Marlon Brando and Maria Schneider appear in an extremely controversial scene in erotic drama 'Last Tango In Paris.' Marlon Brando and Maria Schneider appear in an extremely controversial scene in erotic drama 'Last Tango In Paris.'

Despre violul care n-a fost (consimțit) în „Ultimul tango la Paris”

Cum m-a făcut presa internațională să văd un film care nu mi-a plăcut, dar despre care păstrez totuși o amintire vie. Și nu e a scenei cu violul ;)

F ierbe presa internațională zilele astea pe un subiect petrecut acum 40 de ani și despre care s-au mai aflat noutăți acum 3 ani. Cam asta e actualitatea știrilor 😉

Dar să intrăm în subiect. E vorba despre filmul „Ultimul tango la Paris”, regizat de Bertolucci, în care a jucat Marlon Brando și tânăra speranță Maria Schneider. El avea 48, ea 19, combinația perfectă de amantlâc pasager, și în 1972 și acum. OK, și ce fac ăștia doi? Și-o trag pe tot parcursul filmului, într-un apartament jegos, dar minunat din Paris. El proaspăt văduv – nevastă-sa tocmai își tăiase venele în cadă, indecisă între soț și amant – ea tocmai avea să fie cerută de nevastă de logodnic și să înceapă împreună un frumos mariaj ca oricare altul.

Scena celebră deja cu presupusul viol (despre care recunosc, când am citit, m-a ultragiat și pe mine. De aia am căutat filmul ca să-l văd) se petrece din senin. Cred că cei doi, Brando și Bertolucci, s-au gândit de fapt să mai adauge un pic de condimente filmului, că era cam tern. De altfel Bertolucci povestește în secvența video de mai jos că tocmai luase micul dejun cu Brando în dimineața aia, pe masă era o baghetă și niște unt și… masculii din ei s-au înțeles din priviri, nu a fost nevoie să-și verbalizeze fantezia. Pe care au aplicat-o pe tânăra Maria fără s-o anunțe înainte, vezi fată că o să te lubrifiem cu niște margarină, ca să-ți iasă replicile mai natural…  Dinspre mine nu le-a reușit secvența, adică după ce am văzut filmul m-am simțit ca atunci când citești o știre atrasă de un titlu fals și le faci trafic unora de la un site dubios. Evident până la urmă nu a fost de fapt viol (și dacă ar fi fost era ok să-l vedem?), ci doar un acting fără consimțământ, dar cu finalizare. Firesc, după asta, fata nu a păstrat legătura cu cei doi monștri ai cinematografiei.

Înțeleg că lumea cinematografiei s-a împărțit la aflarea veștii. Unii strigă viol, la cremenal cu regizorul, alții zic că ce regizor e ăla care nu e în stare să-și facă actrița să joace ca și când ar fi violată. Chiar așa, până la urmă de ce nu ar fi și crestat-o cu cuțitul, ca să urle mai natural de durere? Alții zic că până la urmă asta e, arta cere sacrificii, vorba aia, a căutat-o cu lumânarea. Pe cartea asta merge și Bertolucci, care susține că se simte vinovat de ce a făcut, dar nu-i pare rău.

Filmul nu e rău, dar nici extraordinar. Până și titlul mi s-a părut un fals pretext, cam după rețeta lui Cristi Puiu cu Sieranevada. Spre deosebire de Puiu, Bretolucci a băgat la final o scenă cu niște tango dement, ca să se lege titlul.

În fine, de ce vă spun toate astea, dacă tot nu m-a dat pe spate filmul? Păi mi-a rămas totuși în minte o scenă anume din film, în care duduia Maria se arată în toată splendoarea ei (înțeleg că după scena cu violul neconsimțit nu s-ar mai fi lăsat filmată nud în alte filme), frontal nudity în toată păroșenia cuvântul. Domnule, și avea Maria Schneider o pisicuțăăă, ca în poza asta. Ce vremuri au fost și în anii ăștia 70! 😉

Etichete: , , , , , , , , ,

12 comentarii la “Despre violul care n-a fost (consimțit) în „Ultimul tango la Paris”” Subscribe

  1. Raluca 06/12/2016 at 18:38 #

    Niste barbati egal niste canalii, vax Albina! S-au jucat si ei putin cu emotiile lu’ Maria Schneider. Ea trebuia sa-i traga un cot in dinti lui Brando si sa-si bage unghiile in curul lui, na. Apoi, sa protesteze, sa-i faca de ras public si sa refuze difuzarea filmului.
    Si uite asa, ramanea cu onoarea reperata si scapa si de depresiile ulterioare.
    Asa ii apuca pe toti ceasul sinceritatii dupa 100 de ani…ca sa mai aiba opinia publica ce sa mai rumege.

