O față îngrijorată în marea de oameni din Piața Victoriei. Colegul ei de protest o întreabă amuzat: „Ești claustrofobă?… Sau doar… Klaus Johannis?” Zâmbim. Abia ajunsesem în fața clădirii guvernului – după marșul de câțiva km de la Universitate, pe care-l mai făcusem și miercuri la aceeași oră – și am aflat că președintele fusese printre noi.
– Foarte bine, zice cineva, are tot dreptul să revendice mișcarea asta populară, după gestul pe care l-a făcut miercuri, prin care a salvat practic situația. Dacă nu era el ordonanțele ar fi fost acum o realitate, nu am mai fi avut ce să facem, decât să constatăm că se aplică.
– Foarte rău, zice altcineva, acum o să le dea apă la moară ăstora care aberează că el ne-a scos în stradă, că suntem iohaniști și că vrem să dăm guvernul jos ca să-și pună el guvernul lui.
– Ăștia care zic asta oricum mint, indiferent care e realitatea.
– Trebuia să rămână la gestul de miercuri, a făcut destul, nu trebuia să mai vină și în stradă, dacă-l suspendă ăștia pe motiv că instigă lumea la protest?
– Păi ce, ne instigă? Și oricum dacă vor să-l suspende nu le trebuie un motiv, o fac ăștia oricum.
Atmosfera în piață e de haz de necaz, ca de obicei. Se comentează ce aberații titrează televiziunile. Multă lume face poze, prietenii se caută prin mulțime, unii se încăpățânează să încarce Facebook, deși la câți suntem nu ne mai fac față releele. Un tip vorbește la telefon și zice că trebuie să ajungă acasă să se schimbe ca să meargă la o nuntă. Nevastă-sa, de lângă, zice că n-are niciun chef de nuntă, mai bine rămân la protest. Între timp strada strigă „DNA, să vină să vă ia”, „Dragnea, nu uita, așteptăm și cartea ta”, iar un tip explică mucalit cum ar trebui dată ordonanța. „Să scrie, domle, CNP-ul lui Dragnea în ea, ca să nu mai fie așa evident că e pentru el. Scrie CNP-ul și când o publică întreabă: al cui e CNP-ul ăsta? Ia te uită, era al lui Dragnea, ce coincidență!”
Părerile au rămas împărțite în legătură cu prezența lui Johannis în piață. Polemica a continuat pe Facebook, mai târziu. Protestatarii de școală veche, mulți dintre ei oengiști, consideră că protestul civic nu ar trebui întinat de politicieni. Au dreptate din experiență. De-a lungul timpului s-au cățărat destui pe umerii protestatarilor ca să ajungă în politică sau în diverse funcții. În rândul oengiștilor există o grijă obsesivă de a nu fi asociați politic sau etichetați drept simpatizanți ai vreunui partid sau altul, pentru că puterile se schimbă și nu vor ca atunci când protestează împotriva uneia să li se râdă în nas cu „normal, voi țineți cu ăilalți, așa că nu sunteți cu adevărat societatea civilă”.
S-a văzut foarte bine asta în anul care a trecut, când guvernul tehnocrat a „furat” destul de mulți oameni din ONG-uri, sau când unii dintre ei au decis să intre și în politică și să candideze. Dintr-o dată foști colegi de proteste și de societate civilă au ajuns să se ferească de noii politicieni to be, ca nu cumva să se interpreteze. Deși până la urmă credeau în aceleași idealuri, dar acum de pe baricade diferite, noii membri ai guvernului sau noii politicieni au fost lăsați singuri, de vechii colegi oengiști, de parcă ar fi fost ciumați. Din cauza preocupării ăsteia de a menține puritatea sângelui civic albastru, oengismul nostru seamănă mai degrabă cu o familie de nobili scăpătați. Are idealuri, dar nu prea are putere sau bani ca să le apere. Nu mai credeți și voi toate poveștile alea cu Soros. De aia nu prea există organizații civice la noi care să-și asume scoaterea în stradă a oamenilor, pentru o cauză, așa cum se întâmplă prin țările mai răsărite.
Și atunci oamenii care nu se află în bula de Facebook a unuia sau altuia influencer de meserie (care-i cheamă la protest), ce să facă? Cască și ei gura la liderii politici sau la televiziunile mogulașilor aflați vremelnic prin pușcărie sau bejenie. Revenind la protestul de aseară, am întâlnit și oameni care au spus că au venit la protest ca să-l susțină pe președinte, ca să-i arate că sunt alături de el, și deci li s-a părut normal să-l vadă și pe el în piață. „Pentru că, altfel noi oricum nu avem putere, ce rezolvăm dacă protestăm așa, doar noi? Nimic”. Asta este partea aia de populație care nu crede în ONG-uri și în puterea cetățenească, așteaptă lumină de la lideri, de la președinte sau politicieni. Și ăsta e un segment destul de mare.
