Cum se făceau eclipsele pe vremuri

Pe asta de azi n-am văzut-o, că mi se pare că a intrat deja în banal, dar m-a făcut să-mi scot de la naftalină diplomele de eclipsistă primite atunci, în 1999, de la autoritățile competente care au simțit nevoia să ne ateste faptul că am fost martori la un eveniment unic în viața noastră ;)

M -au năpădit azi amintirile din 1999 când am fost trimisă de Curierul național – ziarul la care lucram atunci – la Râmnicu Vâlcea ca să transmit de la epicentrul românesc eclipsa totală de soare. Iar epicentrul ăsta a fost terasa Hotelului Alutus – cea mai înaltă clădire pe vremea aia – care gemea sub greutatea echipelor de ziariști veniți din toată lumea.

Diploma de eclipsistă primită de la primăria Vâlcea

Diploma de eclipsistă primită de la primăria Vâlcea

 

Nu mai găsesc azi articolul scris atunci – CN nu are arhivă decât din 2001 încoace – dar știu că am dat-o bombastic, deși pe vemea aia încă nu se inventaseră breichiniuzurile. Ceva de genul: cum era să înceapă războiul ruso-american la Vâlcea, din cauza faptului că echipele de televiziune ruse și americane s-au certat pe spațiul prea mic de pe terasa Hotelului Alutus. A fost de fapt o găselniță – evident fuseseră niște fricțiuni între ruși și americani, dar nu așa de grave și s-au stins când a început eclipsa – pentru că altfel ce era să transmiți din locul în care eclipsa s-a văzut cel mai bine? Că s-a făcut întuneric și răcoare, și ne-am zgâit toți la inelul de foc în care s-a transformat soarele năpădit de lună. Asta scriseseră toți, eu voiam să fiu mai cu moț 😉

eclipsaMă rog, altfel Râmnicu Vâlcea nu venise în atenția opiniei publice până atunci decât la mineriade, deci eclipsa a scos-o dintr-un nemeritat con de umbră, dacă putem spune așa.

Ce-mi mai amintesc de atunci este faptul că ni se spunea pe toate canalele că un astfel de fenomen e rarisim, și că nu ne va mai fi dat în viața asta să mai vedem altul. De atunci tot eclipsăm, și în 2011, și azi. Pe asta de azi n-am văzut-o, că mi se pare că a intrat deja în banal, dar m-a făcut să-mi scot de la naftalină diplomele de eclipsistă primite atunci, în 1999, de la autoritățile competente care au simțit nevoia să ne ateste faptul că am fost martori la un eveniment unic în viața noastră 😉

Voi cum ați petrecut-o pe aia din 1999?

Tags: , ,

11 Responses to “Cum se făceau eclipsele pe vremuri” Subscribe

  1. mihai 23/03/2015 at 11:20 #

    In 1999 am stat la Sibiu. De dimineata mi-am dat proba practica pentru examenul de permis de conducere si, din cate am inteles de la instructor, examen asa expeditiv nu mai fusese niciodata. Pesemne ca si politistii se grabeau sa termine inainte de eclipsa 🙂

    Dupa amiaza m-am uitat la eclipsa in fata blocului. Nu, n-am avut totalitate, iar taica-meu n-a considerat de cuviinta sa ne miscam fundurile pana la Ramnicu Valcea.

    Acum m-am uitat pe geam, am vazut cerul complet innorat, asa ca sm urmarit in schimb la graficul productiei fotovoltaice din Romania, cum a scazut de la 450MW la 250MW si apoi a crescut la loc. Aproape la fel de interesant! 🙂

Leave a Reply

Oldies but goldies

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

dosarul-profesorul

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale

Și ce ne-a dat nouă UE? Mai mult ne-a luat!

dabuleni

Cum se vede Uniunea Europeană de la margine, de pe malul românesc și mai prost al Dunării – de la Cazane până la Dăbuleni.

Dumnezeu preferă proștii

catedrala

A te mai opune acum Catedralei Neamului echivalează cu a cere demolarea Casei Poporului. Istoria ne arată că în 25 de ani nu am învățat valoarea prevenției în tratarea bolilor, nici a dezbaterii publice în luarea deciziilor.

Și nevaccinați, și cu sănătatea garantată de stat

vaccinare2

Dialog între doi medici la Comisia de Sănătate din Senat:
– Niciun guvern nu poate impune ca în corpul supușilor săi să fie inoculate cu forța anumite medicamente.
– Dar de ce obligăm bolnavii de sifilis să se trateze?
– Da, îi tratăm cu forța pentru că sifilisul se transmite pe cale sexuală, dar SIDA și minoritățile sunt libere…

Je suis doamna de la litera B

realitate

Doamna care răspunde de litera B mănâncă dintr-o caserolă, lucrează la un birou care nu se vede de dosare, zilnic cu o armată de oameni nerăbdători la ușă, care nu lasă nici măcar timpul să iasă bășina celui dinaintea lor din birou, că dau năvală să-i ia locul. Nu vreau să știu ce s-ar întâmpla dacă pe doamna ar apuca-o pântecăraia.

Din Buenos Aires con mucho calor

eu

Zgomotos, fierbinte, cu iz de grătar și cu aromă de tango – Buenos Aires, orașul cu 13 milioane de oameni