Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

Primul ziar din România acuzat de proxenetism – Anunțul.ro – a împlinit 26 de ani de existență și un an de când bate sălile tribunalelor, apărându-se de acuzația absurdă care i se aduce. În aprilie 2015, știrea că un ziar/site era urmărit penal pentru proxenetism, pentru că publica anunțuri de mică publicitate ale prostituatelor, a trecut aproape neobservată. Alte ziare și televiziuni au difuzat sec comunicatul emis de Parchet, fără cel mai mic semn de întrebare vis-a-vis de ce i se întâmplă cuiva din breaslă.

Știrea de ultim moment este că după mai bine de zece luni de studiat dosarul și de analizat contestațiile părților, judecătorul de Cameră preliminară a considerat că polițiștii și procurorii nu și-au făcut bine treaba și a decis întoarcerea dosarului la Parchet. E o veste relativ bună, pentru că arată că judecătorul nu a fost convins de argumentele acuzatorilor, dar pentru acuzați echivalează cu încă o amânare pe termen nedefinit a clarificării cauzei.

V-am povestit despre acest caz anul trecut, când mi-am propus să urmăresc procesul.

Mi-a explicat un avocat că procedura Camerei preliminare este una introdusă recent în legislația românească și ar trebui să dureze maximum 60 de zile, după care începe procesul propriu-zis sau – în cazuri foarte rare – dosarul se poate întoarce la Parchet. În cazul de față, însă, Camera preliminară s-a întins pe 5-6 luni, iar cu tot cu contestațiile depuse de părți a depășit zece luni.

În aprilie 2015 Anunțul.ro a fost pus sub acuzare, alături de alte 43 de persoane, și i-a fost interzisă rubrica „Ea caută partener” de la secțiunea Matrimoniale. Șase luni mai târziu, judecătorul de Cameră preliminară a ridicat această interdicție, însă patronii ziarului au decis să nu repună rubrica pe site până când nu se lămurește legalitatea ei. Din punctul lor de vedere această rubrică a fost întotdeauna legală, atâta timp cât nu există nicio lege care să o interzică.

Situația în care se află acum proprietarii site-ului e un fel de Clenci 22 (Catch 22 pentru anglofoni). Teoretic sunt liberi să reia rubrica incriminată, dar…. Dacă o pun pe site exact așa cum era înainte, sunt pasibili de o nouă acuzație de proxenetism. Dacă o pun în altă formă, modificată, asta echivalează cu o recunoaștere a faptului că și ei considerau că rubrica respectivă este ilegală, deci confirmă acuzațiile procurorilor. Prin urmare au decis să mai aștepte. Așteptare care îi costă procente mari din venit, din profit și din traficul de pe site. În acest timp, alte sute de site-uri găzduiesc bine mersi anunțuri mult mai explicite decât cele din Anunțul și se instalează confortabil în poziția lăsată liberă în piață de ziarul incriminat de procurori.

În ianuarie anul acesta judecătorul de Cameră preliminară a decis întoarcerea dosarului la Parchet. Decizia lui a fost contestată de mai multe părți, printre care procurorii și Anunțul.ro, dar fără succes. La 26 aprilie 2016 s-a afișat pe portalul de justiție că decizia judecatorului a rămas definitivă, deci dosarul se întoarce la parchet. Asta înseamnă o amânare pe o perioadă nedefinită, pentru că procurorii nu au nicio obligație să se miște repede. În plus, nu se știe ce vor decide să facă, să continue investigația sau s-o lase baltă.

Mai trebuie spus că printre minusurile constatate de judecător în dosar, principalul se referă la acuzația de abuz în serviciu adusă redactorului șef al ziarului. Acesta a fost acuzat inițial că nu a întocmit un regulament pentru rubrica respectivă, astfel încât să preîntâmpine apariția anunțurilor cu conținut explicit postate de prostituate. Ulterior, în rechizitoriu s-a spus că de fapt redactorul șef nu a luat măsuri pentru a avea mai mulți angajați care să supravegheze apariția respectivelor anunțuri. Judecătorul s-a întrebat, pe bună dreptate, cu ce a greșit redactorul șef,  că nu a întocmit un regulament sau că l-a întocmit, dar că nu l-a aplicat corespunzător?