Ca să nu mă dau și eu mare, trebuie să admit că sunt undeva la mijloc cu părerea. Sunt mulțumită de activitatea președintelui în ultima vreme, mi se pare că a avut o intervenție esențială miercuri, când s-a dus la ședința de guvern și a oprit măcar și temporar ordonanțele astea periculoase, însă parcă astă seară aș fi vrut să fie alături de noi doar pe Facebook, printr-un mesaj de susținere. În același timp, însă, recunosc că după ce m-am întors acasă și am citit postarea lui Liviu Dragnea m-am întrebat: OK, și acum ce facem?
E evident că PSD nu va ceda. Pare că nu mai are nimic de pierdut, așa că probabil va merge înainte cu ordonanțele. Ce facem atunci? Ce ne rămâne de făcut? În situații ca astea, oare nu avem nevoie de susținere reciprocă sau ne permitem să ținem nasul civic tot sus? Rămânem în cercul nostru elitist și claustrat sau admitem că avem nevoie de o figură care să-și asume rolul de opozant al mamutului PSD, în condițiile în care opoziția se comportă ca o găină fără cap? Claustrofob sau Klaus Johannis? Președintele ar trebui să fie al tuturor, indiferent de politică și de cei care l-au votat sau nu. Mă încăpățânez să cred că indiferent de motivele pentru care au votat PSD, cei 40% care i-au oferit lui Dragnea siguranța de acum nu așteaptă de la el grațieri sau dezincriminări ale furtului, ci așteaptă viața aia mai bună pe care le-a promis-o în campanie și în programul de guvernare. Unde nu scrie nimic de grațieri.
Realitatea e că indiferent de procentele care i-au votat, acum avem la putere o gașcă de penali care-și schimbă singuri legile și-și dau grațieri, ajutați propagandistic de televiziunea unui pușcăriaș (care vrea să iasă de la pușcărie) și de televiziunea unui urmărit penal (fugit de frica condamnării). Nu trebuie să fii geniu ca să înțelegi că aici nu e vorba de răfuieli politice, lovituri de stat, nicidecum de vreo mineriadă cum pretinde tupeist Dragnea. Dimpotrivă, hoțul strigă hoții. E un grosolan atac la statul de drept, oricît de demagogic ar suna fraza asta. Sau hai să zicem mai pe înțelesul poporului: hoții au pus mâna pe cheile pușcăriei.
Statul trebuie să încerce să se apere și el. Au făcut-o până acum, prin poziții ferme, reprezentanții justiției: DNA, Parchetul, organizațiile judecătorilor. A făcut-o președintele. Am ieșit și noi, cetățenii, în stradă. Întrebarea firească ar fi: ceilalți unde sunt? Politicienii. Am văzut la proteste niște USR-iști, tot foști ONG-iști, deci e ca și cum ar fi ieșit în stradă din obișnuință. Unde sunt liberalii, unde sunt minoritățile, unde e opoziția belicoasă de la PMP? Unde sunt, până la urmă, oamenii ăia buni din PSD, despre care am auzit că ar exista, în pepiniera de cadre a partidului? Sunt de acord cu ce vrea guvernul Dragnea să facă?
Eu cred că situația acum e atât de groasă încât n-ar mai trebui să ne uităm strâmb la politicienii care ar apărea în piață lângă noi la protest, ci să strângem rândurile și să ne apărăm bruma de stat de drept pe care o mai avem. Altfel va trebui să jucăm la o nuntă care nu ne place și să plătim un dar pe care nu ni-l permitem.
Eu cred ca domnul presedinte este ca elevii aia inconstanti – a fost de nota 10 miercuri („eminenche” 🙂 ) si de nota 3 ieri.
Nu trebuia sa iasa in strada, pur si simplu. Si-a decredibilizat oarecum orice actiune viitoare va face in aceasta directie, a dat apa la moara celor care cautau o problema demonstratiei (pe nici un post nu s-a mai discutat de demonstratia in sine si de scopul ei ci de KJ). Plus ca, desi merge in fiecare weekend la SIbiu (vechea lui problema), acum a decis sa ramana desi urma o minivacanta – e a doua oara cand ramane in Bucuresti, prima oara a fost ghiciti cand…. – zic televiziunile.
Asa ca KJ trebuia sa continue EXACT cum a inceput miercuri, se impiedice aceasta magarie suprema cu gratierea din pozitia sa de presedinte si uzand de prerogativele Constitutiei, Lui Dragnea trebuie sa-i arati un model de comportament respensabil de politician, asta il sperie. Daca te comporti ca el, esti pe terenul lui si te mananca.
Dar ce te faci că mai departe Constituția nu te mai ajută. Adică în acest punct în care ne aflăm, dacă Dragnea vrea să dea ordonanțele alea le dă și gata. Nu există o cale legală de a-l împiedica. Poate ca acum avem nevoie de soluții disperate sau hai să le zicem miraculoase.
Uite, Constitutia ii permite sa faca exact ce a facut azi : sa convoace un referendum ! O noua idee excelenta care practic ingroapa orice initiativa PSD cu porcaria aia de ordonanta.
Se poate deci pentru KJ si fara iesiri populiste si daunatoare in strada.
Mda, noroc că sunt consultative și nu obligatorii, că nu m-aș încrede așa de mult în alegerile poporului 🙂
Cuvântul este „emininke”.
