Conu Dinu, vizitat de Fantoma de la operă

Cum a fost noaptea albă cu muzică de operetă în Cimitirul Bellu

F estivalul luminilor și noaptea albă a muzeelor s-au petrecut aseară simultan în Cimitirul Bellu, unde au cântat artiștii de la operetă, timp de o oră jumate, arii celebre din spectacolele pe care probabil le poți asculta și în noul sediu al Operetei, dacă ai noroc că apuci bilete.

De exemplu, Fantoma de la operă, spectacol care se joacă de câteva luni cu casa închisă la București, a fost aplaudată gratis aseară, pe scena improvizată în fața capelei din Bellu. Cred că au fost câteva sute, dacă cu cumva peste o mie de persoane care au ales cimitirul dintre toate muzeele pe care le-ar fi putut vizita astă noapte. Iar spectacolul a fost suficient de antrenant cât să-i facă pe unii să aplaude în ritmurile săltărețe cântate live pe scenă. Ba unele piese au fost chiar de pahar, ceea ce a făcut ca atmosfera din cimitir să se însuflețească neașteptat. Un pic straniu, dar plăcut și amuzant pe alocuri. Spectacolul s-a numit inspirat „Dolce vita”, și s-a încheiat cu proiecția filmului „Meet Joe Black”.

dinu patriciuÎn timp ce mă bucuram de muzică, mă gândeam că acel spectacol n-ar fi fost posibil dacă cimitirul ar fi aparținut de biserică – așa cum trăgea speranță BOR într-o vreme, că va prelua toate cimitirele de la primării – biserica fiind aceea care a refuzat să găzduiască un concert de vioară într-unul din așezămintele ei. Nu știu cine a fost cu ideea unirii de aseară dintre muzica veselă și liniștea pioasă a mormintelor, dar rezultatul a fost plăcut și mie una mi-a dat speranța că și pe la noi se pot produce întâmplări din astea nonconformiste. Un semn de sănătate socială, aș zice.cimitir

La plecare am luat-o așa printre mormintele luminate cu candele, iar la un moment dat, din întâmplare am dat chiar peste crucea lui Dinu Patriciu. Cândva cel mai bogat om la României, Patriciu odihnește banal sub o lespede de marmură albă, sub numele tatălui (Valeriu Patriciu, nu la fel de celebru ca fiul, deși ar fi meritat), nici măcar pe vreo alee, ci undeva înghesuit între alte morminte, semn că ori nu a fost preocupat în timpul vieții de procurarea unui loc mai falnic în întâiul cimitir al țării, ori Bellu a ajuns atât de scump încât nici măcar cei mai bogați nu-și permit orice aroganță pe acolo.

La plecare, un polițist a fost nevoit să dirijeze circulația mașinilor în zonă, pentru că ieșea lumea puhoi din cimitir, mai ceva ca în ziua alegerilor, după cum bine remarca cineva 😉

Etichete: , , , ,

4 comentarii la “Conu Dinu, vizitat de Fantoma de la operă” Subscribe

  1. DannY 17/05/2015 at 19:41 #

    Chiar crezi ca e Dinu Patriciu acolo ? L-a vazut cineva mort ?
    Asta la banii lui sigur si-a inscenat moartea si acum rade de noi prin cine-stie-ce paradis fiscal exotic.

    • o femeie 20/05/2015 at 15:04 #

      ai vreo dovada?

  2. kwa 18/05/2015 at 04:42 #

    da’ de ce e escrocul ala de dinu paturica ” conu'”?

  3. adobrero 20/05/2015 at 08:02 #

    Care sute, mii? Cica au fost circa 25.000 de oameni la Bellu. Circa aproximativ 🙂

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

De ce ea?

tarau-victoriei-an

Povestea neromanțată a unei românce care a făcut pușcărie nevinovată, ca urmare a unui lanț de erori judiciare, deschis în 2000 de o anchetă a procurorului Cristian Panait, închis abia după 15 ani de procese

Diferența dintre șpagă și cadou, versiunea polițistului de la rutieră

malecon

O lecție de anticorupție de la doi români indignați, pentru doi polițiști cubanezi înfometați. Plus ultimele experiențe din Cuba, hai, luați de citiți, ca să plec și eu acasă 😉

Miron Radu Paraschivescu, jurnalul unui comunist fără partid

Miron Radu Paraschivescu

Cine ar ști să se roage cu adevărat pentru sufletul meu decât o curvă – însemnările unui ratat oarecare din România secolului trecut. Miron Radu Paraschivescu, Jurnalul unui cobai

Cât valorează un om? Dar după moarte?

sidonia cu geo bogza si miron

Cum am descoperit-o pe Sidonia Drăgușanu – scriitoare, ziarist freelancer în timpul războiului, activistă feministă, sfătuitoarea doamnelor, prietena domnilor – deși o uitase toată lumea, inclusiv Uniunea Scriitorilor

Metodologia bătutului în ușă

suricate

Sau cât de mult seamănă românul cu americanul, când trebuie să-și dea zăpada din fața casei sau să facă front comun cu vecinii în fața autorităților

Moartea iedului, mănânc și trăiesc

cioban-ied

Ciobanul mi-a zis să nu mă uit, că la ei femeile pleacă de acasă când se taie mieii. Am decis să nu-l ascult. Credeam că o să fiu mai tare ca Labiș și n-o să mai pot mânca după asta.