vot, iar 1,4 milioane de turci din Germania nu vor putea înclina balanța. Întrebarea nu este dacă Erdogan va câștiga alegerile, ci cu ce scor. (…)

Dar la o privire mai atentă, posibilitatea (diasporei) de a vota este o farsă care servește doar imaginii lui Erdogan. El va putea să se laude că turcii din diaspora joacă un rol în democrația turcă. Desigur, aici trebuie amintit și că numeroase guverne din Turcia înaintea lui ar trebui să se rușineze că ei nu au reușit să facă nici măcar asta în ultimii 40 de ani.

În august 2014 premierul Erdogan a câștigat președinția Turciei cu 53%.

Înlocuiți Turcia cu România, și cifrele alegătorilor la scara românească, și avem exact aceeași farsă de tablou electoral, definit cum nu se poate mai exact încă din începutul articolului: „De ce să ușurezi lucrurile când poți să le complici? Guvernul turc a optat pentru metoda complicată. Acesta a organizat secții de votare în 116 locații din 56 de țări, în loc să le ofere pur și simplu oamenilor dreptul de a vota prin corespondență.

Vă întreb și eu, oare cum ar arăta rezultatele votului în România, dacă s-ar putea vota prin corespondență?

Diferența dintre noi și turci e că ei încă nu sunt membri UE. Și așa cum vă povestisem astă vară, sunt ținuți mai mult să aștepte la graniță, atunci când se întorc la muncă, din concediul în țară. O altă diferență ar fi că economia lor duduie pe bune, dar poate că va dudui și a noastră din nou, dacă-l vom avea pe Tăriceanu premier. Hai, încă puțintică răbdare 😛

 

Etichete: , , , , , , ,

4 comentarii la “Suntem turcii Europei” Subscribe

  1. val 12/11/2014 at 17:58 #

    chiar astazi le-am trimis poza asta si articolul de pe FNP celor de la PDL si PNL, pe adresele lor de contact. sunt curios daca se misca ceva.

  2. zwilling 13/11/2014 at 10:58 #

    Da, turcii din Germania au votat si pe stadionul olimpic din Berlin. Dar asta nu reiese din poza unei sali de sport din Frankfurt.

    • Dollo 13/11/2014 at 11:56 #

      așa e, asta e mai bună dap

  3. o femeie 13/11/2014 at 15:43 #

    e trist ca o spun dar as vrea sa fim turcii europei.
    Scoala de inginerie a turciei depaseste pe cea din romania, acum avem la Arctic ingineri din turcia
    Turismul si comertul si gradinaritul sunt peste romania, desi Dumnezeu i-a lasat saraci in ploi
    Conflicte armate au si in coaste, si pe la shale.
    Uniti sunt, cand au fost demonstratii stradale au venit in numar mare, se ajuta intre ei.
    Nu pot spune iciuna din astea despre romani.

    Cat despre probleme cu votarea, si la Bruxelles e la fel. Doar ca oamenii sunt mai molcomi decat in Germania. 4 sectii de votare, in cea in care am fost erau 3 stampile pentru peste 50 mii romani oficial, 100 mii neoficial…e bataie de joc. Cele din liege si Anvers au fost inchise, in 2009 au avut cozi. Si in Romania in orice sat, cat de sarac, exista sectie de votare si pentru 500votanti.

    Din Comisia Europeana ne-am strans oameni si am facut sesizare sus. Am dat meil la toti europarlamentarii romani, aducandu-le aminte ca pe votul nostru au ajuns.
    Daca nu contam, apai sa ne taie de pe listele de votare din Ro, sa taie si din nr. de parlamentari (euro-parlamentari, deputati, senatori), din numarul de oameni din ministere, din cei din consulate si ambasade ca oricum se poarta cu noi ca cu niste zdrente: au declarat ca sunt agitatori.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Biblioteca Națională Samsung

Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

De ce ea? (3)

tarau-victoriei

Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.

(III) Clientul român e mitocan și nespălat

sexwork is work

Ultima parte a interviului cu „Profesoara” – una dintre cele mai vechi prostituate din București – face un portret robot al clientului român, de la gunoier și căcănar, până la politician și preot.

Fatalismul mioritic se tratează cu drujba

diana

Vă mai amintiți că în Drumul Taberei începuse construcția unei noi linii de metrou? Asta e povestea oamenilor care i-au împins liniile și peroanele mai pe mijlocul bulevardului, ca să nu le afecteze pomii.

Primăria Capitalei cumpără lumina soarelui la suprapreț

panouri

Aministrația parcurilor București a cârpit sistemul de iluminat din Parcul Tineretului cu niște panouri fotovoltaice pe care le-a cumpărat cu de patru ori prețul pieței, de la o firmă care a făcut în viața ei o singură afacere: asta.

O zi la probațiune

alb-negru

Ce face un VIP condamnat cu suspendare, când ajunge în biroul consilierului de probațiune, unde trebuie să-și demonstreze îndreptarea: răspunde la telefon cu „dragă, sunt în oraș, la un interviu, vorbim mai târziu” 😉