    • Dollo 06/12/2016 at 19:01 #

      Da, cam la asta s-ar reduce, ca și când pui maimuța să facă ceva, să vezi ce iese

  2. Cikalakul 07/12/2016 at 00:59 #

    „Am, da’ n-am remuscari !” ?! Dincolo de exprimarea total confuza, dar lipsita de maiestria in gen a unui Becali, omu’ chiar n-are de niciunele, ba din contra, chiar tine mortis sa se fuduleasca cu consensul tacit, precum ca, vezi tu, intre doi granzi cuvintele sunt de prisos. Scena propriu-zisa nu-si atinge scopul, acela de a se apropia de un viol autentic (vezi mai jos de ce), in schimb realitatea povestita chiar reda un act de desconsiderare, spune umilinta deplina a unei tinere, oooricat de libertina ar fi fost ea. Doi cretini !

    In termeni comparativi, „scuza artei” chiar mi se pare rizibila. Se compara rahatul lui de film, fie per total sau numai in privinta scenei de viol, cu e.g. „Young Adam” a lui David Mackenzie ? Cine-si doreste, se poate convinge singur, tragand cursorul direct la 1.12.12, si mai vorbim dupa aia.

    https://www.youtube.com/watch?v=BsbNNJt1ot4

  3. pink freud 07/12/2016 at 03:27 #

    deci ce inteleg eu de aici e ca fie:
    1. in filme nu e bine sa apara scene de viol (eventual nici crime, certuri, si alte fapte reprobabile. Numai susur de izvoare si nori lenesi pe un cer albastru)
    sau 2. daca totusi reprezinti scene d.astea trebuie sa o faci asa… un pic la sanchi…ca sa se vada totusi ca e un film.
    Btw imi vine greu de crezut ca tipa s.a simtit vreun pic amenintata pe un platou de filmare inconjurata de toata echipa de filmare. Ranchiuna de o viata are probabil alte cauze.
    Parerea mea e ca toata povestea e despre un batran in cautare de atentie..

  4. pink freud 07/12/2016 at 03:44 #

    *vai tu, emotiile mariei schneider. plm…nu e actrita, nu asta e treaba ei? sa produca emotii??
    altii slabesc 30 de kile pt un rol si nu fac atata caz ca asta pt putin unt dat pe pasarica. Asta presupunand ca vaicarelile chiar ii apartin raposatei si nu sunt scoase din context de mosulica.

  5. adib 07/12/2016 at 11:34 #

    despre asta ce spui, si tot in Paris 🙂 ??

    http://www.imdb.com/title/tt0290673/?ref_=nv_sr_1

    Se pare ca ceva se intimpla in Orasul Luminilor 😀

    • Dollo 07/12/2016 at 11:45 #

      Un film mult mai bun decât ăsta, clar.

  6. marin 08/12/2016 at 00:12 #

    Io n-am inteles despre ce e vorba. a fost fata penetrata sau n-a fost? ca altfel, putea sa nu-i puna unt, tot nu mai conta, fara penetrare, nu e viol. sau e? chiar n-am inteles nimic. si eu de obicei inteleg.

    • mihai 08/12/2016 at 13:09 #

      Cică n-a fost penetrare, da’ untu’ a fost neanunțat (și deci, neacceptat în prealabil) și probabil intenția a fost s-o pună pe tipă pe gânduri (ce _alte_ surprize mai urmează?) Poate n-o fi în categoria juridică „viol”, dar tot e măgărie.

  7. Xanaxdoo 09/12/2016 at 13:37 #

    Am vazut filmul acum vreo 4 ani, si mi s-a parut incredibil de plictisitor si de nerealist. Eu, spirit cartezian, nu ma uit la filme ca toti artistii, ci ca inginerii, si ma preocupau, dupa cum ma tine memoria, urmatoarele chestii:
    – cine platea chiria pentru apartamentul alora?
    – se mai si satura omul de atita sex, mai este si despre altceva filmul asta?
    – mi-a scapat faptul ca nevasta s-a sinucis, insa il retin si acum pe pateticul amant (cu intrebarea implicita „ce o gasit la el, sau, altfel spus, ce nu a gasit la sot?”)

