A m intrat în ultima săptămână de campanie electorală un pic mai indecisă decât eram la momentul strângerii semnăturilor. La asta a contribuit și emisiunea de ieri seară de la TVR, singura în care au fost invitați toți cei 12 candidați la Capitală (chiar dacă au venit doar 11, că doamna Firea n-a considerat util să se prezinte).
După trei ore de entertainment de calitate (în privința naturii umane, nu în materie de informare util-electorală), ar fi câteva concluzii pe care le-am tras urmărind probabil singura emisiune în care i-am văzut pe toți oamenii ăștia la un loc:
– cu excepția lui Nicușor Dan, niciunul dintre ei nu are vreo legătură, cât de mică, cu primăria și nu are ce să caute în concursul ăsta, ba chiar unii dintrei ei par aduși împotriva voinței personale în cursă;
– niciunul nu are habar cu ce se mănâncă exact primăria, legislație, competențe, probleme reale, soluții, chichițe (da, chiar și ND are lacune sau naivități, ceea ce e impardonabil după zece ani de activism și la a doua candidatură);
– niciunul nu are o viziune clară de dezvoltare a orașului ăsta sau măcar trei direcții principale pe care să le poată afirma concis atunci când e pus să ne convingă că merită să-l votăm. Nu, pe mine nu mă convinge și nici mulțumește discursul de tipul: eu nu vreau să fur, votați-mă pe mine că n-am mai furat și nici nu am de gând!;
– trei sferturi dintre ei ori sunt proști, ori inconștienți, ori și una și alta. Tot ăia mai au și handicapul vorbitului în public și în direct la TV – nu au coerență, nu au discurs, nu au program, nu au viziune – ce așteptări să mai ai în rest?;
– sfertul vizibil educat și conștient are handicapul de neînlăturat, fie al ticăloșiei personale, fie al apartenenței la niște partide ticăloase, ceea ce-i face nefrecventabili, chiar în ciuda faptului că au o prestație decentă (mă refer aici la domnii Daniel Barbu – candidat ALDE – și la Cătălin Predoiu – candidat PNL);
– cum naiba au strâns câte 18.000 de semnături necesare candidaturii majoritatea dintre oamenii ăștia ar trebui să fie un semn serios de întrebare și un subiect de anchetă pentru niște instituții abilitate;
– senzația acută după încheierea emisiunii a fost de improviație masivă, de încropeală, cât să trecem pârleazul ăsta și să ocupăm dracului funcția aia, după care mai vedem. Iar asta a transpirat cam din toți candidații. Vă dați seama cum sunt ăia de la sectoare? Este jenant să intri într-o cursă electorală fără o minimă documentare în privința instituției pe care vrei s-o conduci și a orașului pe care vrei să-l administrezi, iar aici nu e vorba de faptul că nu au acces la informații, din lipsa de transparență a primăriei, ci e vorba despre faptul că niciunul dintre candidați nu a avut la dispoziție măcar un om care să-i facă documentarea, nu mai zic de curiozitatea personală. Iar asta se datorează faptului că întotdeauna a mers așa și merge în continuare, ca cetățean ești nevoit să închizi ochii și să votezi cu unul, ce dracu să faci, dacă nu e altul mai breaz? Nu poți să ai așteptări de la niciunul în condițiile astea, dacă în campanie nu s-au informat, odată ajunși pe scaun vor fi mâncați de sistemul care-i va manipula ca pe niște marionete.
Format de dezbatere prost, candidați pe măsură, întrebări bătătorite
Emisiunea în sine a fost și ea viciată de același amatorism cu care ne-a obișnuit deja media în ultimii ani. Dacă nu e direct manipulativă, presa e prost organizată și superficială. Formatul anunțat de prezentatori (prea emotivi pentru rolurile primite) nu a fost de natură să pună în valoare cunoștințele candidaților, chiar dacă a ridicat un colț de văl de pe impostura unora.
