S-a lansat azi un instrument extraordinar de util pentru transparentizarea cheltuielilor publice făcute de autoritățile române: platforma pe care sunt obligate toate instituțiile bugetare din România să raporteze cât și pe ce au cheltuit banii de la buget sau din finanțări străine. Este un prim pas foarte mare pentru finanțe – dacă luăm în calcul faptul că se câcâie să-l facă din 2013 – dar încă prea mic pentru cetățean, dacă privim lucrurile practic așa cum se prezintă ele în acest moment pe respectivul site.
Concret, noul instrument e menit să transparentizeze cheltuirea banului public, deci să prevină corupția, ceea ce e lăudabil, dar se împiedică de sfânta voință a mușchiului primarului sau șefului de instituție care raportează în continuare doar ce și cum vrea el, chiar dacă teoretic asta l-ar face și pasibil de amendă și l-ar împiedica să mai dispună de fondurile respective, nedeclarate. Judecând după ce informații găsești azi în sistem de la unele primării, reiese că raportările s-au făcut pe sistem: „am cheltuit atât cât a trebuit, stați liniștiți!”
O modalitate de a susține sistemul ăsta ar fi ca oamenii să-l folosească intens și să sesizeze ei Ministerul de finanțe atunci când nu găsesc în sistem informațiile pe care le caută, prevenind astfel posibilitatea ca și acest instrument să devină un soi de rudă săracă și de la țară a SEAP-ului, în care nu s-a împiedicat până acum niciun primar corupt din țara asta.
Cum funcționează în teorie
Concret, „Sistemul național de verificare, monitorizare, raportare şi control al situațiilor financiare, angajamentelor legale şi bugetelor entităților publice” (ar trebui înființată și o comisie de tăiat denumiri la stat, după modelul ăleia de tăiat hârtii) a fost înființat prin Ordonanța de urgență 88/18 septembrie 2013. Ordonanța semnată de Victor Ponta prevedea că până la 30 iunie 2015 toate autoritățile locale și centrale își vor fi făcut deja obiceiul de a raporta în sistem fiecare cheltuială, sub sancțiunea amenzii cuprinse între 2000 de lei (pentru întârzierea cu 10 zile a raportării) și 30.000 de lei (pentru refuzul raportării).
Tot teoretic, nicio cheltuială nu ar mai putea fi făcută după această dată, dacă ea nu figurează în sistem sau dacă e făcută ea e ilegală. Noul guvern nu ne spune de ce această ordonanță, emisă deci din septembrie 2013, nu a funcționat până acum. Nici dacă a fost amendat vreun primar sau vreun ministru că nu a raportat în sistem nicio cheltuială măcar de la 30 iunie 2015 încoace. Conform ordonanței toate cheltuielile făcute între 30 iunie 2015 și ianuarie 2016 (dată de la care avem raportări pe amintitul site) ar trebui să fie ilegale, nu?
Practica ne omoară
Dar hai să fim optimiști și să zicem că va funcționa din ianuarie 2016, pentru că asta este prima lună în care poți căuta ceva pe site. Doar că nici din ianuarie până acum (martie) nu avem absolut toate cheltuielile raportate acolo, așa cum ar trebui. De exemplu, primăriile din București au raportat pentru ianuarie 2016 numai niște cheltuieli făcute cu diverse unități de învățământ, cu poliția locală sau cu direcțiile sociale, dar nu au raportat nimic altceva. Ca și când în perioada asta în București nu s-a cheltuit niciun ban pe dat zăpada, pe reabilitări de blocuri, pe salubrizare, pe plantat borduri sau vopsit garduri și chiar pe salarii. Funcționarii primăriilor or fi făcut muncă voluntară?
Aveam un interes aparte pentru cheltuielile din sectorul 3, pentru că acolo plătesc impozitele și pentru că de mai bine de o lună mă conversez cu primăria condusă de Robert Negoiță pentru a afla una dintre aceste cheltuieli ce ar fi trebuit, de exemplu, să se regăsească pe site-ul ăsta.
Concret le-am cerut celor de la primărie și celor de la ADP (aflat tot în subordinea primăriei) să-mi spună cât au costat plasturii lipiți pe gresia alunecoasă de pe Bulevardul Unirii (costuri pe bucată și pe operațiunea de lipire a lor), dat fiind că toată treaba a fost făcută de mântuială – plasturii s-au dezlipit la prima ploaie, oamenii au mers toată iarna crăcănați pe gresia aia alunecoasă de frică să nu cadă.
