Sanssouci, casa de la țară a unui rege cool

La 1740 oricine putea să intre pe domeniul lui Frederick cel mare al Prusiei, cu condiția să fi fost îmbrăcat corespunzător. Azi intrarea costă 19 euro și îți dezvăluie un colț de rai și o poveste frumoasă.
pajiste

Domeniul Sanssouci

Al treilea Hohenzollern pe tronul Prusiei, Frederick cel mare, numit și Bătrânul Fritz în popor, a lăsat câteva moșteniri notabile Germaniei de azi, iar una dintre ele poate fi vizitată de oricine are drum prin Potsdam, la o aruncătură de cartof distanță de Berlin. Palatul Sanssouci (în franceză înseamnă „fără griji”) și parcul care-l adăpostește sunt poate cele mai frumoase dovezi de dragoste pentru natură lăsate de un cap încoronat, altfel recunoscut pentru calitățile sale de strateg militar în cei 46 de ani de domnie.

palat

Palatul Sanssouci, înainte de înverzirea teraselor cu vie și smochini

Cu siguranță domeniul Sanssouci merită vizitat mai cu seamă vara, când vegetația îl cotropește. Dar nici acum o săptămână când l-am văzut eu nu arăta rău. „Palatul” este o construcție modestă, cu un etaj, stil vagon (cum se zice pe la noi pe la țară – adică treci dintr-o cameră în alta), care dacă n-ar fi în stil Rococo ar face orice parvenit român cu vilă în Pipera să se jeneze cu așa o casă de vară. Pe domeniu se mai află o oranjerie (adică un palat construit numai pentru portocali, mai spațios decât palatul Sanssouci, dovadă a faptului că Frederick era mare iubitor de fructe), mai multe foișoare, temple, o baie și, piesa de rezistență, Noul Palat, o construcție megalomană, despre care și Frederick spunea că a fost „fanfaronada lui”, că a făcut-o ca să se dea mare după ce a câștigat războiul de șapte ani în urma căruia a îmbogățit Prusia cu noi teritorii. Noul Palat este considerat a fi ultimul mare palat prusac baroc, construit, se pare, în numai șase ani. Totuși, Frederick prefera să se refugieze în micul palat „fără griji” decât în marele palat prusac, trăind epicurian cu prietenii, ascultând muzică, bând vin – domeniul avea vii – și cheltuind bani pentru plăcerile lumești simple.

noul palat3 noul palat2 noul palat palat2

După mine nu palatele sunt bijuteriile acelui muzeu, nici cel mare, nici cel mic, ci povestea lui Frederick, despre care parcă vorbește fiecare alee, foișor sau grădină din domeniul ăla. De fapt turul ghidat al celor 11 camere vizitabile ale Palatului Sanssouci îți dă doar un aperitiv de informații despre creatorul locului, așa că simți nevoia să citești mai multe despre el când ajungi acasă. Afli că Frederick a fost pasionat de poezie, filosofie și muzică încă din adolescență, pasiune pe care taică-su, ca orice rege care voia un urmaș luptător și pragmatic, o disprețuia, de aia ar fi dat dispoziție ca să-i ardă biblioteca. Nu a fost singura măsură educativă părintească. Au urmat decapitarea primului său prieten, cu care a vrut să fugă în Anglia, exilarea în armată, iar înainte de încoronarea de la 28 de ani – căsătoria cu forța cu o Elisabetă de la curtea Austriei, pe care el nu a onorat-o nici cu prietenia, nici cu dragostea lui. Cei doi nu au avut urmași.

mormantCa rege, Frederick se pare că a fost o combinație de războinic magistral (însuși Napoleon l-ar fi admirat) cu suflet de artist, filosof erudit, poliglot, ateu, iubitor de natură și animale mai mult decât de oameni (a cerut ca la moartea lui să nu se țină servicii religioase, ci să fie îngropat fără fast în parcul Sanssouci, alături de câinii lui),  mason, cu o viață sexuală controversată, despre care ar fi scris însuși Voltaire, care i-a fost oaspete la Sanssouci câțiva ani și de care l-a legat o prietenie interesantă.

