Să bem pentru criza vârstei mijlocii

Mâine, la clubul de carte, cu Saul Bellow și al lui „Henderson, regele ploii” - la cafeneaua Cărturești Verona.

henderson_regeleEugene Henderson are tot ce-i trebuie. Bani, copii, neveste, o viață suficient de împlinită până către 50 de ani când p-aci pe la noi începi să nu mai fii dezirabil pentru angajator, dar nici la pensie nu poți să ieși. Pentru că moștenise un porcoi de bani de la taică-su (pe unii fiind nevoit să-i scuture din fiecare carte din biblioteca părintească), Eugene își permite să traverseze o criză a vârstei mijlocii burgheze, care-l trimite până-n Africa, în sânul unor triburi în care caută secretul înțelepciunii și răspunsul la dorințele abstract-obsesive ale inimii sale de bărbat năzuros american. Henderson devine regele ploii în Africa pentru că i se urâse cu binele în America anilor de după război.

Pesemne că și pe mine mă încearcă o criză a vârstei mijlocii, de vreme ce nici cartea lui Saul Bellow nu mi-a captat interesul, înscriindu-se mai degrabă în tot mai lungul șir al autorilor de Nobel pe care i-am avut în ultimele luni la club și cu care n-am reușit să ne înțelegem.

Nu zic că e o carte rea, dar n-aș fi regretat dacă n-o citeam. Mărturisesc că am votat-o ca s-o citim la club, pentru că descrierea mi s-a părut promițătoare, însă poate că nu am fost în dispoziția potrivită nici ca să-i gust „umorul negrul” al lui Bellow, nici ca să-i înțeleg criza vârstei mijlocii a lui Henderson.

Pe locuri are scăpări amuzante sau întorsături din condei, dar abundența descrierilor și multitudinea de informații despre întâmplări și personaje – zic eu nerelevante pentru carte – mă duc cu gândul la mama, care mereu povestește cu un lux de amănunte obositor fiecare chestie pe care o trăiește. Cum uneori o mai pun pe „mute” pe mama și mai fug cu gândul la altceva, cam așa am citit și cartea lui Bellow. Pur și simplu, bărbatul aflat în criza vârstei mijlocii vorbește prea mult.

Dat fiind că toți (cu puțin noroc) o să trecem prin asta, dacă nu cumva am traversat-o deja, găsesc că e un motiv suficient de potrivit ca să bem în cinstea crizelor ce ne așteaptă și să ni le comparăm cu a lui Henderson, regele ploii. Mâine, 26 februarie, de la ora 20.00, la cafeneaua Cărturești Verona (pe strada Arthur Verona nr . 13-15). Masa e rezervată pe numele meu.

Etichete: , , ,

2 comentarii la “Să bem pentru criza vârstei mijlocii” Subscribe

  1. ady 25/02/2015 at 21:44 #

    incepeam sa cred ca numa’ eu am avut probleme!
    inca nu m-am decis daca mi-a placut sau nu mi-a placut. 🙂

  2. Marius 25/02/2015 at 23:13 #

    din păcate, nu am cum să vin mâine, termin programul la miezul nopții. rămâne să ne vedem luna viitoare.

    din fericire nu mai e mult până atunci.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Biblioteca națională s-a deschis, dar nu funcționează

Biblioteca Națională Samsung

Biblioteca te păcălește că-ți face legitimație online, dar nu ți-o face decât la sediu, îți zice pe site că are anumite cărți, dar în depozit ele nu există, și nu împrumută cărți acasă. Niciodată. Avem un sediu ultracentral și modern de 100 de milioane de euro, doar ca suport pentru o reclamă Samsung deocamdată.

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.

Sanssouci, casa de la țară a unui rege cool

pajiste

La 1740 oricine putea să intre pe domeniul lui Frederick cel mare al Prusiei, cu condiția să fi fost îmbrăcat corespunzător. Azi intrarea costă 19 euro și îți dezvăluie un colț de rai și o poveste frumoasă.

Dumnezeu preferă proștii

catedrala

A te mai opune acum Catedralei Neamului echivalează cu a cere demolarea Casei Poporului. Istoria ne arată că în 25 de ani nu am învățat valoarea prevenției în tratarea bolilor, nici a dezbaterii publice în luarea deciziilor.

Je suis doamna de la litera B

realitate

Doamna care răspunde de litera B mănâncă dintr-o caserolă, lucrează la un birou care nu se vede de dosare, zilnic cu o armată de oameni nerăbdători la ușă, care nu lasă nici măcar timpul să iasă bășina celui dinaintea lor din birou, că dau năvală să-i ia locul. Nu vreau să știu ce s-ar întâmpla dacă pe doamna ar apuca-o pântecăraia.

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.