Chiloțăreală sau libertate de exprimare?

Ziua fără pantaloni în metrou nu e un protest, ci o formă de exprimare. Legal nu are nevoie de autorizare, dar este posibil să-i deranjeze pe alți călători. Așa cum caricaturile cu Mahomed îi deranjează pe musulmani. Ce facem? Permitem doar acele libertăți de exprimare care au un scop util sau și pe astea aparent inutile?
Desen de Dan Perjovchi

Desen de Dan Perjovchi

La Paris, niște scelerați au omorât azi 12 oameni în redacția unui săptămânal de satiră, celebru pentru caricaturile ce miștocăreau orice, de la Michael Jakson la profetul Mahomed. În lipsa unor date oficiale, atacul este pus pe seama islamiștilor fundamentaliști, jigniți pare-se de caricaturile care-și băteau joc de religia musulmană.

În timpul ăsta, în Micul Paris niște români ar vrea să-și dea pantalonii jos în metrou, ca să marcheze astfel, în rând cu lumea, ziua fără pantaloni. O prosteală menită să „ne elibereze de sub tirania pantalonilor” – dacă e să cităm dintr-o sursă cât de cât autorizată. N-ar fi fost decât o inițiativă bezmetică, născută din  plictiseală, dacă n-ar fi primit replica autorităților, îngrijorate că duminică după prânz am putea să ne atingem tandru de niște picioare păroase și înghețate în vagoanele de metrou, așa că au anunțat că vor chema poliția ca să-i amendeze pe posesorii de chiloți la vedere. Ba s-au mai pornit și niște comentarii indignate pe rețelele de socializare, că avem și noi habtonicii noștri care vor să-i bată Dumnezeu la fundul gol pe ăștia de se dezbracă în metrou.

O să ziceți că nu există nicio legătură între cele două, și așa este. Păstrând proporțiile, singurul loc comun ar fi libertatea de exprimare. Garantată de constituția noastră, de aia franceză și chiar de cea europeană. Libertatea de a face mișto de orice, chiar și de ceva ce alții consideră sfânt, este un semn de sănătate a oricărei democrații. Eu una am înțeles mai bine asta abia când am văzut filmul The People vs. Larry Flynt. Dar chiar și atunci m-am întrebat până la urmă câte încap în libertatea asta de exprimare, până unde se întinde? Și e normal să abuzezi de ea fără o cauză care să aducă ceva utilitate umanității? Care era utilitatea pornografiei lui Flint? Care e utilitatea miștourilor la adresa religiei, mai ales dacă ele implică astfel de riscuri? Apoi, ca ziarist, am înțeles că dacă există o utilitate a informației aceea este esența libertății de expresie.

În cazul chiloțarilor noștri m-am întrebat care e mesajul? Doar pentru că în același timp se mai dezbracă și alții în 60 de orașe ale lumii nu mi se pare un motiv suficient, de aia căutam niște sensuri. Așa sunt eu mai utilitaristă. Apoi o prietenă artistă m-a lămurit că e doar un mod de a te elibera de stres prin umor, de a nega normele sociale, ce mai… te dezbraci de probleme, dacă numai pantalonii ar fi problemele alea.

Așadar, nu există un mesaj, e doar o formă de distracție (până acum, pe Facebook au zis că participă peste 700 de persoane la chestia asta) care nu încurcă circulația, nu blochează căile de acces, nu „face larmă”, cum se exprimă organul în procesele verbale de amendă, nu deranjează ordinea publică decât în măsura în care eventual ar putea leza în pudoare niște ochi mai simțitori. Deci, de ce se sperie Metrorex de ei și amenință cu poliția? Aparent de părul pubian nedepilat al unor domnișoare:

Imaginaţi-vă că sunteţi de mână cu un copilaş de 2-3 ani şi copilul acela vede dintr-o dată 7-8 domnişoare cărora li se vede părul pubian prin chiloţi. Pentru că la noi, la români, problema este că nu ştim să ne adaptăm de aşa manieră încât să fim decenţi, spune purtătorul de cuvânt al Metrorex, care adaugă că reprezentanţii instituţiei se tem că acţiunea va degenera şi se va ajunge la conflicte. (sursa)

Nu știm ce părere are purtătoarea de cuvânt a Metrorex despre domnișoarele epilate, dar cu siguranță prosteala n-ar fi făcut valuri dacă nu ar fi fost băgată în seamă și amenințată cu amenzi. Cine decide să-și dea pantalonii jos în metrou duminică își asumă, așadar, niște riscuri. Orice libertate vine la pachet cu asumarea unor riscuri. Riscul de a fi amendat de poliție, de a fi arestat, hărțuit, bătut sau chiar omorât de niște fanatici care nu dau doi bani pe libertatea ta.

