Anul ăsta

Mi-a mers bine, am scris mai puțin, am muncit mai mult, am călătorit, am citit, am dansat, am iubit și ... până la urmă l-am dovedit și pe 2015. Voi?

eu

Poza asta e făcută într-un port din Croația, după ce dădusem din greșeală peste un tip cam nervos, care voia să facă o poză sau să filmeze ceva pe mare, iar eu, ca o cadră, cum mă vedeți, i-am trecut abrupt prin cadru. M-a înjurat într-o limbă locală, dar suficient de universală încât să înțeleg măcar unul dintre cuvintele alea scuipate la nervi: „… bla, bla, bla curva”. Am râs ca nebuna. OK, admit că preț de câțiva pași după am cochetat cu ideea să-i zic și eu un românesc „curvă-i mă-ta, mă!”, dar oricum n-o cunoșteam pe mă-sa. În plus eram în vacanță, la mare, starea în care nu-mi pasă cine cum mă înjură.

Cu mici excepții, cam așa am fost tot anul. Mi-a mers bine, în ciuda oricui, și căutând acum în arhivă am constatat că mi-am și îndeplinit planul făcut la Revelionul trecut. E bine după o vârstă că uiți ce ți-ai propus și nu devii frustrat dacă nu-ți iese. Când consulți arhiva și vezi că (din întâmplare) ți-a ieșit, te bucuri de parcă ți-a dat cineva de pomană.

2015-le meu a fost cam așa:

 

Am scris puțin pe blog anul ăsta, comparativ cu ceilalți șase ani de când există el, iar principalul motiv a fost acela că anul ăsta am avut două job-uri în loc de unul, iar timpul rămas între ele abia mi-a ajuns să trăiesc. Dar nu mă plâng, am trăit bine.

Rezoluția mea pentru la anul este să învăț să spun NU, astfel încât să am mai mult timp pentru mine (și pentru blog, dacă oi avea ce spune), dar e adevărat și că mai multe job-uri = mai mulți bani = mai multe călătorii, deci acel NU pe care trebuie să-l învăț o să fie îndulcit, probabil 😉

Și pentru că „Pe unde mi-ați umblat, cititorilor?!” are deja două ediții, vă rog să continuăm. Să-mi trimiteți și anul ăsta poze din concediile voastre de peste an, sau cu orice credeți voi că v-a definit anul ăsta care tocmai se încheie, ca să facem un bilanț plăcut al cititorilor de dollo.ro 🙂 Le aștept până pe 4 ianuarie 2016.

Să ne recitim sănătoși, iar peste un an, tot aici, să avem cu ce ne face bilanțul. La mulți ani!

 

 

Tags: , , , , ,

One Response to “Anul ăsta” Subscribe

  1. Stefan Bragarea 30/12/2015 at 13:56 #

    Well, good luck and nice wind!

Leave a Reply

Oldies but goldies

Autorizația de construcție – când primăria e mai parolistă decât arhitectul (II)

unelte

În țara lui „așa se face”: dom profesor îți face o onoare cu forța, iar producătorul îți zice, voalat, că proiectantul tău e praf; Și se întâmplă că ne dispare din proiect și al treilea structurist

Și nevaccinați, și cu sănătatea garantată de stat

vaccinare2

Dialog între doi medici la Comisia de Sănătate din Senat:
– Niciun guvern nu poate impune ca în corpul supușilor săi să fie inoculate cu forța anumite medicamente.
– Dar de ce obligăm bolnavii de sifilis să se trateze?
– Da, îi tratăm cu forța pentru că sifilisul se transmite pe cale sexuală, dar SIDA și minoritățile sunt libere…

Regrete eterne fără semnul exclamării

Discuție despre pronumele de politețe pe marginea unei jerbe mortuare în Piața de flori George Coșbuc: se zice „nu vă vom uita niciodată” sau „nu te vom uita, fată?” 😉

Fiecare moment dificil din istoria unei țări are nevoie de victime

mineriada

Ce or mai face oamenii ăia care au bătut la Mineriadă? Or fi bine, sănătoși, or avea copii, planuri, or fi mulțumiți de viața lor, de deciziile pe care le-au luat, or dormi liniștiți? Or face politică?

Ziua 4: Și chinez, și ateu, și friguros

Cica daca Adam si Eva ar fi fost chinezi

Azi am explicat unui conclocuitor chinez cum funcționează termoficarea românească; i-am băgat mințile în cap recenzoarei care voia să mă înregistreze doar pentru că trecusem pe la mama, și apoi am bârfit copios cu niște recenzoare bătrâne și puțin ciupite de molii, ca mine 😛

De ce nu s-a surpat Bucureștiul când „ne-a făcut Ceaușescu” metroul

metrou5

Pentru că pe vremea aia s-au folosit mulți mineri cu târnăcoape, care au săpat cu grijă tuneluri, pentru că specialiștii de atunci și-au făcut doctoratele pe bune la metrou, nu plagiindu-i pe alții, și chiar și atunci au existat tasări de teren.