Spune-mi cu cine votezi ca să te urăsc

Ura de clasă și religioasă - incriminate în Constituție, folosite în campania electorală. Nu contează cine câștigă alegerile, câtă vreme ambele tabere își incită la ură votanții.

A nul trecut în vară, când se lucra intens la modificarea Constituției, am scris textul ăsta, la care cineva mi-a comentat că „ce e aia ură de clasă”?, că ar trebui șters din Constituție și conceptul ăsta învechit. Între timp Constituția a rămas neschimbată, cu tot cu ura de clasă incriminată, în articolul 30, ăla care prevede libertatea de exprimare, interzicerea cenzurii și alte drepturi democratice pe care ne place să credem că le avem.

Ura de clasă pare, într-adevăr, un concept revolut, mai ales pentru noi ăștia crescuți în spiritul materialismului dialectic, dar cred că oamenii nu au învățat să identifice ura de clasă în realitate, așa că o consideră doar o noțiune din cărțile de istorie. În campania asta electorală pentru președinție, de exemplu, suntem îndemnați să votăm cu un candidat anume pentru că e român și ortodox, deci nu cu adversarul, care are altă etnie și religie; suntem îndemnați să-i disprețuim pe cei care nu votează ca noi, fie că sunt plecați din țară – deci nu mai știu ei care-i treaba pe aici – fie că sunt mâncători de salam cu soia ca și noi, dar își vând votul pe un kil de ulei sau 10 lei în plus la pensie. Suntem practic îndemnați să-i urâm pe ceilalți, pentru că nu gândesc ca noi, nu au aceeași religie și nici aceleași venituri.

Românii sunt învrăjbiți în felul ăsta din 1990 încoace și niciun lider sau vreun partid politic nu au reușit să ne unească, deși geografic vorbind am rămas în limitele aceleiași granițe de la Marea Unire. Suntem cei care au votat cu Iliescu, și cei care au votat cu Rațiu, cei care au mâncat salam cu soia și ceilalți, cei care muncesc și pensionarii, cei care au plecat și cei care au rămas, cei care muncesc și asistații, românii și țiganii, ortodocșii și sectanții, credincioșii și ateii, cei cu copii și cei fără, românii și ungurii, bășiștii și ceilalți 7 milioane, intelectualii și țăranii, cei care știm să votăm bine și ceilalți, cărora ar trebui să li se interzică votul, pentru că nu-i duce capul, progresiștii și nostalgicii, ăia care votează și ăia care se pișă pe el de vot… Fiecare tabără consideră că este singura care deține adevărul absolut.

E o utopie să crezi că poți crea o lume fără divergențe sau clase sociale, politice sau de orice fel, însă ține de un anumit grad de cultură, civilizație, educație ca aceste clase să nu se urască iremediabil între ele, mai ales când e vorba de ales un lider sau o soluție pentru binele comun. Cultură pe care noi nu o avem și nici nu pare cineva dispus să ne-o facă, în ciuda sloganelor unificatoare sub care candidează toți. Nu cred că în țările cu tradiție democratică se pune problema în termenii de la noi: dacă iese ăla, noi ăștia care l-am votat pe celălalt emigrăm.

Ce se întâmplă în campania asta electorală este o instigare mizerabilă la ură de clasă, instigare practicată de ambele tabere, nu e niciuna mai brează. Ponta se folosește pe față de funcția lui și de bugetul național ca să cumpere tot ce se poate: primari, biserică, popi, pensionari, bugetari, asistați. Se folosește de primari și de popi ca să incite electoratul la ură față de candidatul de altă religie, etnie și să cultive fobia față de ungurii care ne vor lua Ardealul sau față de capitaliștii veroși care ne vor tăia pensiile și salariile. ACL-ul (că Iohannis nu pare din filmul ăsta) profită de valul de indignare intelectuală stârnit de ce s-a petrecut în diaspora în primul tur, ca să instige la ură împotriva celor care votează cu Ponta, pentru că, se știe, numai dintr-un interes meschin poți să votezi cu PSD-ul, deci ăia care fac asta nu merită acest drept universal dobândit în ultima sută de ani, în timp ce votanții buni, ăia conștienți și care vor binele țării sunt împiedicați să voteze prin tertipuri birocratice.