Faptul că mie și altora ni se pare o prosteală, nu e un motiv, totuși, de a le interzice oamenilor să se exprime în chiloți într-un mijloc de transport public. Poate că pe unii îi deranjează părul pubian al domnișoarelor, dar poate pe alții îi deranjează mirosul de transpirație și nespălat, nu?

Desigur, e păcat că românii se grăbesc să imite ca maimuțele orice bășină le trece prin cap altora, când avem destule cauze naționale sau locale pe care le-ar putea îmbrățișa. De exemplu, dacă aș fi vrut neapărat să-mi arăt picioarele goale la metrou duminică (și am niște picioare frumoase :P) aș fi zis că mi s-a făcut cald pentru că Oprescu și Ponta au scumpit împreună gigacaloria, în loc să restructureze și să eficientizeze naibii odată sistemul ăla centralizat de termoficare. Sau că nu mai avem bani de pantaloni pentru că e scumpă întreținerea. Un mod sexy și amuzant de a atrage atenția asupra faptului că suntem escrocați de 26 de ani de gaura asta neagră a termoficării.

Și atunci poate chiar ar merita să ia și niște amenzi pentru un protest „neautorizat” în loc să fie amendați pentru „încălcarea unor normle de conviețuire socială”. Uite, legea 60/1991 – a adunărilor publice – are nevoie de niște proteste ca să fie revizuită și democratizată. Au încercat unii astă toamnă, când o domnișoară a fost amendată de jandarmi că a participat la o adunare publică „neautorizată”, s-au strâns bani pentru plata amenzii, s-a indignat lumea aflând că libertatea de protest și exprimare e terfelită, dar gata, a trecut, ne-am luat cu altele. Să schimbi o lege nu e ușor, și nici așa sexy/cosmopolit ca să merite să-ți dai jos pantalonii într-o duminică geroasă, în același timp cu alte 60 de orașe ale lumii;)

Ziua fără pantaloni în metrou nu este, așadar, un protest. Este doar o formă de exprimare. Constituțional ea nu are nevoie de autorizare, dar este posibil să-i deranjeze pe alți călători. Așa cum caricaturile cu Mahomed îi deranjează pe musulmani. Cum filmul produs de Sony deranjează regimul nord coreean. Ce facem? Ne limităm la acele libertăți de exprimare care au un scop util sau le permitem și pe astea artistice și aparent inutile? Ce părere aveți?

 

Etichete: , , , , , , ,

34 comentarii la “Chiloțăreală sau libertate de exprimare?” Subscribe

  1. suki 08/01/2015 at 13:50 #

    Pina la urma treaba asta cu chilotii la metrou e doar o maimutareala de prost gust a unora care isi dau importanta, si de fapt n-au nimic de spus. Daca e ceva de zis – atunci hai sa spunem – si societatea romaneasca are destule probleme inca nici macar abordate. Dar am convingerea ca aia care vor sa iasa in chiloti n-au prea mare lucru de spus, doar ii amuza faptul ca ar putea sfida vreun amarit mai conservator, ceea ce e o prostie in sine. Daca avem vreo problema cu traditionalismul, conservatorismul sau lipsa libertatii de exprimare, pai hai sa aducem lucrurile astea in prim plan. Sa vii in chiloti la metrou, eventual la -25C, mi se pare doar o chestie de film absurd, dialog al surzilor sau lipsa a sanatatii mintale, cam ca exhibitionistii care abia asteapta sa ti-o arate la un colt de strada pustiu… ce spera sa rezolve cu asta?

    • Om bun 08/01/2015 at 17:03 #

      Oamenii o sa dea jos textila dupa ce trec de barierele de intrare la metrou. Inainte sa iasa afara la -25 grade C, se imbraca din nou.
      Care e diferenta dintre cei care fac plaja vara la mare pe nisip in costum de baie si acesti oameni. Sunt in spatiu public si nu-si expun organele sexuale.
      Si n-am auzit ca vre-un turist de la mare sa ia amenda, chiar daca unele persoane de sex feminin umbla si fara sutinen.

      • abis 09/01/2015 at 13:52 #

        Fiecare loc public sau privat are reguli proprii. Exista restaurante destule la mare unde nu ai voie sa intri in costum de baie, asa, ca exemplu. Cine incalca regulile isi asuma ca trebuie sa suporte consecintele: sa fie dat afara, amendat, dupa caz.