Ma indoiesc ca este atat de simplu sa aperi amnistia/gratierea in instanta sau la Curtea Constitutionala. Asa ca as zice ca circul din strada ii ajuta pe initiatori, luand problema din domeniul tehnicului si punand-o in format de reality-show. Greu, foarte greu sa nu te gandesti ca de data asta istoria chiar se repeta ca farsa; lipsa de imaginatie, probabil…
Nu se pune problema că ar fi validate la CC, toată lumea știe că CC le-ar desființa imediat ce le-ar primi spre examinare. Problema reală este că dacă în ziua Z se publică în Monitorul Oficial iar în ziua Z+1 Curtea le abrogă, în ziua când au fost în vigoare se închid dosarele penale și se curăță cazierele. Și apoi abrogarea nu poate face „undo”.
mda, inteleg ce vrei sa spui. Totusi, imaginea protestului de ieri este destul de problematica: institutiile nu sunt perfecte, de acord, insa eu zic ca fac o treaba ceva mai buna decat adunarile populare
Ei, uite că istoria nu mi-a dat dreptate. CC a respins solicitarea Avocatului Poporului ca inadmisibilă, deoarece OUG13 e abrogată. Posibilitatea reintrării în vigoare prin respingerea OUG14 în parlament i-a lăsat reci, deoarece ei nu discută posibilități.
Măcar n-au luat decizia în unanimitate.
Un sincer bravo , Dollo
Claritate , viziune , determinare
Nu te credeam atat de buna
Am citit zeci de comentarii , unul mai ametit ca altul – cu stai sa vezi , cu tot degeaba , cu stricat puritate , cu dar de ce era rosie geaca ,…..
Cred ca ar trebui sa iesi un pic mai in fata
Cica ar fi primarul Iasiului (PSD) (parca) care ar fi zis ca lui nu i se pare ca protestele de aseara ar reprezenta o lovitura de stat, sau ar fi fost violente, etc si acum il ameninta ca-l dau afara din partid sau deja l-au exclus.
Da, are un schimb de replici dure cu Codrin Ștefănescu
Doamnă Benezic
Fiind eu însumi un bănățean cu reacții lente, dar chibzuite, asemănătoare cu cele ale dlui președinte KWJ, nu pot decât să fiu de acord cu dsa.
Am ieșit în stradă împreună cu întreaga mea familie. De ce am ieșit, presupun că este limpede.
Nu pot generaliza introducând în aceeași oală toate persoanele implicate în politică. Mă amuză sincer zbaterile dnei Turcan sau – încă mai ridicol – ale mereu junelui Tăriceanu (regret nu îl pot numi domn). Aș fi sincer jenat să fiu văzut în compania lor.
În aceeași măsură aș fi onorat de compania dlor Cioloș și KWJ, pe care îi respect, nu numai pentru că îmi reprezintă țara.
Am avut un președinte scandalagiu, care mă deranja, cu toate calitățile dsale.
Sincer și – entre nous – chiar nu v-ați săturat de mitocani?
M-ai facut sa rad Dollo. Unde sunt politicienii PNL, si cinstitii din PSD?
Am doua amintiri despre asta. In armata am avut doi colegi de companie, fii de stabi locali, niste javre de doi bani. Singurele javre din companie. Erau singurii inscrisi intr-un partid, in partidul liberal.
Dupa facultate am ajuns in Germania unde am avut colegi o pereche de romani care pareau foarte de treaba. Doar ca odata tipul mi-a spus ca daca am nevoie de orice, mobila, electronice, aur, imi face rost la pret redus, la comanda, de la gastile de hoti Romani care operau in Franta. Lui i se parea normal si natural asta si cred ca asa si-au mobilat casa. Suntem prieteni pe FB si vad ca posteaza mesaje pro PSD cateodata.
N-aș generaliza, cunosc oameni OK în toate taberele. Problema apare însă când acei oameni nu iau atitudine ca să-și susțină propriile valori și aici cred că s-ar putea să fie de vină tocmai acea trăsătură care îi bagă în partide: obediența. M-ai întrebat cândva de ce nu intru în politică. Recent am constatat că și ăsta ar fi un motiv, că nu sunt capabilă să mă supun fără să crâcnesc deciziei partidului.
Dacă ne uităm un pic la americani, vedem că unii congresmeni votează după lobb- pardon, după conștiința lor, nu după linia partidului. Fundamental, nu cred că o formațiune politică în care toată lumea stă drepți este durabilă. Deși, dacă ne uităm la PNL-ul anilor 90 versus „partidul lui Iliescu”, s-ar părea că realitatea mă contrazice…
Pai daca ai intra intr-un partid, ai fi un lider de opinie.
Cine vrea partid cu unitate de monolit? Numai cei ca Dragnea. Liderii adevarati stiu sa asculte si pe cei care au opinii diferite de ale lor pot sa-si schimbe parerile la timp.
Si cine stie, poate ajungi si tu lider. 🙂
Nu știu niciun partid în care să fie tolerați prea bine indivizii cu păreri. Cam toate partidele îi marginalizează sau îi exclud.