Probabil că n-ar fi reprobabilă lupta asta – pentru că în dragoste, război și alegeri totul e permis – dacă rezultatele acestor instigări nu ar duce la rupturi dramatice în familii, între copii și părinți sau între frați, între prieteni sau vecini, și până la urmă n-ar otrăvi climatul general din societate, pe care-l constatăm toți în ultimii ani, dar nu suntem capabili să-l diagnosticăm corect. Am o prietenă a cărei mamă a anunțat-o că îl votează pe Ponta pentru că e român și ea nu poate vota un străin de neam ca președinte. Părinții altei prietene sunt victimele unei campanii de manipulare duse de ani de zile de Antena 3 și au ajuns bolnavi de ură față de Băsescu și tot ce înseamnă el în politica și societatea românească.

Nici tabăra cealaltă nu urăște mai puțin. O întrebam pe mama deunăzi ce a făcut-o pe ea să-și schimbe opțiunile politice, că-l votase în anii 90 pe Iliescu cu ambele mâini. „Păi de când a început Băsescu să ni-i arate pe ăștia cum fură am început să-i urăsc.”, zice ea. Dar și ai lui Băsescu fură, am provocat-o eu. „Da, toți fură, dar de când e el văd că-i mai prinde. Crește inima în mine când văd că mai bagă câte unul la pușcărie. Uite ăsta șobolanu roz, ai văzut ce bine a făcut fii-sa lui Băsescu că nu s-a măritat cu băiatul lui? Că acuma se ducea la pușcărie să-i ducă chiftele!”.

A fost prima dată când am auzit-o pe mama că vorbește despre ură. Mama căreia Băsescu și Boc i-au tăiat din pensie, îi urăște tot pe ceilalți. Alte mame nu-l pot ierta pe Băsescu și tabăra lui, tocmai din acest motiv. Altele votează cu Ponta pentru că celălalt nu e român sau ortodox. Motivele urii sunt diferite, rezultatele ei sunt aceleași. Toți trăim într-o societate stresată, nervoasă, isterizată de nimicuri, incapabilă să se concentreze pe construcție, atrasă de non-subiecte și foarte ușor manipulabilă. Și suntem așa toți, indiferent de gradul de educație, de venit, de etnie, religie sau orientare politică. Ne place doar să credem că ceilalți sunt victimele manipulării, că noi suntem mai deștepți.

Ni se tot spune că la anul o să ne ia dracu din punct de vedere economic, dacă iese unul sau altul. Eu cred că indiferent care iese, tot dracul ăla va fi economic vorbind, pentru că în țara asta ce se produce mai mult și mai mult este ura față de cei diferiți de tine și nimeni nu pare capabil să schimbe ceva. Iar pentru asta trebuie să le mulțumim tuturor politicienilor, dar și sfintei, strămoșeștii biserici ortodoxe, cea care voia să figureze în fruntea Constituției, datorită rolului ei „în constituirea și modernizarea statului român”. Poza care ilustrează acest text – distribuită de cineva pe Facebook după ce a primit acest fluturaș la Mănăstirea Cozia – vorbește suficient despre rolul unificator și modernizator al bisericii ortodoxe în viața noastră ca națiune modernă, europeană.

Indiferent cine va câștiga alegerile astea, va conduce un popor dezbinat și plin de ură. Iar pentru vindecare vom avea nevoie de un miracol.

 

ARTICOLUL 30 din Constituție:

(…)

(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

(…)

Tags: , , , , , , , , ,

23 Responses to “Spune-mi cu cine votezi ca să te urăsc” Subscribe

  1. gheo 10/11/2014 at 16:42 #

    cu ocazia acestor alegeri am pierdut o prietena de pe FB. m-a sters din lista ei deoarece am zis ca nu imi place neamtu (nu am zis ca imi place Ponta!). ne cunoscusem la un miting, fara teme politice si credeam ca obtinerea unor rezultate pentru toat lumea este ceea ce neuneste! dar uite ca politica ne-a dezbinat! trist, foarte trist! dollo zicce bine in articolul asta! citez: „Indiferent cine va câștiga alegerile astea, va conduce un popor dezbinat și plin de ură. Iar pentru vindecare vom avea nevoie de un miracol.”