  2. AT 08/01/2015 at 14:31 #

    Libertate de exprimare, inteleg. Desi in sens clasic prin libertate de exprimare la noi se intelege libertatea cuvantului. Nu cred ca ar trebui sa avem legi impotriva acesteia si sunt chiar impotriva celor care exista deja.
    Dar nu-i asa ca daca cineva isi exercita si el/ea libertatea de exprimare in sens de dezaprobare, sau, la fata locului, chiar prin limbaj non-verbal, lasa sa se inteleaga dezacordul, este imediat etichetat intolerant, ramas in urma fata de standardele morale occidentale?
    In plus, unei companii, fie ea si de stat, ii este interzis sa instituie reguli interne de furnizare a serviciilor?

  3. Adi 08/01/2015 at 14:55 #

    Dollo, chiar faptul ca pui la indoiala libertatea de exprimare ma intristeaza. Cand esti de acord ca poate fi pusa o limita, trasa o linie, libertatea s-a dus de tot pentru ca in timp linia aia poate fi mutata dupa cum vor unii si altii pana cand intervalul de exprimare tinde spre zero. De aceea din principiu nu trebuie sa exista posibilitatea de a ingradi.

    Iar la un nivel mai sofisticat iti recomand articolele lui Alin Fumurescu despre un caz din SUA si o paralela cu unul din Romania: http://www.contributors.ro/dezbatere/sfanta-tinerete-legionara-si-curtea-suprema-a-sua-ii/. Nu sunt fan Fumurescu, dar articolele astea merita citite si intelese.

    Cat despre comentariile de mai sus, ma intreb care e diferenta intre obtuzitatea unor romani si cea a fundamentalistilor musulmani sau de alte religii. Pana la urma toti fundamentalistii seamana intre ei – se remarca de la distanta prin perechea uriasa de ochelari de cal pe care o poarta.

    • AT 08/01/2015 at 16:26 #

      Daca nu vezi diferenta nu pot concluziona decat ca n-ai un dram de gandire critica, ci iei pe nerasuflate cliseele PoCo
      https://www.youtube.com/watch?v=mt8N9HCUsnQ

  4. Adi 08/01/2015 at 16:32 #

    Si mai e un argument: diferenta intre om si bou.

    Boul se naste, creste, si moare; in fiecare zi se trezeste, paste niste iarba sau fan, bea o galeata de apa si trage la jug. Mai paste, mai bea apa, mai sta degeaba, apoi se culca. Asta face in fiecare zi a vietii lui.

    Omul e mult mai deschis la schimbare. Cand e copil se joaca cu papusi, masinute sau soldatei, cand e adolescent si student cutreiera muntii si barurile cu pasiune, la maturitate are diverse activitati dar important e ca e deschis la schimbare. Mai putin cei pentru care schimbarea e „nu!-nu!”, dar aia nu sunt oameni, aia sunt boi.

    Problema nu e ca boul nu se in stare sa faca altceva, problema e ca nu e capabil sa se schimbe si indiferent ce ar face ramane tot un bou. Oamenii sunt capabili de schimbare si schimbarea nu e intotdeauna vizibil utila sau pozitiva sau morala, cateodata e cu un pas inainte si doi inapoi, dar asa am evoluat in ultimele mii de ani, majoritatea chestiilor pe care le facem sau pe care le avem azi nu ar fi posibile daca nu am fi trecut peste niste bariere „morale” (discutabil), religioase sau de alte feluri, daca nu am fi incercat sa vedem de ce ne pica marul in cap si de unde vin fulgerele. La vremea respectiva sa te joci cu curentul electric (fulgerul) parea o mare tampenie, dar fara unii mai aparte care au trecut peste eticheta pusa de concetatenii lor noaptea stateam tot cu lumanarea.

    Si pana la urma e vorba de principiul de a nu pune limite aiurea doar pentru ca ti se pare aiurea sau inutil sau neinteresant ce fac altii. Nu trebuie sa fim niste Torquemada de duzina doar pentru ca nu intelegem ce gasesc interesant sau util sau distractiv altii, daca accepti ca oamenii pot fi diferiti atunci trebuie sa accepti ca nu ii poti intelege complet pe cei care sunt diferiti fata de tine, tocmai pentru ca sunt si gandesc diferit. Altfel l-ai impusca pe Einstein, de mai multe ori, pentru ca nu il intelegi. Si ar fi pacat.

