Ce cărți citim anul ăsta

Cele opt câștigătoare ale clubului de carte 2016. Următorul club de carte va fi sâmbătă, 27 februarie, când vom discuta cartea Gabrielei Adameșteanu - Dimineața Pierdută.

În urma deciziei liber exprimate la clubul de carte de sâmbătă, am stabilit că vom citi cele opt cărți care au primit cel mai mare număr de voturi, respectiv câte 4 și 5 voturi fiecare. Le vom lua în ordinea numerelor de pe tricourile autorilor, ca să nu existe discuții, astfel:

  • Februarie – Dimineața pierdută – Gabriela Adameșteanu (63%, 5 Voturi)
  • Martie – Cartea iluziilor – Paul Auster (50%, 4 Voturi)
  • Aprilie – Povești despre nebunia obișnuită – Charles Bukowski (50%, 4 Voturi)
  • Mai – Cu sange rece – Truman Capote (63%, 5 Voturi)
  • Iunie – Marșul lui Radetzky – Joseph Roth (63%, 5 Voturi)
  • Iulie – Complexul lui Portnoy – Phillip Roth (63%, 5 Voturi)
  • August – Conjurația imbecililor – John Kennedy Toole (50%, 4 Voturi)
  • Septembrie – Stoner – John Williams (50%, 4 Voturi)

Următorul club de carte va fi sâmbătă, 27 februarie, când vom discuta, deci, cartea Gabrielei Adameșteanu – Dimineața Pierdută. De acum veți găsi lista asta cu cărțile în curs de citire dacă dați click pe poza cărții din luna respectivă, de pe coloana din dreapta.

Să citiți bine! 😉

Etichete: , ,

3 comentarii la “Ce cărți citim anul ăsta” Subscribe

  1. Cristina 31/01/2016 at 18:02 #

    Dupa ce cititi Dimineata pierduta poate ascultati si piesa de teatru. E pe trilu.

  2. Mihaela 02/02/2016 at 13:54 #

    Am avut norocul sa vad piesa de teatru acum multi ani . Superba! Apoi, Stoner… cititi cartea asta, trebuie!

  3. Stefan Bragarea 15/03/2016 at 18:42 #

    Cartea merită citită, fără a ”rupe gura târgului”. Interesant este că, citind lista cărților propuse întru discuție, am început să mă privesc în oglindă – când mă bărbieresc – cu oarecare simpatie – le citisem pe toate.
    Și nu sunt decât un inginer…

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Din Buenos Aires con mucho calor

eu

Zgomotos, fierbinte, cu iz de grătar și cu aromă de tango – Buenos Aires, orașul cu 13 milioane de oameni

(III) Clientul român e mitocan și nespălat

sexwork is work

Ultima parte a interviului cu „Profesoara” – una dintre cele mai vechi prostituate din București – face un portret robot al clientului român, de la gunoier și căcănar, până la politician și preot.

Îmi pasă de turci, dar de noi mi se rupe

proteste-turcia

Mai știe cineva azi de ce au ieșit revoltații noștri la Universitate în iarna lui 2012? Merge sănătatea mai bine? Țara e mai bine guvernată? Au ieșit din foame cetățenii ăia însetați de demnitate?

Viața și moartea într-un sat românesc. În 2012

Ale lor mâini bătrâne

Despre mutarea clasei muncitoare de la oraș la sat, înmormântarea organizată de firma de pompe funebre a preotului, despre UE care ne obligă să nu mai ținem mortul în casă, dar noi vrem să facem economie. Și despre politicieni.

Biblioteca națională s-a deschis, dar nu funcționează

Biblioteca Națională Samsung

Biblioteca te păcălește că-ți face legitimație online, dar nu ți-o face decât la sediu, îți zice pe site că are anumite cărți, dar în depozit ele nu există, și nu împrumută cărți acasă. Niciodată. Avem un sediu ultracentral și modern de 100 de milioane de euro, doar ca suport pentru o reclamă Samsung deocamdată.

Casa Becali, fostă Groza, fostă Auschnit, fostă Manu

Palatul lui Becali din București

“Intrați, bey, fotografiați ce vreți voi, vizitați tot, mi se rupe! O să văd eu ce-o să scrieți după aia, dacă sunteți cu sufletul curat… Intrați, faceți ce vreți, numa’ să nu furați!”. Așa ne-a primit Gigi Becali în curtea casei sale din Aleea Alexandru nr.1