A existat o duduie care alerga cu un bol cu întrebări pe la cei 11 candidați, ceea ce a mâncat evident din timpul emisiunii (duduia era pe tocuri). Apoi aceeași duduie a plimbat același bol cu bilețele pe care erau scrise numele candidaților, fiecare extrăgea câte două și avea dreptul să le pună întrebări celor extrași. Numai că după ce extrăgea fiecare câte două nume, bilețelele erau puse la loc în bol și astfel am avut candidați extrași de mai multe ori, cărora li s-au pus prea multe întrebări (inutil), și candidați cărora nu le-a pus nimeni vreo întrebare, pentru că nu au fost niciodată extrași din bol sau atunci când au fost extrași au fost țintele unor întrebări stupide puse de contracandidați idioți. Ca un făcut, ăia neluați deloc la întrebări au fost exact ăia de la care eu personal aveam nevoie de mai multe informații (Nicușor Dan, Predoiu, chiar Barbu)
Dacă mie ca spectator mi-a trecut prin cap că puteau să pună numele fiecăruia pe câte două bilețele și să le elimine pe cele extrase ca să se asigure că îi vine fiecăruia rândul al întrebări, mă gândesc că ar fi trebuit să le vină și organizatorilor ideea asta, nu era mare lucru, trebuia doar gândit un pic.
De asemenea, am găsit o lipsă de inspirație la alcătuirea întrebărilor de pe bilețele, care arată fie că redactorii TVR habar n-au ce trebuie întrebat un candidat la primărie, fie că (dacă întrebările au venit de la public) ne învârtim în același cerc steril al întrebărilor din ultimii 20 de ani, despre spații verzi retrocedate, rețele de utilități vechi, drumuri proaste și clădiri cu bulină.
Nu-i vorbă că oricum majoritatea candidaților nu știau să răspundă nici la astea, deși erau precum subiectele alea de la testele de carnet auto, ar fi trebuit să le știe orbește. În loc de răspunsuri au fost reacții de tip loază scoasă la tablă: ori au băgat bla, bla din burtă, ori au copiat toți răspunsul de tip Adrian Severin, care ne-a anunțat din prima că el nu are soluții, el este doar un lider care vrea să ne organizeze ca să devenim „capitala latinității orientale”, „locul de unde răsare soarele românilor” și capitala fără de care Europa nu poate fi completă…
La capitolul scris, citit, vorbit românește s-au remarcat mai mulți cu minus:
– o duduie din Republica Moldova, candidata PNȚCD, care nu stăpânea bine termenii limbii române, deși susținea că de mulți ani lucrează prin guvernul României, și care avea de gând să înceapă șoseaua de centură a Capitalei plus toate stațiile de metrou nefinalizate și să pună o cutie pentru sesizări de la cetățeni, undeva prin primărie;
– candidatul Partidului Socialist, „comisarul Dima Petrică cu mâinle curate”, care plângea de grija tinerilor noștri care „apucă calea pribegiei ajungând în situația sclavagiei și făcând acte infractioniste” – datoria primarului va fi „de a le găsi un loc de muncă aici, în țara noastră, pentru a crea plusvaloare și pensionarii să-și ia pensiile aflate în pericol”. Și el avea grija centurii, pentru a le netezi calea către oraș celor care „ajung în proxima apropiere a centurii Capitalei”.
La capitolul râsu-plânsu, dar naționalist și creștin ortodox, s-a remarcat inițial Bogdan Diaconu (candidatul lui Vlad Țepeș), care l-a blestemat în direct pe Barbu că a zis că n-o să dea bani pentru catedrala neamului. El a fost, totuși, surclasat net de domnul Berenghi, candidat independent, care, vorba prezentatoarei, „s-a remarcat prin îngroparea a trei porci pe terenul viitoarei moschei”. El s-a autoprezentat ca fost sniper, luptător în legiunea străină, instructor de escaladă și ghid montan, s-a declarat deloc deranjat de eventualitatea ca vreun colaborator de-al lui să fie agent al unui serviciu de informații („care e problema, dacă omul își face treaba?”), a declarat că dintre toți candidații prezenți ar vrea să nu-i mai vadă niciodată în politică pe Nicușor Dan, Predoiu, Barbu și Severin, în schimb când i-a venit rândul să-i pună o întrebare lui Predoiu l-a întrebat ce are de gând să facă „cu aparatura psihotronică amplasată în București, care afectează sănătatea bucureștenilor”.