Extras din argumentația judecătorului:

Alte minusuri din dosar au vizat interceptări nelegale ale comunicațiilor dintre acuzați și avocații lor, neindividualizarea cheltuielilor judiciare pentru fiecare inculpat sau neindicarea în concret a materialului probator privind acuzațiile de proxenetism aduse ziarului Anunțul telefonic.

Reprezentanții Anunțul.ro consideră că „judecătorul de Cameră preliminară a ales calea cea mai la îndemână pentru a motiva restituirea cauzei într-un dosar destul de complicat de judecat:
– o acuzație în premieră în justiția din România (un ziar/site acuzat de proxenetism)
– foarte multi inclupați (43+ publicația Anunțul telefonic) – în contextul în care nu s-a dispus disjungerea cauzei cu toate că s-a solicitat acest aspect
– o nerespectare a prevederilor legale din partea Parchetului în ce privește stabilirea cheltuielilor judiciare la nivel individual pentru fiecare inculpat
– o acuzație de abuz în serviciu inventată”

Un dosar în care Secția 1 de poliție și Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1 au investit doi ani de muncă și un milion de lei de la buget (conform rechizitoriului) este întors așadar din drum de judecător, pentru că e incomplet și nu reușește să convingă. Un dosar care putea foarte bine să nu existe și să economisească astfel banii contribuabililor, pentru că în afară de scoaterea de pe piață a unui ziar nu face niciun pas în lupta pentru „stârpirea prostituției” și „asanarea morală a societății”, așa cum pretind anchetatorii, ci mai degrabă acoperă organele statului de penibil.

Piața prostituției există în continuare, ba chiar din 2014 este luată în calcul oficial și de Institutul Național de Statistică (cum că produce 0,01% din PIB-ul României – sursa). Sexul se vinde bine mersi pe mii de alte site-uri românești sau străine. Chiar dacă Anunțul.ro și-a suspendat rubrica, anunțuri similare continuă să apară pe alte site-uri, la vedere sau la rubrica de prestări servicii, unde toate prostituatele s-au convertit brusc în maseuze sau operatoare PC (videochat, pentru neinițiați). Este o ascundere a gunoiului sub preș, pentru a satisface ipocrizia societății care nu vrea să vadă prostituatele pe străzi, dar nu le lasă să-și facă meseria nici în apartamente, unde ar beneficia de protecție și servicii civilizate, atât ele cât și clienții lor. Un studiu despre această stigmă cu care se confruntă prostituatele a fost făcut recent de Asociația Carusel din București.

Proxenetism sau cenzură?

Dilema morală a promovării serviciilor sexuale nu a apărut prima dată în România, ci este o discuție care se poartă de cel puțin 15 ani în toate societățile civilizate, de când Internetul a schimbat radical practicarea celei mai vechi meserii din lume. Conform unui studiu realizat de AIM Group, privind publicitatea online la serviciile sexuale, azi 80% dintre actele de prostituție au loc „în interior”:

Tranziția către publicitatea online a serviciilor de escortă a schimbat în multe moduri piața serviciilor sexuale comerciale. Siguranța lucrătorilor din industria sexului s-a ameliorat, și nu doar din cauza faptului că pot tria clienții și îi pot întâlni într-un loc la alegerea lor. Mai multe pagini web din întreaga lume le permit femeilor care lucrează ca escorte să colaboreze pentru identificarea clienților abuzivi. De asemenea, piața serviciilor sexuale comerciale oferă un exemplu clar de evitare a intermediarilor prin utilizarea internetului. Pe măsură ce prostituția în aer liber a scăzut, a scăzut și numărul persoanelor care profitau din „protejarea” și „administrarea” lucrătorilor din domeniul sexual. Internetul face ca peștii, matroanele și chiar bordelurile să fie inutile într-o oarecare măsură.