    • Ady 10/11/2014 at 20:56 #

      cum am zis mai sus, nu am cont de fb, deci nu ma pot pronunta in deplina cunostinta de cauza, dar „prietenia pe fb” nu prea imi suna a prietenie adevarata. sau pur si simplu persoana in cauza are un comportament imatur si infantil.
      eu si prietena mea cea mi buna am reusit sa trecem inclusiv peste divergente de opinii asupra unei probleme cel putin la fel de spinoase ca si optiunea electorala, respectiv religia.
      oricum fiecare dintre noi trata cu respect optiunea celeilalte, dar si asa, la un moment dat ne-am certat si nu ne-am vorbit voit vreo doua luni. dupa aia, pentru ca amandoua suntem persoane adulte am inteles ca prietenia noastra conteaza mai mult. si pe langa respectul reciproc pentru optiunea celeilalte, amandoua ne-am mai calmat in vocalizarea optiunii proprii, ea se abtine sa ma ia la suturi daca ma aude sa spal/calc duminica, iar eu ma abtin sa-i dau replici prea acide cand o aud cu chestii habotnice (si care dupa parerea mea sunt pe alaturi rau cu bunul simt). (ii respect atat de mult opitiunea incat m-am dat peste cap ca printr-o cunostinta de pe net,-forumuri, nu fb- sa-i fac rost de o anume icoana care se gaseste doar in basarabia). pentru ca amandoua tinem prea mult una la alta ca sa lasam religia sa ne desparta.

  2. Liliana 11/11/2014 at 17:28 #

    Pe asta ai vazut-o? https://www.facebook.com/photo.php?fbid=502379856570386&set=gm.1480195958888599&type=1

  3. o femeie 20/11/2014 at 15:38 #

    Recitest articolul tau.
    De data asta dupa ce m-a facut de 2 ori ipocrita unul din sustinatorii PSD-isti de pe facebook, cica friend. Nu il sterg de pe lista de friends, am inteles ca ee mai patimas decat mine. Intradevar, a atacat persoana in loc sa atace parerea mea politica, dar lui ii multumesc ca am vazut ca sunt persoane care impart lumea in 2 sfere in contradictie de moarte: Basisti si contra-basisti).
    Recitind ce ai scris tu imi dau seama ca pentru aceste persoane problema e intelegea gresita a democratiei: cei care cred ca toti sunt la fel si la un moment dat incep sa atace pe ceilalti care sunt…diferiti. Stiti de ce imi aduce asta aminte? De comunism.

Trackbacks/Pingbacks

  1. Spune-mi cu cine votezi ca să te urăsc | România curată - 25/11/2014

    […] redacției România Curată: Textul a fost publicat inițial pe dollo.ro, pe 10.11.2012. Chiar dacă s-a încheiat campania electorală (sau cu atât mai mult cu cât s-a […]

Leave a Reply

Oldies but goldies

Moarte chiaburilor din sănătate!

Rares Nechifor, embolizare uterina

Care n-a plecat din țară până acum – ca să se trateze sau să profeseze într-un sistem civilizat – e invitat s-o facă de la 1 martie 2013. România nu-și permite să mai încurajeze existența unei alternative private în sănătate.

Minune, în decembrie în sectorul 3 au răsărit părăluțele

flori-negoita

În triunghiurile decupate în gazonul din sectorul 3 astă vară, s-au ofilit begoniile și au răsărit părăluțele. O afacere horticolă de 49 de euro/mp fără TVA.

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani

Politehnica Bucuresti, Falcultatea de Electronica si Telecomunicatii - Generatia 1960 - numai vise

Au absolvit în 1960 Politehnica. Erau 150. Mai târziu unii au emigrat și au ridicat cu creierele lor celebra Silicon Valley din California. Cei care au avut cu adevărat vână de aventurieri au rămas aici, în România. Acum mai sunt vreo 50.

Cum le iertăm greşiţilor noştri

Roland Jahn, intre dosarele Stasi

Şeful arhivelor Stasi din Berlin a aflat, când şi-a văzut dosarul, că avocatul care-l apăra era informatorul securităţii. Acum le predă lecţii de organizare şi de iertare trimişilor din ţările arabe care s-au trezit că au eliberat arhivele şi nu ştiu cum să le mânuiască

Miron Radu Paraschivescu, jurnalul unui comunist fără partid

Miron Radu Paraschivescu

Cine ar ști să se roage cu adevărat pentru sufletul meu decât o curvă – însemnările unui ratat oarecare din România secolului trecut. Miron Radu Paraschivescu, Jurnalul unui cobai

Nu sunt dezamăgit de România, pentru că nu m-am lăsat amăgit

Camil Petrescu fiul

Camil Petrescu fiul, despre cum se vede România de peste ocean și din mijlocul Bucureștiului. De ce a plecat acum 43 de ani, de ce s-a întors azi și de ce ar mai pleca o dată, dacă ar avea iar 22 de ani. Despre salamul cu soia de New York.