Treci în pizda mă-tii la masă!

Amanta de 18+ vine acasă la nevasta 40+ ca să-i cumpere soțul cu care s-a luptat din răsputeri, preț de trei zile, cât au fost împreună la munte, s-au opus amândoi tentației de a se combina, dar în cele din urmă au sfârșit învinși.

sot-de-vanzare2

Dacă ați epuizat gama de apelative drăgăstoase, cu soțul sau iubitul, dacă sunteți în căutarea unui suflu nou în relație, dacă aveți deja o relație în trei sau mai mulți și vă lipsește umorul ca s-o evaluați cu adevărat, există pe piața culturală bucureșteană (și nu numai) o piesă care se joacă cu sălile underground pline (că în teatrele tradiționale nu-și găsește loc). „Soț de vânzare” e scris cu talent de comediantul rus Mikhail Nikolayevich Zadornov, și pus în scenă cu succes practic pe orice meridian. Că deh, cu un amantlâc în viață orișice cuplu e dator, deci nu e neam pe lumea asta să nu râdă chiar și strâmb la atare situație: amanta de 18+ vine acasă la nevasta 40+ ca să-i cumpere soțul cu care s-a luptat din răsputeri, preț de trei zile, cât au fost împreună la munte, s-au opus amândoi tentației de a se combina, dar în cele din urmă au sfârșit învinși.

Nevasta (Maria Radu) are simțul umorului, dar și al banului, bașca că își cunoaște poama de la ușă deja din studenție. Amanta (Ana Odagiu) are și ea o naivitate soră cu simțul umorului involuntar, un apartament cu două camere plus mobilă și veselă (toate ale lu tac-su) pe care vrea să le vândă ca să-și cumpere bărbatul, cu care să trăiască fericită într-o cămăruță în casa unei mătuși bolnave, care are nevoie de îngrijire la bătrânețe. Iar pentru asta nu e nimeni mai bun ca soțul/amantul (Marius Gîlea), frumos, bun și înțelegător. Totul pe muzică de Vivaldi.

Întâlnirea celor două debutează ironic și sfârșește într-un haz nebun, general. Nevasta și amanta au un moment de apropiere firească, până la urmă împart același Andriușca, fac schimb de informații despre „produsul” tranzacționat (nevasta se angajează să-i dea sfaturi de depanare ori de câte ori e nevoie), ba chiar se înțeleg ca amanta să vină la căminul conjugal să-l ridice abia a doua zi mai spre prânz, ca să aibă timp nevasta să-i pregătească micul dejun, deci să i-l dea gata mâncat.

Pe lângă bani, nici nevasta nu rămâne cu buza umflată, căci amanta are o agendă plină cu contacte de bărbați eligibili cu care încă arătoasa nevastă s-ar mai putea cupla ca s-o ia de la capăt. Deși fragedă, amanta pare să cunoască mult mai bine tipologia masculină, decât nevasta, anchilozată într-o etapa nostalgică și idealistă. Pentru că deja la vârsta ei „s-a asfixiat” cu câțiva, amanta dă lecții: bărbații sunt de două feluri, tipul șiret (care se combină și rămâne legat) și tipul arici (care se combină, se dezlipește, se combină, se dezlipește). Andriușca pare să fi căzut între cele două tipologii, dar depinde din ce parte îl privești 😉

În fine, totul e bine până când vine nefericitul acasă, hăituit deja între amanta asta și alta care-l sâcâie la telefon, și câte altele n-or mai aștepta să-i intre în malaxoarele crizei vârstei de mijloc. Finalul e oarecum previzibil, dacă mă întrebați pe mine la 40+. Poate fetele de 20 văd altfel situația 😛

Piesa binedispune și deși e plină de locuri comune și situații relativ obișnuite de viață, modul în care sunt ele expuse și jocul minunat al actorilor face din „Soț de vânzare” o ocazie excelentă să mai eliberezi din stresul strâns între sprâncene cu niscai râs sănătos. Urmăriți aici programul pieselor care se joacă la Teatrul roșu, faceți o rezervare și mergeți să-i vedeți. Pe ei sau pe colegii lor în alte piese. 25 de lei e o nimica toată pentru buna dispoziție cu care plecați de acolo.

sot-de-vanzare

P.S. Ah, și vă rog eu, fiți punctuali, dracului!  Am fost la piesa asta într-o duminică, de la ora 17.00. Orașul era pustiu, locuri de parcare căcălău, lângă clubul în care s-a jucat, central, în spatele magazinului Cocor, deci un loc ușor accesibil cu orice mijloc de locomoție. Practic nu există nicio scuză plauzibilă să întârzii 15 minute în aceste condiții. În afară de nesimțire.

* Trebuie să vedeți piesa ca să pricepeți titlul 😛

Tags: , , , , , , , , ,

2 Responses to “Treci în pizda mă-tii la masă!” Subscribe

  1. Ramona 20/12/2016 at 17:49 #

    Multumesc pentru recomandare, am facut rezervare 🙂

  2. marin 24/12/2016 at 13:35 #

    am vazut si eu spectacolul asta,cand eram mai tinerel. tin minte ca a fost misto, am ras oleaca. dar mai tin minte si ca in sala s-a fumat pana la inceperea spectacolului, iar o femeie(proasta) de langa mine a avut tupeul sa-si aprinda tigara chiar si in timpul spectacolului. dupa ce i-am luat tigara si i-am stins-o, am apucat-o de par si am dat-o cu capul de masa,s-a lasat de fumat ! cel putin pe moment :)) acum, cu legea antifumat, nu cred mai este nevoie sa apucam femeile de par !

Leave a Reply

Oldies but goldies

Strâns uniți în jurul SRI, întru salvarea planetară a Internetului

dumbrava-cosmoiu

Cum se derulează o ședință în Parlamentul României, în care SRI încearcă și reușește să impună o lege abuzivă, iar deputații se fac că se opun.

Casa Becali, fostă Groza, fostă Auschnit, fostă Manu

casa becali

“Intrați, bey, fotografiați ce vreți voi, vizitați tot, mi se rupe! O să văd eu ce-o să scrieți după aia, dacă sunteți cu sufletul curat… Intrați, faceți ce vreți, numa’ să nu furați!”. Așa ne-a primit Gigi Becali în curtea casei sale din Aleea Alexandru nr.1

Când un gard pe mijlocul drumului e cel mai smart lucru din oraș

bucuresti

Gabriela Firea are mai multe atuuri decât au avut predecesorii ei: un buget mare, un consiliu obedient, guvernul de aceeași culoare politică și marele talent de a vorbi ca la televizor. Este un mister de ce nu reușește mai mult decât niște paranghelii jenante.

Bolivia: cocaleros, cholitas, sărăcie și frumusețe cât cuprinde

20180320_141433

Frunze de coca amare și politică dulce, socialistă. Bolivia și oamenii ei.

Sărăcia se învață în familie și e ocrotită de stat

teclas

În Deltă oamenii se zbat ca peștii pe uscat: nu au de lucru, dar fac copii ca să trăiască din alocații. Copiii lor le vor călca pe urme. Needucați, necalificați, vor fi următoarele generații de votanți cu sacoșa.

Peru: buricul incașilor, capcana turiștilor

machupicchu12

Ca să vizitezi Machu Picchu – casa de vacanță a lui Pachacuti, omorât de spanioli cu varicelă, descoperită 500 de ani mai târziu de un american – trebuie să bagi 140 de dolari în pușculița din Bermude a vreunui politician peruan, pe cel mai scump bilet de tren din lume.