Ce au croații cu limba română

Câteva cuvinte în croată, ca să vă deschid apetitul pentru poveștile care urmează din vacanța în Croația :)

V acanța în Croația s-a încheiat, au fost trei săptămâni în care am obosit încercând să văd cât mai mult din țara asta minunată, iar după cele aproape trei zile petrecute pe drumurile muntenegrene și sârbe, înapoi spre casă, aproape că am nevoie de alt concediu ca să pot munci din nou.

pula-farmacie

Reclama biroului de informații turistice din Pula, în spate – templul roman al lui Augustus

Dar despre toate astea vă voi povesti în câteva episoade viitoare. Trebuie să-mi structurez un pic toate amintirile, mărturisesc că aproape am uitat unele întâmplări, altele se suprapun peste locuri diferite, așa că am nevoie de timp ca să vă pot oferi și niște sfaturi utile – pe care unii deja mi le-ați cerut – și niște povești frumoase.

Până atunci, însă, mă amuz revăzând cred că miile de fotografii făcute în cele trei săptămâni. Îmi va fi greu să aleg doar câteva pentru blog, dar nu mi-a fost deloc greu să le aleg pe cele de azi 🙂

Cum comenta cineva pe Facebook, pozele astea te fac să te întrebi, oare ce au croații cu limba română?

pula-card

În caz că l-ați pierdut pe ăla cu bani…

pipi

Un suc de portocale, fără portocale, cu gust de chimicale

caca

Un restaurant din stațiunea dalmată Omis

 

De mâine începem seria povestirilor din Croația, stați pe aproape! Până atunci, contemplați ultimul apus din Croația, peste Dubrovnik:

apus-dubrovnik

Etichete: , , , , , ,

4 comentarii la “Ce au croații cu limba română” Subscribe

  1. g 11/08/2015 at 06:35 #

    Ai uitat sa pui uorningu’ cu „acesta-i un tizăr”.
    Sau a fost cu intentie?
    Uelcam bec (Facebook style)

  2. Emilian 12/08/2015 at 13:41 #

    De oras stiam, dar de restul nu. M-a amuzat putin articolul, initial credeam ca e un repros asupra lor atunci cand am citit titlul articolului, apoi mi-am adus aminte sau mi-am dat seama.

  3. Pink Freud 12/08/2015 at 21:57 #

    Mai zi.ne Emilian. E foare interesant

  4. Emilian 17/08/2015 at 01:15 #

    Am epuizat putin. Oricum am imprastiat articolul pe la cativa prieteni care probabil nu stiau despre asta.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Jadranska magistrala

drum4

Este motivul care ar trebui să vă ducă în Croația, drumul cel mai frumos spre o destinație care nu face decât să confirme preludiul ăsta auto, suspendat între munte și mare.

Cum a distrus Oprescu o investiție de 14 milioane de euro, deturnând 5 milioane

oprescu_telegondola

Pentru o datorie de 5 milioane de euro a RATB către Metrorex, Primăria Capitalei preferă să arunce la coș o investiție de 14 milioane de euro, parte a unui proiect mai amplu, de 35 de milioane de euro, făcut din credite externe.

Visiting Transilvania: “Traditional roma people on the left!”

Port traditional la un copil care cersea in Sighisoara

Turul bisericilor fortificate săseşti din Transilvania a fost, pentru cei şase ziarişti, o ocazie să cunoască România reală, cu drumuri proaste, cu monumente dărăpănate, cu prea mulţi “roma people” în locuri în care li se spunea că au trăit “the saxons”, dar şi cu oameni ospitalieri şi calzi, cu mâncare multă şi gustoasă, şi cu peisaje fabuloase.

Je suis doamna de la litera B

realitate

Doamna care răspunde de litera B mănâncă dintr-o caserolă, lucrează la un birou care nu se vede de dosare, zilnic cu o armată de oameni nerăbdători la ușă, care nu lasă nici măcar timpul să iasă bășina celui dinaintea lor din birou, că dau năvală să-i ia locul. Nu vreau să știu ce s-ar întâmpla dacă pe doamna ar apuca-o pântecăraia.

Casa Becali, fostă Groza, fostă Auschnit, fostă Manu

Palatul lui Becali din București

“Intrați, bey, fotografiați ce vreți voi, vizitați tot, mi se rupe! O să văd eu ce-o să scrieți după aia, dacă sunteți cu sufletul curat… Intrați, faceți ce vreți, numa’ să nu furați!”. Așa ne-a primit Gigi Becali în curtea casei sale din Aleea Alexandru nr.1

De ce nu-i prieşte Mioriţei iarba din UE

turma-alergand

Oieritul românesc supravieţuieşte cu greu, între subvenţia europeană care vine târziu, dezinteresul tineretului pentru meseria de cioban, şi supremaţia supermarketurilor care ne bagă pe gât brânză de import.