Primăria nu mi-a răspuns în cele 30 de zile legale, iar după ce am făcut o reclamație administrativă mi-a răspuns că plasturii au fost lipiți „la cererea cetățenilor” și că au fost puși de către ADP, care a suportat cheltuiala. De parcă Administrația Domeniului Public ar fi firmă privată, nu plătită tot de la buget.
Am făcut o revenire la cererea inițială, insistând să mi se spună totuși cât au costat plasturii și cine se face vinovat de soluția asta cârpită. Chiar dacă e o cheltuială insignifiantă, pe lângă cele zece milioane de euro cheltuite pentru bulevardul Unirii, este o cifră care vorbește – zic eu – despre modul prostesc în care autoritățile aruncă cu banii aiurea, fără să gândească soluții pe termen lung și viabile în fiecare caz în parte. În speță, pare că nu s-a gândit nimeni că nu e normal să pui gresie alunecoasă pe trotuare, ci s-a gândit doar cum să încarce nota de plată. Iar modul în care arată respectivele plăci la numai câteva luni (foto) după iarnă demonstrează că a fost făcută prost și cu bani mulți.
De altfel cred că lucrarea nici nu a fost recepționată, pentru că nu e gata pe ambele maluri ale bulevardului, toată iarna s-a lucrat în diverse zone la aceste trotuare, deci logic ar fi ca și cheltuielile decontate pe diverse faze ale acestui proiect grandios să se regăsească, măcar în parte, în sistemul de raportare.
Eu aștept în continuare răspunsul, dar dacă până acum ordonanța lui Ponta ar fi fost respectată, n-ar fi fost nevoie să insist atât la primărie ca să aflu o informație publică, iar cei câțiva funcționari (judecând după numărul de semnături de pe răspuns) care „au muncit” o lună ca să-mi dea mie acest răspuns în doi peri poate și-ar fi meritat salariile mai bine, făcând ceva mai util.
Nu vreu să fiu Gică contra, apreciez sistemul lansat azi de Guvern, sper ca el să funcționeze, ar fi în interesul tuturor, doar că, fiind sabotat de unele instituții, care s-au făcut doar că raportează, sistemul arată deocamdată cam ca trotuarele făcute de mântuială ale lui Negoiță – plăci alunecoase, unele deja lipsă, altele care încep să se desprindă, cu niște plasturi artizanali lipiți de ochii publicului. Știu că Guvernul ăsta nu are la dispoziție decât un an, dar asta nu înseamnă că trebuie să taie numai panglici în anul ăsta, lăsând în urmă proiecte născute talent și moarte speranță.
Dnă Benezic
Mă tem sincer că speranțele noastre de a trăi într-un oraș (capitală este jenant și nepatriotic să îl numesc) decent sunt zadarnice.
Sincer, aș fi curios să aflu cine a fost imbecilul care a pus gresie pe trotuare, când este o problemă de fizică elementară faptul că în mers trebuie mărit coeficientul de frecare cu suprafața, nu micșorat.
Cum nu am de fel instincte de patinator și nici tânăr nu mai sunt, mi-am trădat de nenumărate ori bruma de educație înjurând grosier persoana cu pricina.
Altfel, cu bune urări
Dle Bragarea,
NU MAI FOLOSIȚI cuvîntul ”zadarnic” – dollo tocmai asta face: ÎL IGNORĂ PRIN ACȚIUNE.
Și chiar are unele succese (cercetați arhiva blogului).
E un Bucureşti proiectat din mersul limuzinei de serviciu! Cu trotuare placate cu materiale scumpe, finisaje proaste, tufe de trandafiri, panseluţe, cu baricade viu colorate şi cu pancarde „I love sectorul 3!”.
Pentru pietoni e mai greu deşi tot ei au inventat şi automobilul şi primăria!
lipicii aia de pe gresia alunecoasa au fost montati cand afara ploua , de atunci le-am zis celor care montau ca fac treaba de mantuiala (eu stau in blocul alaturat)
Nu e obligatoriu. Exista lipici autocolant care se lipeste si pe materiale ude.