Evident, dorința lui de a fi îngropat modest, fără fast regal și religios a fost ignorată la 1786 când a murit, dar se pare că i-a fost îndeplinită în 1991, când a fost reînhumat acolo unde și-a dorit, lângă micul lui palat rococo, sub o piatră simplă pe care scrie doar Friedrich der Große și pe care, la data la care l-am vizitat eu, erau înșirați niște cartofi.

narcise lac

gradina2 gradina

flori coloane

 

N-am înțeles semnificația cartofilor pe mormântul lui, până când am ajuns acasă și am citit că el ar fi fost cel care a dat prusacilor cartoful – legumă indispensabilă în bucătăria de azi a Germaniei. Sub domnia lui Frederick, Prusia s-a modernizat: a dezvoltat industriile, a revoluționat sistemul de taxare, a contruit școli, a încurajat și tolerat coabitarea mai multor religii în regatul lui, mergând pe ideea că de la fiecare ai ceva de învățat. Pare că tipul a fost un om prea evoluat pentru vremea lui.

observator

Unul dintre pavilioanele de pe domeniul Sanssouci

Revenind la domeniul Sanssouci, supranumit și Versailles-ul Germaniei… n-am văzut Versailles, dar parcul lui Frederick mi-a rămas la suflet. Așa înmugurit cum era el la început de primăvară, umbrit de nori, brăzdat din când în când de soare, întreținut probabil cu multă migală așa încât mâna omului să fie aproape invizibilă în el. Un loc cu care niciunul dintre primarii noștri n-ar putea să se mândrească, pentru că nu are borduri, bănci lăcuite, alei betonate și nici chioșcuri cu currywurst sau alte delicatese pentru turiști. Mă întrebam dacă în România avem un astfel de domeniu și n-am găsit nimic comparabil, deși am avut și noi partea noastră de Hohenzollerni de bine, care ne-au modernizat statul și ne-au lăsat câteva palate în urmă.

moara2 moara rosti-moara carare

chinezesc3 chinezesc2 chinezesc baile

Ca o pată de culoare care vine să întregească portretul atât de cool al lui Friedrich der Große este faptul că palatul Sanssouci putea fi vizitat și în timpul domniei lui Frederick, atunci când regele nu era acasă, singura condiție era ca vizitatorii să fie îmbrăcați „corespunzător”. Azi nu mai ești condiționat la intrare de o ținută decentă, ci de 19 euro și disponibilitatea de a petrece câteva ore sau poate o zi întreagă într-un colț minunat de natură, în mijlocul civilizatei Germanii.

 

Puteți prelua maximum 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați link către articol. Pentru mai mult vă rog să accesați butonul de like-uri în euro, amplasat imediat pe coloana din dreapta. Vă mulțumesc. 

Etichete: , , , , , , , , ,

12 comentarii la “Sanssouci, casa de la țară a unui rege cool” Subscribe

  1. val 14/04/2015 at 17:16 #

    speram ca ne povestesti (cu poze) cum te-ai dat cu barca pe toate lacurile dintre Potsdam si Berlin, ca exact asta n-am reusit eu anul trecut. altminteri, se pare ca am avut cam acelasi traseu, ceva prin centrul Berlinului plus parcul din Potsdam. om fi având niste gene comune, de români..

    • Dollo 14/04/2015 at 17:19 #

      era cam frig pentru barcă

  2. Daniel 14/04/2015 at 19:26 #

    De la minutul 3:20, daca te grabesti:
    https://www.ted.com/talks/rory_sutherland_life_lessons_from_an_ad_man?language=ro

    • Dollo 15/04/2015 at 09:06 #

      Da, și Ataturk iese bine din clipul ăsta 😉

  3. spufi 15/04/2015 at 04:27 #

    Chiar ca era cool, habar nu aveam. Iar dupa faza cu cartofii m-a cucerit definitiv! Ma declar fan Frederick 🙂

  4. Kathy Bates 15/04/2015 at 09:46 #

    Faptul că ar face orice parvenit român cu vilă în Pipera să se jeneze cu așa o casă de vară e motivul pentru care regele l-a proiectat astfel. Palatele epocii erau făcute tocmai din motive asemănătoare cu ale unui parvenit modern pentru a fi expuse, a arăta puterea şi bogăţia stăpânului lor, ca la Versailles sau Schönbrunn, cu ceremonialul, aurul şi iluminaţiile. O vilă-palat făcută pentru uzul personal al domnitorului nu avea motive să fie mare şi fastuoasă, mai ales într-un climat în care e şi mai greu de încălzit decât la noi, ci doar să îi furnizeze confortul necesar.

