Ce au croații cu limba română

Câteva cuvinte în croată, ca să vă deschid apetitul pentru poveștile care urmează din vacanța în Croația :)

V acanța în Croația s-a încheiat, au fost trei săptămâni în care am obosit încercând să văd cât mai mult din țara asta minunată, iar după cele aproape trei zile petrecute pe drumurile muntenegrene și sârbe, înapoi spre casă, aproape că am nevoie de alt concediu ca să pot munci din nou.

pula-farmacie

Reclama biroului de informații turistice din Pula, în spate – templul roman al lui Augustus

Dar despre toate astea vă voi povesti în câteva episoade viitoare. Trebuie să-mi structurez un pic toate amintirile, mărturisesc că aproape am uitat unele întâmplări, altele se suprapun peste locuri diferite, așa că am nevoie de timp ca să vă pot oferi și niște sfaturi utile – pe care unii deja mi le-ați cerut – și niște povești frumoase.

Până atunci, însă, mă amuz revăzând cred că miile de fotografii făcute în cele trei săptămâni. Îmi va fi greu să aleg doar câteva pentru blog, dar nu mi-a fost deloc greu să le aleg pe cele de azi 🙂

Cum comenta cineva pe Facebook, pozele astea te fac să te întrebi, oare ce au croații cu limba română?

pula-card

În caz că l-ați pierdut pe ăla cu bani…

pipi

Un suc de portocale, fără portocale, cu gust de chimicale

caca

Un restaurant din stațiunea dalmată Omis

 

De mâine începem seria povestirilor din Croația, stați pe aproape! Până atunci, contemplați ultimul apus din Croația, peste Dubrovnik:

apus-dubrovnik

Etichete: , , , , , ,

4 comentarii la “Ce au croații cu limba română” Subscribe

  1. g 11/08/2015 at 06:35 #

    Ai uitat sa pui uorningu’ cu „acesta-i un tizăr”.
    Sau a fost cu intentie?
    Uelcam bec (Facebook style)

  2. Emilian 12/08/2015 at 13:41 #

    De oras stiam, dar de restul nu. M-a amuzat putin articolul, initial credeam ca e un repros asupra lor atunci cand am citit titlul articolului, apoi mi-am adus aminte sau mi-am dat seama.

  3. Pink Freud 12/08/2015 at 21:57 #

    Mai zi.ne Emilian. E foare interesant

  4. Emilian 17/08/2015 at 01:15 #

    Am epuizat putin. Oricum am imprastiat articolul pe la cativa prieteni care probabil nu stiau despre asta.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Fiecare moment dificil din istoria unei țări are nevoie de victime

mineriada

Ce or mai face oamenii ăia care au bătut la Mineriadă? Or fi bine, sănătoși, or avea copii, planuri, or fi mulțumiți de viața lor, de deciziile pe care le-au luat, or dormi liniștiți? Or face politică?

Eu sunt lucrător sexual, legea e o curvă

sexworker

Interviu în 3 episoade cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. Azi, începuturile – „Epoca de aur”, când comunismul tolera prostituția, marca era mai tare ca dolarul iar clientul era domn.

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Biblioteca Națională Samsung

Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

De ce ea? (3)

tarau-victoriei

Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.

A venit toamna, acoperă-mi gresia cu niște antiderapant

placi

Robert Negoiță, iubitorul primar al sectorului 3, a lipit bucățele de material antiderapant pe plăcile de gresie de pe Bulevardul Unirii – pe care a dat 10 milioane de euro – ca să nu-și rupă trecătorii picioarele când merg să-și plătească impozitele.

Nu există o legătură între creșterea avuției bisericii și calitatea vieții enoriașilor

oti

Interviu cu fondatorul Asociației Secular Umaniste din România, Atila Nyerges, despre religie, credință, știință și imoralitatea legăturii dintre biserică și politicieni, pe la spatele poporului prezumat credincios.