Fetele din familia mea

Au trăit câteva războaie, au făcut copii, i-au îngropat, au rămas văduve, au divorțat, i s-au închinat regelui și lui Dumnezeu, au construit socialismul, au iubit, au trăit, au murit

fete

 

bunicutaAnica a trăit peste 90 de ani, a prins câteva războaie, a născut mai mulți copii, dar i-au trăit ca s-o îngroape numai două fete, a rămas văduvă de tânără. În tinerețe a căzut din pod, și-a rupt coloana și a trăit apoi adusă de spate la 90 de grade tot restul vieții. A avut o viață aspră, cu muncă multă și sărăcie așijderea, a fost moașa satului, deși era analfabetă, i-a plăcut ardeiul iute și țuica înainte de masă.

Aritina s-a măritat târziu și greu, la 24 de ani, cu un dulgher cu casă și niscai pământ, căruia i-a făcut trei copii și s-a bucurat când a rămas văduvă, că o bătea la trei coaste. Viața de văduvă cu trei copii n-a fost o călătorie de plăcere, dar s-a încheiat până la urmă, după vreo 80 de ani. A avut un simț al umorului sănătos, pe care l-a exersat până în ultimii ani de viață.

mamaElena s-a născut înainte de tragerea ultimului glonț din al doilea război mondial. Taică-su n-a știu de ea, că și-a lăsat în timpul ăla oasele pe la Cotul Donului. A fost prima fată din familia ei care a mers la școală, și asta pentru că veniseră comuniștii la putere, i-au dat bursă și au primit-o la o școală profesională. S-a măritat în silă, îndemnată de mă-sa și o mătușă, cu un bărbat mai mare, mai de lume, care a înșelat-o pe toate cărările. A fost și prima femeie care a divorțat din familia ei, și a crescut apoi, tot singură, copilul din căsnicia aia ratată. Viața ei teoretic a fost mult mai bună decât a mamei și buncii ei, dar numai teoretic, așa cum erau multe lucruri în comunism. Și ei îi place ardeiul iute și bea un pahar la masă.

Eu m-am născut la câțiva ani după celebrul decret de interzicere a avorturilor, dat în vremea lui Ceaușescu. Mama m-a vrut, dar asta nu înseamnă că n-am avut parte de toate încercările decrețeilor: înghesuială la școală, concurență mare la liceu și la facultate, lipsa locurilor de muncă pe piața suprasaturată de prelucrători prin așchiere a întreprinderilor comuniste. Cel mai probabil voi fi un viitor pensionar fără pensie, dacă voi apuca și bucuria asta. Am fost prima fată din familia mea care a mers la facultate și am ajuns o așa zisă intelectuală. Viața mea este cea mai bună dintre variantele posibile de mai sus. Din păcate sau din fericire, șirul fetelor din familia mea se încheie cu mine, dar asta este cel mai probabil doar un accident, nu o alegere conștientă și obstinată.

Azi a Ziua Internațională a Fetelor, o sărbătoare inventată de ONU ca să atragă atenția că pe glob fetele sunt discriminate și de multe ori private de drepturi elementare, doar din cauza sexului lor. Am văzut multe femei schimbându-și azi poza de profil pe Facebook din cauza asta. Nu se va schimba nimic, evident, în soarta fetelor în general. Ele vor trăi în continuare tragediile și bucuriile lumii, mojiciile și mângîierile bărbaților, iubirea și ura copiilor lor, și vor duce mai departe, indiferent de condiții, lumea.

Dar asta nu înseamnă că nu merită să bem ceva măcar azi, în cinstea fetelor! Pentru că ele sunt sarea și piperul vieții. Și uneori chiar ardeiul iute 😉

Etichete: , , , , , ,

4 comentarii la “Fetele din familia mea” Subscribe

  1. Arges 11/10/2016 at 19:26 #

    La multi ani !

  2. Ștefan Brăgărea 12/10/2016 at 06:39 #

    La mulți ani doamnă Benezic!

    Extrem de interesant materialul. Pe de o parte am aflat că există – și este o idee minunată – Ziua Fetelor – Pe de alta, mi-am rememorat existența (plină de sacrificii) a femeilor din familia mea.
    Fără să fiu neapărat feminist, nimeni nu poate nega plusul de muncă al mamelor în familii. Și toate mamele au fost odată fete!

    Încă odată: LA MULȚI ANI!

  3. Moi meme 12/10/2016 at 08:04 #

    La mulți ani!
    (nu aș paria ca se incheie șirul fetelor.. mai e incă timp 🙂 )

  4. bugsy 12/10/2016 at 09:52 #

    frumos scris! felicitari!

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

(III) Clientul român e mitocan și nespălat

sexwork is work

Ultima parte a interviului cu „Profesoara” – una dintre cele mai vechi prostituate din București – face un portret robot al clientului român, de la gunoier și căcănar, până la politician și preot.

Ziua 8 – Dumneata scrie ce trebuie, eu mă fac că nu văd… și semnez

Sursa foto: http://monstersketch.blogspot.com/2009_05_01_archive.html

Cea mai drăguță văduvă din blocul recenzat de mine, mă roagă să nu-i arăt ce am bifat la starea civilă, pentru că ea încă îl simte alături pe bărbatul ei mort de 35 de ani.

Restul de 60% e tăcere

deget

Portret colectiv al celor 60% absenți de la vot: Vine inspecția sanitară și o întreabă pe asistentă dacă anumite aparate de pe care trebuie să ia probe sunt dezinfectate. Asistenta zice că nu, că nu a avut timp. Inspectorul pune mâna pe soluție, dezinfectează aparatul, ia proba și pleacă mulțumit

Fiecare moment dificil din istoria unei țări are nevoie de victime

mineriada

Ce or mai face oamenii ăia care au bătut la Mineriadă? Or fi bine, sănătoși, or avea copii, planuri, or fi mulțumiți de viața lor, de deciziile pe care le-au luat, or dormi liniștiți? Or face politică?

De ce nu s-a surpat Bucureștiul când „ne-a făcut Ceaușescu” metroul

metrou5

Pentru că pe vremea aia s-au folosit mulți mineri cu târnăcoape, care au săpat cu grijă tuneluri, pentru că specialiștii de atunci și-au făcut doctoratele pe bune la metrou, nu plagiindu-i pe alții, și chiar și atunci au existat tasări de teren.

Je suis doamna de la litera B

realitate

Doamna care răspunde de litera B mănâncă dintr-o caserolă, lucrează la un birou care nu se vede de dosare, zilnic cu o armată de oameni nerăbdători la ușă, care nu lasă nici măcar timpul să iasă bășina celui dinaintea lor din birou, că dau năvală să-i ia locul. Nu vreau să știu ce s-ar întâmpla dacă pe doamna ar apuca-o pântecăraia.