Archive | februarie, 2016

De unde ne informăm în epoca dezinformării

informare

Câteva metode de informare alternativă și de verificare a știrilor, pentru aceia debusolați și preocupați să nu se lase manipulați de presă.

Read More 14 Comments

De pe sârmă, direct pe bicicletă

bicla

Povestea domnului I. continuă: undeva în orașul ăsta, în colțul ăsta de Internet, există un om de 55 de ani, în putere, care știe să îngrijească o grădină, iar de azi are și bicicletă 🙂

Read More 3 Comments

O dimineață pe care continuăm să o pierdem

dimineata-pierduta

„Dimineața pierdută” a Gabrielei Adameșteanu este destinul unei națiuni care se încăpățânească să rămână blocată în șabloane păguboase, să se lase sedusă de lideri nepotriviți, să eșueze lamentabil înainte de finalizarea unor demersuri în care pornește cu entuziasm, dar pe care le abandonează inexplicabil pe parcurs.

Read More 5 Comments

Je suis doamna de la litera B

realitate

Doamna care răspunde de litera B mănâncă dintr-o caserolă, lucrează la un birou care nu se vede de dosare, zilnic cu o armată de oameni nerăbdători la ușă, care nu lasă nici măcar timpul să iasă bășina celui dinaintea lor din birou, că dau năvală să-i ia locul. Nu vreau să știu ce s-ar întâmpla dacă pe doamna ar apuca-o pântecăraia.

Read More 6 Comments

Mergând pe sârmă

domnul i

Împrumutam bicicleta și mergeam noaptea în parc la Icoanei. Îmi era rușine altfel, pe zi, să nu râdă lumea de mine, că sunt ditamai bărbatul și cad de pe bicicletă. Că am căzut de câteva ori, dar de aia am și ales Grădina Icoanei, că are aleile de nisip și pământ, nu mă răneam prea tare când cădeam. În trei nopți am învățat.

Read More 6 Comments

Un ceai în Țara minunilor

ceainarie3

Nu se gândește deloc la boala lui pentru că se concentrează mereu pe ce are de făcut. De aia i se pare important să aibă un job. Part time, pentru că full time e nerecomandat de medic. Schizofrenia nu reacționează bine la stres, așa că ceainăriia i se potrivește mănușă lui Mihai.

Read More 2 Comments

Meseriașii

gardieni2

O oră din viața unui ziarist de televiziune: justiție, Facebook, Molière, whatsapp, Pitagora, penitenciare, plictis, diplome, sunet, nu mai filma, mă, că nu ne interesează diplomele lor….

Read More 5 Comments

Făcute să dureze

fotoliul din oadie

Mi-a zis că dacă vreau o baterie să mă țină doi ani să-i dau 20 de lei. I-am zis că nu mai trăiesc eu atâta, așa că să-mi dea de zece lei o baterie pentru un an – mama despre durabilitatea bateriilor de ceas.

Read More 11 Comments

Spotlight – diferența dintre cunoaștere și credință

spotlight

Nu știu ce efecte ar avea filmul pe spectatori non-ziariști, dar pentru mine a fost „like watching porn” – cum au dezvăluit ziariștii de la Boston Globe cazurile de pedofilie din sânul bisericii catolice

Read More 6 Comments

Munca îl eliberează condiționat pe om

catuse

63 de persoane scriu în acest moment 103 lucrări științifice în pușcăriile patriei, ca să iasă afară. Alternativa pentru scurtarea pedepsei cu 30 de zile e să coși de mână peste 800 de perechi de pantofi. Ministerul Justiției ține cu pantofii.

Read More 5 Comments

Oldies but goldies

De unde ne informăm în epoca dezinformării

informare

Câteva metode de informare alternativă și de verificare a știrilor, pentru aceia debusolați și preocupați să nu se lase manipulați de presă.

Primăria Capitalei cumpără lumina soarelui la suprapreț

panouri

Aministrația parcurilor București a cârpit sistemul de iluminat din Parcul Tineretului cu niște panouri fotovoltaice pe care le-a cumpărat cu de patru ori prețul pieței, de la o firmă care a făcut în viața ei o singură afacere: asta.

Pur și simplu Norvegia

16

Impresii de călătorie din Norvegia, încă o țară care nu suferă vreo comparație cu România.

Construcția unei case în România, când nu ai bani, dar ai pretenții (I)

trasare

Arhitectul și proiectul – România geme de Gaudi nedescoperiți; 12 arhitecți în doi ani și al 13-lea care ne-a pus capac; Care e treaba cu proiectul casei – diferența dintre DTAC și PTh

Viceroy vrea să-și ia permisul, Bianca – doar să se mărite

IMG_2114

Pentru că statusul social adevărat stă în Dacia papuc, cu care se poate căra „marfa”, și în numărul de puradei agățați de fusta nevestei. Restul e deșertăciune.

Consilierul Victor Stan: cum să mă adoptați, doamnă, dar ce, sunt câine?

victor ion stan

În proiectul „Nu aștepta supereroi, cere-ți orașul înapoi”, orice bucureștean poate să adopte un consilier general și să-l întrebe ce face el pentru oraș. Eu l-am adoptat pe Victor Stan, unul dintre veteranii consiliului, și așa a decurs prima mea discuție cu el.