Întrebarea asta ne-a dat prilejul să aflăm că Predoiu are umor, dacă e lăsat să gândească și să vorbească liber. I-a răspuns lui Berenghi că „mă voi asigura că nu va ajunge în mâinile unuia ca dvs”, asta după ce mai avusese prilejul să-i răspundă la insinuările precedente cu eliminarea din politică, și a ales să nu se coboare, pretextând că nu vrea să se riște, fiind atât de aproape de un fost sniper.
Recapitulând, cu o săptămână înainte de vot eu una mă aflu în situația neplăcută de a mă duce să votez cu un Nicușor Dan tot insuficient pregătit pentru funcția asta, dar cu ceva mai multe șanse decât în 2012. Rămân cu senzația amară că trăiesc într-un oraș pe care de fapt nu vrea nimeni să-l administreze pe bune, un oraș în care în continuare vom avea probleme nediscutate, deci nerezolvate, cum ar fi:
– lipsa unor sisteme reale și eficiente de colectare selectivă a gunoiului și de valorificare a ce rezultă din ele (e o temă pe care nu am găsit-o la niciun candidat, dar la care eu mă gândesc în fiecare zi când duc gunoiul);
– lipsa unor mecanisme reale de implicare în viața comunității a oamenilor, și de conștientizare a lor că nu e suficient doar să votezi la patru ani, trebuie să fii cu ochii și urechile pe ce fac primarii și în rest;
– lipsa unei viziuni concrete privind dezvoltarea pe termen lung a orașului, în care să avem loc toți, bicicliști, pietoni, șoferi, mame cu copii în căruț, bătrâni pe trotinete;
În loc de dezbateri pe bune, vom avea tot un primar general impotent administrativ-managerial, fie pentru că nu are viziune, fie că și dacă o are nu are cum s-o pună în aplicare pentru că nu poate colabora cu primarii de sector/consiliul. Peste patru ani vom fi tot aici, capitala latinității orientale.
Puteți vedea înregistrarea emisiunii de la TVR aici.
„nu au coerență, nu au discurs, nu au program, nu au viziune – ce așteptări să mai ai în rest?”
Ceva similar îi scriam și eu lu’ taică-meu când eram în facultate, că el n-avea e-mail pe vremea aia: unde nu e moral, acolo e corupţie, şi o soţietate fără prinţipuri, va să zică că nu le are!
la chestia cu gunoiul nu pot sa zic decat ca probabil nu si-l duc ei.:)
din pacate, la celelate 2 concluzii trebuie sa confirm, asa e, sentimentul de viata in comunitate il am mai degraba peste hotare (unde locuiesc de cativa ani) decat in romania. ma rog, daca prin viata in comunitate intelegi o bauta cu prietenii din adolescentza, atunci da, in romania e o viata de comunitate excelenta. doar ca tot comunitate e si sa ai informatii despre scoli, transport in comun , „sa avem loc toti’ si altele de genu’asta, mai ales intr-un oras mare.
sunt de-acord in proportie de peste 90% cu ceea ce ai scris, in special legat de necunoasterea legilor (in special a competentelor unui primar, prefect consiliu local) si cu lipsa de viziune. insa tin sa adaug o chestie: degeaba schimbi primarul daca ai niste functionari infioratori de prosti sau infioratori de spagari. de-obicei dau exemplul cu ministrii si ministerele (am eu un fix cu asta, am mai scris si pe alte bloguri, poate si aici, poate e o idee de articol dupa ce trece campania……). au avut loc alegeri, mineriade, arestari, caderi de guverne si ce mai vrei tu, deci ministrii si primari si prefecti au tot fost schimbati. dar gunoaiele alea tot acolo sunt. au dat concurs si sunt de neinlocuit. spaga curge, prostia ramane…. si in final oamenii cu intentii bune ajung sa planga pe la colturi ca-s „invinsi de sistem”. nu bai nene, trebuie un partid nou, echipa noua, „carne tanara”:)))
exact din acest motiv nu cred in ideea de om providential. citeam pe un alt blog, mai acum vreo 2 ore, de lee kuan yew. doar ca ala a luat o ex-colonie din care au plecat functionarii si a pus oameni noi. si dintr-o jungla umeda a facut o tzara dezvoltata.
altfel, de aici de departe, mi se pare mai mult ca niciodata ca se voteaza negativ. adica votam cu ala ca sa nu iasa alalalt.