  5. geo 10/01/2015 at 22:50 #

    Pentru a se respecta proporţiile românii noştrii ar trebui să-și dea pantalonii jos în metroul din Dubai! (nu ştiu dacă alte capitale au – cred că tot din religie vine…).
    Legat de ofensă vreau să vă amintesc că sunt o duzină de ţări musulmane în care renunţarea la religie e un delict grav şi pedepsit ca atare.
    Cred ca europenii pot arata solidaritate in fata exceselor islamului intr-un mod foarte simplu: sa ignore pachetele turistice in tarile musulmane iar cei care le-au cumparat deja sa le schimbe cu altele in orice altă parte a lumii…
    Rezistenta in fata exceselor religiilor in tara noastră începe cu modificarea legii invaţământului şi reimpozitarea averilor cultelor! Până în perioada Regulamentului organic biserica plătea taxte şi impozite. Ruşii au introdus scutirea!

  6. spufi 11/01/2015 at 22:07 #

    „Care e utilitatea miștourilor la adresa religiei, mai ales dacă ele implică astfel de riscuri? […] dacă există o utilitate a informației aceea este esența libertății de expresie.”
    Mistourile la adresa religiei sunt f utile pt ca tarasc in derizoriu chestii care celor cu prieteni imaginari li se par tabu. Daca nimeni nu rade de credintele lor tampite, cum crezi ca vor ajunge ei sa realizeze cat de ridicole si absurde sunt?
    Si ultimately, un citat dintr-un articol din NYT, by Ross Douthat: ‘If a large enough group of someone is willing to kill you for saying something, then it’s something that almost certainly needs to be said, because otherwise the violent have veto power over liberal civilization.’ That UTILITARIAN enough for you 🙂 ?

    • Dollo 12/01/2015 at 18:29 #

      Pentru mine da, dar mă îndoiesc că un religios ajunge să-și dea seama de ridicol din asta, mai degrabă se ofuschează, cere reglementări, protecție sau pune mâna pe pușcă. Și din păcate îi cântă în strună și politicul, degrabă scriitor de legi tâmpite de supraveghere în masă și de îngrădire a libertăților.

      • spufi 13/01/2015 at 02:45 #

        History repeating. Nimeni nu a zis ca iluminarea se va produce brusc.

        Multi au murit si in Europa de mana crestinilor, pentru blasfemie, insa daca Voltaire ramanea singurul contestatar al religiei, Europa nu mai era atata de secularizata cum e azi si tu erai arsa de mult pe rug pentru blasfemiile de le scrii pe blog 🙂

        • spufi 13/01/2015 at 03:24 #

          Si inca ceva. In momentul in care toti isi bat joc de prostiile din capul bigotilor, „fundamentalistii” nu mai au o tinta/ doua/ noua. Toti sunt impotriva lor. De aceea e de datoria tuturor sa ii luam in balon.

          • Dollo 13/01/2015 at 09:48 #

            Nu știu ce să zic de asta cu „toți”. Pare o utopie până și într-un cinematograf în care se înțepenește filmul, darmite într-o lume în care bigotismul e cam trendy. Dar, măcar să încercăm.

Trackbacks/Pingbacks

  1. CrisPres Chiloțăreală sau libertate de exprimare? - CrisPres - 08/01/2015

    […] Citeste restul articolului si comenteaza pe Dollo.ro. […]

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

De ce nu plecăm din România

Mâini de români - copiii culegători de afine din Pasul Prislop

Dacă despre curajul și nerăbdarea celor care pleacă s-a tot scris, teama, lenea, sentimentalismul și, de ce nu, curajul de a rămâne al celorlalți a fost lăsat în umbră.

Românul s-a născut poet, de aia e mai lent

casca

Când o lucrare unică intră pe mâinile unor muncitori români termenele contractuale devin opționale. Totul în România durează mai mult, zice spaniolul șef de șantier. Dar la final iese o operă brâncușiană, zice inginerul român

De unde ne informăm în epoca dezinformării

informare

Câteva metode de informare alternativă și de verificare a știrilor, pentru aceia debusolați și preocupați să nu se lase manipulați de presă.

Pe barba mea, poliția face ce vrea

barba

În era datelor biometrice, în care computerul face recunoașteri faciale chiar și sub burka, poliția română îi refuză unui bucureștean înnoirea permisului de conducere pentru că nu vrea să-și radă barba

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

dosarul-profesorul

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale

Cum stăm cu moralitatea, noi ăștia educați în comunism

pionieri

Dacă e adevărat că predarea religiei în școli are rol de moralizare a maselor, atunci noi decrețeii, pionierii, șoimii patriei, de unde am învățat onoarea și moralitatea?