Ce mai crește prin parcurile bucureștene

Printre borduri, plăci de marmură, terase, grătare cu parabolice și alte dovezi ale trecerii omului pe pământ (cum ar fi cojile de semințe), natura se încăpățânează să surprindă.

C a tot bucureșteanul trăitor la bloc și neplecat de acasă în sfântă zi de Paște, am purces cu Regina Angliei, după masa pascală, să vizităm domeniul regal, zis și Parcul IOR. Cândva era frumos, azi a fost doar aglomerat. N-am simțit nevoia să pozez natura care renăștea, în aerul primăvăratic, pentru că nu prea mi-a sărit în ochi, fiind cotropită de terase, borduri, marmuri și locuri de joacă pentru copii… și în general de spectacolul fascinant al românului spărgător de semințe, băutor de doze de bere, mâncător de porumb fiert, copt sau gogoși, cârnați, floricele, chipsuri…

Dar, ceva-ceva tot vă arăt, că n-am venit cu mâna goală acasă:

lebada

Lacul e singurul loc în care mâna pricepută a omului nu prea ajunge, deci natura se descurcă

ied2

Dacă priviți atent această fotografie vezi vedea ceva și mai interesant decât fundurile domnișoarelor

ied

De exemplu acest frumos exemplar vegan, care a ieșit la iarbă verde

gratar

Cine nu și-a adus friptura cu el în parc, o poate primi prin unde electromagnetice

ponta

Fără explicație

carare

Singurul loc din parc rămas cât de cât natural e partea revendicată, în care primăria, cu părere de rău, nu a putut investi niciun ban.

În rest, toate bune. Zilele astea chiar o să vă povestesc despre Versailles-ul Germaniei, așa cum v-am amenințat.

Etichete: , ,

5 comentarii la “Ce mai crește prin parcurile bucureștene” Subscribe

  1. o femeie 13/04/2015 at 14:41 #

    sa iti fie de bine plimbarea!

  2. g 13/04/2015 at 16:45 #

    Nu s-a gasit nimeni sa le spuna ca mielul acela este neam de capra? Asa se alege praful de traditiile poporului.
    Uite una mai… sudica (Grecia):
    http://bit.ly/1CB4UnK

  3. mihai 14/04/2015 at 08:01 #

    Exista ceva mai interesant decat fundurile domnisoarelor?

  4. Bogdan Duna 15/04/2015 at 19:22 #

    Negoita o fi avut ceva traume in copilarie legate de ziduri si pereti hidosi?…

  5. cado 30/04/2015 at 15:34 #

    frumos parcul primavara… si e frumos cand vezi ca sunt si oameni care dincolo de toate cauta in primul rand natura salbatica si neatinsa cum e ea din ce in ce mai rar

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Copiii proști nu ies din școli proaste, ci din părinți

Lasă și tu copiii la școală

După ce dau lunar, la grădiniță, sume cât salariul mediu pe economie, părinții se înghesuie să plătească oricât ca să-și vadă plozii înscriși „la o școală bună”, dar își păstrează intactă lipsa de disponibilitate pentru a petrece timp cu copilul lor.

Cum stăm cu moralitatea, noi ăștia educați în comunism

pionieri

Dacă e adevărat că predarea religiei în școli are rol de moralizare a maselor, atunci noi decrețeii, pionierii, șoimii patriei, de unde am învățat onoarea și moralitatea?

De ce nu plecăm din România

Mâini de români - copiii culegători de afine din Pasul Prislop

Dacă despre curajul și nerăbdarea celor care pleacă s-a tot scris, teama, lenea, sentimentalismul și, de ce nu, curajul de a rămâne al celorlalți a fost lăsat în umbră.

Cât ne costă să „stârpim” prostituția și cât am câștiga dacă am legaliza-o

ashley

Statul a cheltuit un milion de lei și doi ani de anchete ca să descopere că prostituția se face și prin mica publicitate. Printre „proxeneți” – o femeie de serviciu care cumpăra prezervative la un salon de masaj, o studentă care-i organiza agenda unei fete, un ziar de mică publicitate…

Eu sunt lucrător sexual, legea e o curvă

sexworker

Interviu în 3 episoade cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. Azi, începuturile – „Epoca de aur”, când comunismul tolera prostituția, marca era mai tare ca dolarul iar clientul era domn.

Visiting Transilvania: “Traditional roma people on the left!”

Port traditional la un copil care cersea in Sighisoara

Turul bisericilor fortificate săseşti din Transilvania a fost, pentru cei şase ziarişti, o ocazie să cunoască România reală, cu drumuri proaste, cu monumente dărăpănate, cu prea mulţi “roma people” în locuri în care li se spunea că au trăit “the saxons”, dar şi cu oameni ospitalieri şi calzi, cu mâncare multă şi gustoasă, şi cu peisaje fabuloase.