    In plus, celebra scena si-a pierdut efectul asupra mea, eu am interpretat doar ca tipul o penetreaza pe la spate, mai virtos, dar tot in orificiul clasic. Si, vai de mine, nu am interpretat scena drept viol. La cite facuse tipa pina atunci cu partenerul ei de sex, am vazut scena doar asa, ca un sex-surpriza, care inclina spre dominare, dar nu viol. Chestia asta ma pune pe ginduri, poate ceva nu e in regula cu mine

    Una peste alta, nu am priceput deloc care era sensul filmului si de ce avea nevoie omenirea de el la momentul ala in timp. Filmul are exact virsta mea, insa mi s-a parut pretentios si lipsit de mesaj si pentru 1972, si pentru acum. Am fost si eu socata de „pisica” Mariei, dar retin si ca mi s-a parut ca are unul din cele mai frumoase trupuri goale pe care le-am vazut cinematografic. Chiar m-am mirat ca duduia nu a avut o cariera dupa acest ultim tango (poate o fi fost scena untului si circul din jurul ei de vina).

    Uite de-aia nu ar trebui ca oamenii cu gindire analitica sa se uite la filme ‘artistice’, doar la comedii romantice si la filme politiste. Dar si la filmele politiste, adesea ma irita daca gasesc cite un „plot hole” care nu se explica. Poate nu ar trebui sa ma uit la filme deloc

    • mihai 09/12/2016 at 16:30 #

      Păi bine, mă, fraților, cum vine asta? Pif, paf, din pistoale. Du tu caii acasă. Dâ-mi un rachiu. Muierea mea, ia-o tu. Da’ ăl porumb… Al cui o fi ăl porumb, măă? Cine l-o griji? Cine l-o prăși?… Cine l-o culege?… Că-l călcau cu caii-n picioare, auzi! il călca cu caii-n picioare, mi se rupse inima!… Și nu mi-e mie de alta, da’ detei io doi franci, și nu știu al cui e porumbu’! Ce mai, taie-mă, omoară-mă, nu știu!

      PS: De sex nu te saturi. Sau, cel puțin eu…

    • Dollo 09/12/2016 at 17:37 #

      Xanaxdoo, Maria era frumușică toată, și mie mi-a plăcut ca prezență. Chiar dacă nu sunt ingineră, tot nu am reușit să rezonez cu întânirea asta a lor romantică și fără speranță, deși admit că cei doi erau personaje coapte pentru o astfel de aventură. Dar cred că din ingredientele astea se putea face ceva mai bun decât ce i-a ieșit regizorului ăsta cu untul.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Sanssouci, casa de la țară a unui rege cool

pajiste

La 1740 oricine putea să intre pe domeniul lui Frederick cel mare al Prusiei, cu condiția să fi fost îmbrăcat corespunzător. Azi intrarea costă 19 euro și îți dezvăluie un colț de rai și o poveste frumoasă.

Tata

tata

Mama, aplecată asupra crucii lui, exclamând cu o imperceptibilă urmă de satisfacție: „Deh, Nelule, ai murit așa cum ai trăit, ca un câine!”. Mi-am dat seama că ea nu l-a iertat niciodată.

Când un gard pe mijlocul drumului e cel mai smart lucru din oraș

bucuresti

Gabriela Firea are mai multe atuuri decât au avut predecesorii ei: un buget mare, un consiliu obedient, guvernul de aceeași culoare politică și marele talent de a vorbi ca la televizor. Este un mister de ce nu reușește mai mult decât niște paranghelii jenante.

Minune, în decembrie în sectorul 3 au răsărit părăluțele

flori-negoita

În triunghiurile decupate în gazonul din sectorul 3 astă vară, s-au ofilit begoniile și au răsărit părăluțele. O afacere horticolă de 49 de euro/mp fără TVA.

Slăbiciunile unei femei puternice

katharine-graham

„Personal history”, de Kay Graham, cândva cea mai puternică femeie din America, la cârma Washington Post: despre jurnalism, politică, feminitate și neîncredere. O carte despre cum era America great în secolul trecut.

Dumnezeu preferă proștii

catedrala

A te mai opune acum Catedralei Neamului echivalează cu a cere demolarea Casei Poporului. Istoria ne arată că în 25 de ani nu am învățat valoarea prevenției în tratarea bolilor, nici a dezbaterii publice în luarea deciziilor.