  5. VASILIU MIRCEA PAUL 15/04/2015 at 11:01 #

    Pînă acum vreo cîțiva ani și eu l-am admirat pe Friedrich der Grosse (alias Firfirică Babanu) aproape necondiționat. Dar am redus procentul după ce mi-am dat seama că, printre multiple bătălii și reorganizări gospodărești ale statului prusac, acest om realmente inteligent și de caracter (o raritate printre șefii de state) a făcut la viața lui o IMENSĂ GREȘEALĂ: desființarea (împărțirea Poloniei – unde Rusia a luat grosul). A treia co-părtașă (Maria Tereza), mai puțin ”filosoafă”, a fost frămîntată de imense scrupule pînă să accepte și ea o bucățică. Dar nu de scrupule morale e vorba ci de simplu realpolitik – prin dispariția ”tamponului” polonez, nenorocitul imperiu balto-uralo-pacific a ajuns în contact direct cu Europa Centrală. Iar consecințele le simțim și astăzi. Scurtă viziune, Fritz !

    • mihai 15/04/2015 at 14:21 #

      Adica vrei sa spui ca nenorocitul imperiu ar fi stat potolit daca fritz nu impartea polonia? mi se pare greu de inteles pozitia asta…

      • VASILIU MIRCEA PAUL 15/04/2015 at 15:31 #

        1. – Nu Fritz singur a decis să împartă Polonia, dar a achiesat. Măcar vreun regret prin memorii, corespondență, ceva acolo.
        2. – Bineînțeles că Imperiul Răului nu se potolea din atîta lucru, dar cu statul polonez în viață și în coastă PRIMUL RĂZBOI MONDIAL devenea aproape imposibil.
        3. – În problema Poloniei nici cu Napoleon nu mi-e rușine.

  6. mihai 15/04/2015 at 16:17 #

    1. Pai cica ii ura pe polonezi, ca natie. De unde regrete?
    2. Orice razboi mai mare era teoretic imposibil, prin prisma multiplelor aliante bilaterale si trilaterale existente.
    3. E offtopic.

    N-am inteles in ce fel impartirea Poloniei a fost o greseala strategica.

  7. Bogdan Duna 15/04/2015 at 19:41 #

    Intr-adevar, cam asa e in parcurile din Germania. Natura e ingrijita si incurajata sa-si faca frumos si cuminte de cap de o parte si de alta a aleilor.

  8. Kathy Bates 22/04/2015 at 09:47 #

    PS Moara de vânt fusese construită pentru a alimenta cu apă domeniul – pe vremea aceea era singura sursă de energie pentru pompare.

    Regele s-a plâns într-una din scrisorile sale că în ciuda calculelor foarte complexe îndeplinite de însuşi Leonhard Euler, n-a funcţionat. El numea asta „vanitatea geometriei” 🙂

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Stăm prost cu nervii

sacrificat

O jumătate de oră într-un autobuz Mercedes, în cel mai bogat oraș al țării.

De ce nu-i prieşte Mioriţei iarba din UE

turma-alergand

Oieritul românesc supravieţuieşte cu greu, între subvenţia europeană care vine târziu, dezinteresul tineretului pentru meseria de cioban, şi supremaţia supermarketurilor care ne bagă pe gât brânză de import.

De ce picură în Casa Poporului

casa poporului senat

Un accident umed a fost descoperit ieri, pe Facebook, în Parlament. Pentru că am apucat s-o cunosc pe mama Casei Poporului înainte să moară, vă invit să citiți un text din care veți afla și voi cum e când se sparge o țeavă în Palat, cum intră zăpada în birouri iarna, de ce unii zic că ar fi nevoie de termopane noi, câtă apă, curent și nervi consumă Casa Poporului ca să fie ceea ce este: locul în care cei mai iubiți fii ai poporului muncesc zi de zi pentru propășirea noastră, a tutulor.

Cum și-a arogat PSD un cinema de 3 milioane de euro din bani publici

poza-cinema-gloria-pro

Cinema Gloria, inaugurat și folosit doar de PSD deocamdată, nu are autorizație de securitate la incendii. ISU susține că nu poate amenda nici PSD, nici primăria, din cauza unor chichițe legislative. Totuși a amendat în același timp un cinematograf autorizat, închiriat de USR pentru un eveniment public.

Și ce ne-a dat nouă UE? Mai mult ne-a luat!

dabuleni

Cum se vede Uniunea Europeană de la margine, de pe malul românesc și mai prost al Dunării – de la Cazane până la Dăbuleni.

De ce țin oamenii cu PSD

flyere

Deoarece în multe județe e cel mai mare angajator. Pe banii noștri, baronii PSD patronează instituții de stat supradimensionate cu angajați fictivi care muncesc în realitate pentru partid. Înțelegeți de ce se oftică Dragnea că el e singurul fraier judecat pentru o astfel de faptă pe care o practică cu succes toți colegii lui în continuare?