Suntem turcii Europei

Câteva asemănări între modul în care a fost ales Erdogan în Turcia și cum va fi ales Ponta la noi. Să nu ziceți că nu v-am zis.

O prietenă care trăiește în Germania, indignată de bătaia de joc din primul tur al prezidențialelor, îmi tot trimite poze, filme, scrisori deschise și chiar extrase din presa germană în ultima vreme. Îmi place să se agită, deși face parte din generația aia hipstero-intelectuală care până acum a cam ars-o artistic, ba chiar a luptat mai degrabă pentru drepturile altor popoare asuprite de prin lumea a treia, în timp ce la noi în țărișoară democrația era garantată de NATO și UE.

În fine, e bine că se trezește și generația asta, indiferent prin ce părți de lume a ajuns să trăiască, sper să nu fie prea târziu, dar nu despre asta vreau să vă spun, ci despre o asemănare interesantă între noi și turci, descoperită cu ocazia discuțiilor din ultima vreme cu prietena de care vă spun.

Mai exact, la văicărelile lui Ponta & co. de la noi, cum că nu se pot organiza mai multe secții de vot în diaspora – recte în Germania, unde nu ar permite statul german, vezi doamne, să se organizeze secții de vot decât în clădirile ambasadelor/consulatelor – aflăm din poza de mai sus cum că turcii trăitori în Germania au votat pentru prezidențialele din august anul ăsta pe stadionul olimpic din Berlin.

Democratic, dar nedrept

Desigur, asta nu i-a ajutat prea mult să-l învingă pe Erdogan, pentru că, așa cum zice articolul ăsta „Democratic, dar nedrept”, votul diasporei de 1.4 milioane de turci nu tulbură nici măcar ca o boare balta votului celor 53 de milioane de turci de acasă.

Ceea ce mi-a dat fiori de anticipație în articolul ăsta este asemănarea dintre campania dusă de Erdogan la turci și cea a „erdoganului” nostru, asemănarea dintre cele două popoare, până la urmă, chiar dacă ne place să credem că n-am fost pașalâc turcesc în istorie.

Vă sună cunoscut?

În plus, este politizarea Islamului sau – depinde de unde privești – Islamizarea politicii. Din 2002, sub conducerea lui Erdogan, poporul turc a asimilat mesajul primului ministru de a se identifica după religie

Înlocuiți islam cu ortodoxie, Erdogan cu mândrul român Ponta și suntem acolo.

Iar ceea ce nu vor să priceapă mulți și pe la noi:

Voturile exprimate în străinătate, totuși, nu vor juca un rol important în rezultatul alegerilor prezidențiale. Sunt 53 de milioane de turci cu drept de vot, iar 1,4 milioane de turci din Germania nu vor putea înclina balanța. Întrebarea nu este dacă Erdogan va câștiga alegerile, ci cu ce scor. (…)

Dar la o privire mai atentă, posibilitatea (diasporei) de a vota este o farsă care servește doar imaginii lui Erdogan. El va putea să se laude că turcii din diaspora joacă un rol în democrația turcă. Desigur, aici trebuie amintit și că numeroase guverne din Turcia înaintea lui ar trebui să se rușineze că ei nu au reușit să facă nici măcar asta în ultimii 40 de ani.

În august 2014 premierul Erdogan a câștigat președinția Turciei cu 53%.

Înlocuiți Turcia cu România, și cifrele alegătorilor la scara românească, și avem exact aceeași farsă de tablou electoral, definit cum nu se poate mai exact încă din începutul articolului: „De ce să ușurezi lucrurile când poți să le complici? Guvernul turc a optat pentru metoda complicată. Acesta a organizat secții de votare în 116 locații din 56 de țări, în loc să le ofere pur și simplu oamenilor dreptul de a vota prin corespondență.

Vă întreb și eu, oare cum ar arăta rezultatele votului în România, dacă s-ar putea vota prin corespondență?

