Bărbații din agenda mamei

Cum am învățat-o pe mama să (nu) le răspundă admiratorilor la telefon, și ce vor ei de fapt de la ea.
Pe mama o tot sună un fost coleg de serviciu, cu care ei nu-i face plăcere să vorbească. Mă uit în telefonul ei și mă ofer să-i bag numărul ăluia în agendă. Sare ca arsă:
– Dar ce-mi trebuie? Lasă-l încolo că nu vreau să-i păstrez numărul…
– Păi ca să vezi data viitoare, când te mai sună, că e el și să nu-i răspunzi, zic.
După o fracțiune de secundă i se luminează fața și zice:
– A, dar știi că nu ești proastă?!
După câteva zile îmi zice că am avut o idee nemaipomenită, dar că ăla a început să-i scrie sms-uri și o întreabă „ce faci, benezico, nu vrei să mai vorbești cu mine?”
Tocmai când începusem să mă gândesc că mama are un nou admirator, la 75 de ani, îmi zice că ultimul mesaj al ăluia e despre cum se oferă el să-i fie intermediar între ea și un alt prieten din tinerețe, acum căzut la pat, care nu mai poate să vină la ea la masă.
– Zice că se oferă să se ducă el cu mâncare la N. că să-i trimit eu mâncare acuma de Crăciun. Ce să spun, s-a găsit el acuma intermediar, atâția ani ne-am descurcat și fără el (colegul e proaspăt întors din emigrare și probabil nu are prieteni, de asta a cășunat pe vechii colegi). 
– Păi ce, vrea N. mâncare de la tine? Ți-a cerut el? o întreb eu pe mama.
– Ei vrea, da de unde!? Dă-l încolo de prefăcut, el vrea de fapt mâncare și mă minte că se duce să i-o ducă lui N. O prostie, nici nu i-am răspuns. Dar ai avut o idee foarte bună asta cu băgatul în agendă, ca să știu cine e.
Așadar, doamnelor, războiul sexelor nu se încheie nici la 75 de ani. Dimpotrivă, se diversifică 😉

Etichete: , ,

One Response la “Bărbații din agenda mamei” Subscribe

  1. marin 24/12/2016 at 13:37 #

    asta cu praspat intors din emigrare,fara prieteni,e cea mai trista faza.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Dubița albă din Vitan, monumentul neputinței poliției și Primăriei sectorului 3

Celebra dubiță abandonată în fața Poștei Vitan

O dubiță zace de câteva luni încurcând traficul din Vitan. Poliția locală știe, dar nu are platformă de ridicat, Poliția rutieră o filmează și-l amendează pe proprietar, Primăria Capitalei zice să apelăm la țiganii care fură fier vechi, să fure și mașina abandonată.

Viața și moartea într-un sat românesc. În 2012

Ale lor mâini bătrâne

Despre mutarea clasei muncitoare de la oraș la sat, înmormântarea organizată de firma de pompe funebre a preotului, despre UE care ne obligă să nu mai ținem mortul în casă, dar noi vrem să facem economie. Și despre politicieni.

Cum s-a făcut de am aflat povestea Amitei Bhose

AmitaBhose_Vaideeni1980

Fascinanta istorie a unei indience care s-a îndrăgostit de România citindu-l pe Eminescu, a lăsat familie și avere în urmă și a venit să trăiască în comunismul fără apă caldă și curent în căminele din Regie.

De ce picură în Casa Poporului

casa poporului senat

Un accident umed a fost descoperit ieri, pe Facebook, în Parlament. Pentru că am apucat s-o cunosc pe mama Casei Poporului înainte să moară, vă invit să citiți un text din care veți afla și voi cum e când se sparge o țeavă în Palat, cum intră zăpada în birouri iarna, de ce unii zic că ar fi nevoie de termopane noi, câtă apă, curent și nervi consumă Casa Poporului ca să fie ceea ce este: locul în care cei mai iubiți fii ai poporului muncesc zi de zi pentru propășirea noastră, a tutulor.

Vinales, seva eco-bio a Cubei

vinales20

Dar ce căutași, maică, taman în Cuba? l-am întrebat noi pe albanez. Și el nu pricepea ce-l întrebăm, dar râdea la noi. Noroc că nevastă-sa mai scăpa câteva cuvinte englezești și până la urmă ne-a arătat stâlpii casei, a bătut cu mâna în ei și am priceput că albanil nu era albanez, ci zidar.

Mama mi-a zis să nu mă duc, dar eu nu și nu…

parapanta3

Cu parapanta e ca și cu un bărbat, prima dată nu e bine, dar ceva te face să mai vrei măcar o dată 😉