Unii au tranșat această dilemă civilizat, admițând că e vorba de o realitate, alții au trecut-o sub tăcere, incapabili să decidă dacă e OK să accepți că prostituția va exista câtă vreme va fi cerere.

Dacă prostituția nu mai este incriminată în România, este normal să-i incriminezi pe numeroșii prestatori de servicii care „le ajută” pe prostituate să profeseze? De exemplu ar trebui incriminați cei care le închiriază apartamentele, producătorii de prezervative, serviciile de telefonie, furnizorii de electricitate, apă caldă, săpun sau… anunțuri online? Ar trebui incriminat statul care percepe impozite și taxe de pe urma acestor servicii de care se folosesc prostituatele ca să-și facă meseria?

Nu mai demult de 2013, Marius Negrescu, comisar-șef la Direcția de Investigații Criminale din cadrul Poliției Capitalei, era de părere că:

A da un anunț la ziar privind furnizarea unor servicii sexuale nu constitue materialul primordial al infracțiunii de prostituție. Nici măcar nu e infracțiune de proxenetism, sunt acte premergătoare prostituției. (…) Atâta timp cât serviciul este plătit, ziarul îl publică. Poliția Capitalei nu poate interzice anunțurile. Poate să se lege strict de conținutul lor, pe care-l folosește pentru a depista grupările infracționale care se ocupă cu prostituție/ proxenetism. Astfel, anunțurile ne ajută în munca operativă, iar multe cazuri au fost depistate așa” (sursa)

Este greu de înțeles ce s-a schimbat de atunci în concepția anchetatorilor care au acuzat un ziar de proxenetism, și pe redactorul său șef de abuz în serviciu. Dar cazul Anunțul.ro deschide un precedent periculos pentru libertatea și așa străvezie a presei din România, pe care, apropos, o sărbătorim și noi azi, 3 mai, alături de restul lumii.

Anunțul.ro mai are de așteptat până la verdictul final, dar chiar dacă la capătul acestui proces va fi declarat nevinovat și achitat,  business-ul Anunțul.ro ar putea să fie pus pe butuci în timpul ăsta, pentru că este privat de o bună parte din cifra sa de afaceri.

În acest timp statul pierde și el niște impozite și taxe, ba mai mult cheltuie inutil bani frumoși care ar putea fi folosiți mai bine altfel. De exemplu, aceeași secție de poliție și același parchet, care au cheltuit un milion de lei ca să acuze un ziar de proxenetism, s-au spălat pe mâini în cazul femeii care tocmai a fost ucisă de fostul iubit, într-un magazin de pe Calea Victoriei. Femeia ceruse de câteva ori ajutorul poliției, dar „Sesizarea făcută la Secţia 1 de Poliţie a fost înregistrată pentru fapte de hărţuire iar femeia şi fostul său iubit au fost audiaţi de poliţişti. Pe data de 8 aprilie, poliţiştii au înaintat dosarul la Parchetul Judecătoriei Sector 1 cu propunerea de clasare.” (sursa)

Desigur că nu există o legătură directă între cele două situații, dar nu poți să nu te întrebi dacă banii ăștia cheltuiți pentru „destructurarea” unei rețele inexistente de proxeneți, nu ar fi fost mai bine folosiți în apărarea victimelor violenței domestice? E doar o observație, pe care șefii polițiștilor și procurorilor ar trebui s-o ia în calcul atunci când analizează eficiența cheltuirii banului public.

Tags: abuz, anunțul telefonic, anunțul.ro, cenzura, faliment, justitie, libertatea presei, prostitutie, proxenetism, sex, succesuri