De pe sârmă, direct pe bicicletă

Povestea domnului I. continuă: undeva în orașul ăsta, în colțul ăsta de Internet, există un om de 55 de ani, în putere, care știe să îngrijească o grădină, iar de azi are și bicicletă :)

bicla

Povestea domnului I. a cunoscut zilele astea o cotitură plăcută și neașteptată, când prin meandrele nebănuite ale Facebook-ului a ajuns la ochii domnișoarei O. care a decis să-mi scrie pe loc că vrea să-i ofere o bicicletă în dar domnului I. Zis și făcut, mesajul ei s-a transformat într-o luuungă conversație online despre cum să facem ca să fie bine, apoi s-a mutat pe telefon și în final, astăzi am reușit să ne cunoaștem în carne, oase și pinioane. Și ce de pinioane are bicicleta! 🙂

mainile-donatorilorNe-am întâlnit în fața Muzeului Antipa, ca protestatarii de profesie, lângă girafă. Domnul I. era așa de emoționat că nu-i venea nici să pună mâna pe bicicletă. Domnișoara O. era emoționată și ea, de gestul unor domni de la DHS, care nu numai că i-au făcut o reducere de 50% din prețul bicicletei, dar au și venit din Deva (unde au fabrica de biciclete) astăzi cu ea, ca să-l cunoască și ei pe domnul I.

Una peste alta, ca să-l încurajăm pe domnul I. au pus toți mâna pe bicicletă și i-au oferit-o cu drag, ca să facă o tură cu ea în jurul girafei, și să se acomodeze cu vitezele.

dl.i-d.oDupă ce el s-a convins că bicicleta e a lui, iar noi că el știe s-o folosească, ne-am spus la revedere și fiecare a plecat la treaba lui, cu sentimentul ăla al naibii de plăcut că am făcut o bucurie cuiva. Domnișoara O. cu zâmbetul pe buze, domnii de la DHS cu satisfacția că încă un bucureștean le va folosi produsul.

 

Când am rămas singuri, domnul I. mi-a cerut permisiunea să-mi spună ceva:

– Acum, dacă tot ați intrat în viața mea, vă mai rog ceva, dacă puteți să scrieți acolo pe Internet. Că nu vreau să primesc numai daruri, aș vrea să scrieți că viața m-a adus în situația de a ști să fac unele munci, cum ar fi să fac curat în case, să spăl covoare, să curăț podele sau să plantez pomi, să îngrijesc grădini. Grădinăritul îmi place foarte mult. Și dacă cineva are nevoie de genul ăsta de servicii eu m-aș bucura să le fac. În București sau în provincie, pot să merg și în provincie, dacă cineva are nevoie de mine. Să știți că nu cer bani mulți, nu iau pielea de pe om, doar să-mi mai completez și eu pensia. Că nu pot să aștept mereu să mi se ofere câte ceva, nu?

victorieAșa că îmi fac datoria să vă zic că undeva în orașul ăsta, în colțul ăsta de Internet, există un om de 55 de ani, în putere, care știe să îngrijească o grădină sau să presteze niscai curățenie – că tot vine Paștele acum și poate aveți casă mare și forță puțină 😉 În plus, acum are și bicicletă și se poate deplasa mai ușor prin oraș.

Dacă aveți cunoștință de astfel de nevoi, scrieți-mi un mesaj și eu vă pun în legătură cu domnul I.

Și-am încălecat pe o șa și v-am spus și epilogul la povestea domnului I., cu ajutorul minunat al domnișoarei O. și al unor oameni inimoși de la DHS 😉

Etichete: , , , , ,

3 comentarii la “De pe sârmă, direct pe bicicletă” Subscribe

  1. Xanaxdoo 26/02/2016 at 11:02 #

    Ce frumos, Dollo, si Domnisoara O., si DHS! N-are Zuckerberk icon nou pe Fb pentru ce simt eu acum. Bravo tuturor.

  2. Bogdan 26/02/2016 at 15:52 #

    Da-mi si mie detaliile domnului, cred ca stiu pe cineva care are nevoie la gradinarit – nu zilnic, dar din cand in cand.

    • Dollo 26/02/2016 at 16:35 #

      Ți-am trimis pe email, mulțumesc 🙂

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Discuție cu o viitoare ziarizdă/piarizdă. Trizdă!

A fost odata copiutza - sursa foto: http://www.cheatingculture.com

Pentru cine zicea că presa e plină de ingineri, făcuți ziariști de ocazie, am un mesaj încurajator: vine tare din urmă generația copy/paste. Hold your breath!

Ziua 4: Și chinez, și ateu, și friguros

Cica daca Adam si Eva ar fi fost chinezi

Azi am explicat unui conclocuitor chinez cum funcționează termoficarea românească; i-am băgat mințile în cap recenzoarei care voia să mă înregistreze doar pentru că trecusem pe la mama, și apoi am bârfit copios cu niște recenzoare bătrâne și puțin ciupite de molii, ca mine 😛

Mergând pe sârmă

domnul i

Împrumutam bicicleta și mergeam noaptea în parc la Icoanei. Îmi era rușine altfel, pe zi, să nu râdă lumea de mine, că sunt ditamai bărbatul și cad de pe bicicletă. Că am căzut de câteva ori, dar de aia am și ales Grădina Icoanei, că are aleile de nisip și pământ, nu mă răneam prea tare când cădeam. În trei nopți am învățat.

Peru: buricul incașilor, capcana turiștilor

machupicchu12

Ca să vizitezi Machu Picchu – casa de vacanță a lui Pachacuti, omorât de spanioli cu varicelă, descoperită 500 de ani mai târziu de un american – trebuie să bagi 140 de dolari în pușculița din Bermude a vreunui politician peruan, pe cel mai scump bilet de tren din lume.

Ce zice FMI de finanțarea găurii negre „biserica”, de la buget?

prefericitul Daniel arata calea

Biserica Ortodoxă Română nu vrea concurență pe piața lumânărilor și a locurilor de veci, dar vrea bani de la buget pentru salarii și catedrale. Oare FMI știe?

Nu sunt dezamăgit de România, pentru că nu m-am lăsat amăgit

Camil Petrescu fiul

Camil Petrescu fiul, despre cum se vede România de peste ocean și din mijlocul Bucureștiului. De ce a plecat acum 43 de ani, de ce s-a întors azi și de ce ar mai pleca o dată, dacă ar avea iar 22 de ani. Despre salamul cu soia de New York.