Da, comunitate dincolo de berea cu tovarășii, iar implicarea cetățenilor presupune mai mult decât transparentizarea cheltuirii banilor pe site, asta ziceam și eu 🙂
Da, funcționarii publici sunt destul de bine protejați de lege și codul muncii, spre deosebire de restul angajaților, din privat, asta face schimbarea echipelor destul de dificilă, dar nu imposibilă. Apoi nu sunt toți ticăloși sau incapabili. Nici eu nu cred în omul providențial, însă treaba tot de la cap se împute, oricum ai da-o.
tzin sa te contrazic legat de treaba care se impute de la cap. adica,nu se impute numai de la cap, degeaba pui cap proaspat la un peste care a stat 2 zile la soare:)
eu iti pot da exemplu de om ticalos (da, experienta personala imi spune ca este o ticaloasa) dar care nu va fi veci schimbata din functie. pe bune, daca vrei, iti dau numele si faci tu ancheta.
eu am avut tangente la viata mea cu 2 ministere: sanatate si invatamant. nu m-apuc acuma sa iti spun ca ce desepti ministrii s-au perindat pe-acolo. iti spun doar ca unii au avut ceva viziune, ceva schite de programe. dar in momentul in care au dat de mafia formata din inspectorii si consilierii aia „de neinlocuit”, s-a ales praful de intentiile lor bune. NUU, nu are un ministru cum sa ii schimbe pe astia. daca ceri niste date despre unul sau altul, o sa primesti un raspuns de genul ca da’ ce-aveti draga cu el, a dat concurs, stie meserie mai bine ca altii. unii din astia au rezistat cateva regimuri. exeplul care mi-a venit in minte in timp ce scriam? tata lu’ columbeanu.
stii, nu vreau sa ma contrazic pe mine insumi cand zic ca nu cred in omul providential, pentru ca sunt partial de-acord cu ideea de schimbare care incepe de sus. pe bune, fara si fiu sociolog, observ o mentalitate cam oriental-africana in romania (si in inca neshte tzari de p-acolo). si daca te uiti, regimurile autoritare sau semiautoritare au fost in general povestile de succes in aceste zone. exemple: generalul kenan evren, monarhia marocana (uite, compar-o pe asta cu democratia egipteana), nesigurantza pe strada din irakul post-saddam….
Apropo de mentalitatea oriental-africană. În 1991 s-a organizat referendumul pentru prima Constituție republicană democratică a României. (Pentru cei mai tineri, erau vremuri tulburi, în care partidele istorice susțineau revenirea la Constituția din 1923 iar Ion Iliescu susținea conceptul inedit de democrație originală. Iliescu a câștigat) La televizor, un nene bătrân, probabil veteran de război, poate chiar din Garda Regală, iese din secția de votare. Reporterul îl întreabă cum a votat. Moșul, cu spatele drept și flăcări în priviri, declară apăsat: AM VOTAT PENTRU CONSTITUȚIE, SĂ VINĂ REGELE ÎN ȚARĂ, ȘI SĂ FACĂ ORDINE!
Adevărul e că astazi am pe masă una din cauzele eficienței administrației în Oltenia.
O procedură de lucru aprobată joi, prezentată ieri tuturor celor care ar trebui să o aplice.. și inaplicabilă 🙂
Și acum aștept probabil să apară procedura de rectificare a procedurilor întocmite greșit.. sau a procedurilor întocmite corect și neaplicabile care în buna tradiție oltenească va fi aprobată probabil joi și prezentată celor care ar trebui să o aplice luni..
Q.e.d.
Ai spus mai sus ca trei sferturi dintre candidati sunt ori prosti ori inconstienti. Cu o mica ajustare aprecierea se poate extinde la intreaga clasa a functionarilor publici – trei sferturi sunt ori hoti ori incompetenti.
Dacă te dai cu un pas mai în spate, constați ca toată țara e la fel: trei sferturi dintre noi habar n-avem pe ce lume trăim.