Diferența dintre noi și turci e că ei încă nu sunt membri UE. Și așa cum vă povestisem astă vară, sunt ținuți mai mult să aștepte la graniță, atunci când se întorc la muncă, din concediul în țară. O altă diferență ar fi că economia lor duduie pe bune, dar poate că va dudui și a noastră din nou, dacă-l vom avea pe Tăriceanu premier. Hai, încă puțintică răbdare 😛

 

Etichete: , , , , , , ,

4 comentarii la “Suntem turcii Europei” Subscribe

  1. val 12/11/2014 at 17:58 #

    chiar astazi le-am trimis poza asta si articolul de pe FNP celor de la PDL si PNL, pe adresele lor de contact. sunt curios daca se misca ceva.

  2. zwilling 13/11/2014 at 10:58 #

    Da, turcii din Germania au votat si pe stadionul olimpic din Berlin. Dar asta nu reiese din poza unei sali de sport din Frankfurt.

    • Dollo 13/11/2014 at 11:56 #

      așa e, asta e mai bună dap

  3. o femeie 13/11/2014 at 15:43 #

    e trist ca o spun dar as vrea sa fim turcii europei.
    Scoala de inginerie a turciei depaseste pe cea din romania, acum avem la Arctic ingineri din turcia
    Turismul si comertul si gradinaritul sunt peste romania, desi Dumnezeu i-a lasat saraci in ploi
    Conflicte armate au si in coaste, si pe la shale.
    Uniti sunt, cand au fost demonstratii stradale au venit in numar mare, se ajuta intre ei.
    Nu pot spune iciuna din astea despre romani.

    Cat despre probleme cu votarea, si la Bruxelles e la fel. Doar ca oamenii sunt mai molcomi decat in Germania. 4 sectii de votare, in cea in care am fost erau 3 stampile pentru peste 50 mii romani oficial, 100 mii neoficial…e bataie de joc. Cele din liege si Anvers au fost inchise, in 2009 au avut cozi. Si in Romania in orice sat, cat de sarac, exista sectie de votare si pentru 500votanti.

    Din Comisia Europeana ne-am strans oameni si am facut sesizare sus. Am dat meil la toti europarlamentarii romani, aducandu-le aminte ca pe votul nostru au ajuns.
    Daca nu contam, apai sa ne taie de pe listele de votare din Ro, sa taie si din nr. de parlamentari (euro-parlamentari, deputati, senatori), din numarul de oameni din ministere, din cei din consulate si ambasade ca oricum se poarta cu noi ca cu niste zdrente: au declarat ca sunt agitatori.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Diferența dintre șpagă și cadou, versiunea polițistului de la rutieră

malecon

O lecție de anticorupție de la doi români indignați, pentru doi polițiști cubanezi înfometați. Plus ultimele experiențe din Cuba, hai, luați de citiți, ca să plec și eu acasă 😉

Pedeapsa norvegiană, cum s-a ajuns la ajutor și n-au rămas la răzbunare

opera2

Zicătoare norvegiană: cu ce fel de fost deținut ai vrea să te întâlnești seara, pe o alee pustie? Aplicată în România, zicătoarea ar suna așa: cu ce fel de ziarist sau politician ai vrea să ai de-a face într-o campanie electorală?

Maidanezul antrenat să fie Saint Bernard

Codruț și nepotul lui, Vasile

Codruț a fost cules de pe străzile din Craiova, în 2004, și a devenit azi unicul maidanez cu atestat de câine de căutare și salvare din dărâmături. O performanță la care ajung maximum 10% din câinii de rasă la nivel internațional.

Când un gard pe mijlocul drumului e cel mai smart lucru din oraș

bucuresti

Gabriela Firea are mai multe atuuri decât au avut predecesorii ei: un buget mare, un consiliu obedient, guvernul de aceeași culoare politică și marele talent de a vorbi ca la televizor. Este un mister de ce nu reușește mai mult decât niște paranghelii jenante.

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

dosarul-profesorul

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale

Regrete eterne fără semnul exclamării

Discuție despre pronumele de politețe pe marginea unei jerbe mortuare în Piața de flori George Coșbuc: se zice „nu vă vom uita niciodată” sau „nu te vom uita, fată?” 😉