Acum 5 ani, pe 1 septembrie

protestam singură în Piața Constituției la adresa construirii Catedralei neamului. Între timp catedrala a ajuns la acoperiș și au mai început să protesteze și alții

Știți obiceiul ăsta mai nou al Facebook, de a-ți aminti ce ai postat în ziua respectivă, dar cu niște ani în urmă? E util ca să-ți mai arate și ce simțeai/credeai la un moment dat și eventual să-ți demonstreze că nimic nu se schimbă cu adevărat. Poate doar în cazul ălora care acum 5 ani erau însurați cu alții și acum sunt la a doua căsnicie, dar oricât de tentant ar fi să scriu despre cum o fi să îți amintească Facebook că erai fericit cu Maricica acum cinci ani pe vremea asta, nu despre așa ceva e vorba aici.

Am decis să import obiceiul Fb și aci pe blog, pentru că am strâns deja în spate o mică arhivă de postări de care nici eu nu-mi mai amintesc. În plus, multe dintre ele sunt încă actuale, iar altele revin în actualitate cu ocazia altor manifestări. Uite cum ar fi ce scriam acum cinci ani pe 1 septembrie, când am fost la protestul organizat pe Facebook împotriva construirii Catedralei neamului. Protest la care dăduseră join peste 9700 de oameni și la care, ce să vezi, nu a venit nimeni.

Protest pe Facebook

Am venit acasă și mi-am vărsat frustrarea pe blog. Între timp m-am mai calmat, maturizat sau relaxat. Văd la fel lucrurile în privința bisericii și a construirii catedralei în particular, dar îmi dau seama că la scara istoriei asta e un fir de nisip pe o plajă plină cu gunoaie. Catedrala a ajuns între timp la acoperiș și înghite tot bani de la bugetele locale. Și cum se întâmplă cu orice subiect, acum că e atât de vizibil și imposibil de oprit sau schimbat ceva, începe și lumea să se ambaleze, indigneze, hiperventileze, că vai, ce ne trebuie catedrală, când avem nevoie de spitale, de școli și ne pleacă medicii și că oricum Dumnezeu preferă lemnul și spațiile mici gen.

Îmâm.

Etichete: , ,

6 comentarii la “Acum 5 ani, pe 1 septembrie” Subscribe

  1. Malamadre 01/09/2016 at 10:27 #

    Catedrala va inghiti bucati serioase din bugetele locale si dupa ce e contruita, probabil cel putin la fel de mult ca acum. Mi se pare ca sumele date spre biserica sunt ocazia perfecta pentru politicienii locali de a spala niste bani. Nimeni nu se impotriveste prea tare cand se aloca banii de catre consiliul local,primarie,etc pentru ca ar pierde voturi. Cred ca e avantajos sa sprijini biserica daca esti politician, probabil mai bine decat sa investesti in educatie sau sanatate.Asta spune multe despre alegatori.
    Mi se pare paradoxal ca se fac foarte multe biserici/catedrale care pe urma sunt goale. Asta mi se pare o dovada de ipocrizie din partea romanilor, care cred ca da bine sa sprijini biserica si sa spui ca esti credincios, dar de fapt ei nu merg la bisericile/catedralele respective.Dar prin contrast cam toata lumea are in familie oameni care merg regulat la scoli sau spitale.Macar la asta ar trebui sa se gandeasca.

  2. cristi 01/09/2016 at 11:02 #

    la protest impotriva mega-moscheii ai fost?

    • Ronnie 02/09/2016 at 21:48 #

      nu inteleg de unde termenu de „mega-moscheie”: la urma si Sultanahmet si Carol I sunt moschei, desi au dimensiuni diferite, nu s-a atribuit vreun prefix de separatie pana acum

  3. BN 01/09/2016 at 15:03 #

    O mare putere (BOR), care s-a re-zamislit urat printre noi toti, revendicandu-si acum 5 ani inca un alt tribut…
    O putere care musca halci imense din noi si asta constant sub ochii ficsi ai ne-cititilor si ne-ganditorilor…

    Felicitari Dollo, pentru intelegerea, atitudinea si pentru toate cele cate au dus la producerea acestor articole (cel de atunci si cel de acum).
    Si imi cer scuze pentru valul de injurii pe care un comment ca asta il va revarsa -parca vad- asupra blogului tau.
    N-as vrea sa-l vad murdarit.

    Asa incat, daca ma cenzurezi, nu va fi nici o suparare.

  4. mihai 05/09/2016 at 09:03 #

    Băi, oi fi eu mai anacronic, dar nu pricep, da’ deloc, cum vine treaba cu cuvântul „gen” adăugat la sfârșitul unei fraze. Face praf toată sintaxa. E un substantiv, evident, dar care e rolul lui în frază? Din care propoziție face parte? O fi complement? Al cui?

    • Xanaxdoo 08/09/2016 at 12:40 #

      Si eu am alergie la „gen” asta pus aiurea-n tramvai mai nou prin toate textele. Dar eu am pus alergia asta pe faptul ca nu mai traiesc in Romania, si pierd legatura cu felul in care evolueaza (?) limba. La fel am patit cind am lipsit 2 ani, intre 1996-1998, si cind m-am intors disparuse „nasol” si intrase pe piata „naspa”, impreuna cu manelele.

      Asta cu „gen”, dupa cum inteleg eu din afara granitelor, e o varianta prescurtata hispteresc a lui „genul”, „in genul”, „de genul” (Dollo poate sa ne confirme sau nu daca asta e sensul). Pare-se ca a aparut ca sa stea bine insurubata in vocabular. A aparut cam deodata cu „zic”, adaugat, tot asa, la final de propozitie, fraza, pentru sublinierea celor spuse. Din ce observ eu, „zic” a cam trecut in uitare, „gen” se tine inca bine pe baricade.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Pentru Dan. Și pentru toți cei care au murit „ca fraierii” la Revoluție

O bunică de pe strada care-i poartă numele lui Dan

Azi e doar un nume de stradă în Berceni. Pe ea locuiesc oameni. Probabil unii dintre ei s-au enervat acum câțiva ani când au fost nevoiți să-și schimbe buletinele pentru că primăria le schimbase numele străzii.

Viceroy vrea să-și ia permisul, Bianca – doar să se mărite

IMG_2114

Pentru că statusul social adevărat stă în Dacia papuc, cu care se poate căra „marfa”, și în numărul de puradei agățați de fusta nevestei. Restul e deșertăciune.

Cum a salvat Vodafone caii din Deltă

Cai din Letea

Ca un violator care promite să ia fata de nevastă, ca să nu facă pușcărie, Vodafone promite să hrănească cu 20.000 de euro caii salvați de alții anul trecut. După ce le-a folosit imaginea fără să-i întrebe, ca să-și facă publicitate.

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.

Viața și moartea într-un sat românesc. În 2012

Ale lor mâini bătrâne

Despre mutarea clasei muncitoare de la oraș la sat, înmormântarea organizată de firma de pompe funebre a preotului, despre UE care ne obligă să nu mai ținem mortul în casă, dar noi vrem să facem economie. Și despre politicieni.

Consilierul Victor Stan: cum să mă adoptați, doamnă, dar ce, sunt câine?

victor ion stan

În proiectul „Nu aștepta supereroi, cere-ți orașul înapoi”, orice bucureștean poate să adopte un consilier general și să-l întrebe ce face el pentru oraș. Eu l-am adoptat pe Victor Stan, unul dintre veteranii consiliului, și așa a decurs prima mea discuție cu el.