Incredibil! Au ajutat o bătrânică să se înarmeze ;)

După ce a înnebunit lumea că nu avea suficiente cuțite la promoție, Mega Image a rămas cu cuțitele pe stoc și nu mai are bonuri pentru ele. Cum s-a rezolvat situația pentru o bătrânică din București, căreia îi mai lipseau doar 7 bonuri până la victoria finală.

Scenă înduioșătoare zilele trecute la un Mega de cartier. O bătrânică a cumpărat ceva, iar la casă după ce a plătit a cerut să i se dea și bonurile alea pentru cumpărat cuțite.

Nu mai dăm bonuri, gata, s-a închiat campania aia. Decât cuțite mai avem, bonuri nu, îi zice implacabil și tăios casierul, un bărbat între două vârste care abia se angajase la Mega Image și voia să impresioneze prin atitudine.

Aoleo, păi și cu ce mai luăm cuțite acuma? întreabă bătrânica consternată. Acasă o așteptau nepoțeii ca să le facă o plăcintă cu mere, iar cuțitașul ăla mic și ascuțit i-ar fi prins de minune ca să scobească merele de cotor.

Păi cine mai are bonuri pe acasă, nu știu, că cuțite avem, zice casierul mulțumit că are ocazia să vorbească despre oferta bogată de produse a magazinului la care tocmai se angajase.

Și nu mai aveți pe acolo niciunu…? Că mai am nevoie de șapte ca să iau și eu un cuțit, insistă doamna, jucându-și ultima carte.

Nu mai avem…, ridică casierul din umeri, încurcat că nu mai era nimeni la casa lui, ca să-și poată face de lucru cu alt client și să nu fie nevoit s-o privească în ochi pe biata bătrânică.

Bătrâna s-a dat de-o parte, dar a mai adăstat în loc, descumpănită, cu o hârtie de 50 de lei ținută de acum inutil în mâinile zbârcite. De la casa alăturată, la care eu tocmai îmi achitam cumpărăturile, un client din spate își deschide portofelul și o întreabă:

Câte bonuri ziceți că mai aveți nevoie?

Șapte!!, rostesc în cor și bătrânica, și casierul ei, privind în sus la bărbatul pe care generozitatea îl făcuse, parcă, brusc, mai înalt.

Bărbatul se scotocește în portofel și scoate o mână de bonuri, pe care i le întinde grămadă femeii. Ea le apucă cu ochii sticlind de emoție și mulțumește repetat.

Mișcat de gestul clientului, și casierul nostru își scoate o țoașcă de piele de sub casă și plusează:

Luați și de la mine două, ia vedeți, vă mai trebuie ceva?

Ia uite că vă dă și el două, haideți că se adună de un cuțit, o încurajează primul casier pe bătrâna căreia deja îi tremură mâinile de emoție și nu poate să-și numere bonurile căpătate.

În magazin se revarsă brusc o lumină caldă, însorită, în ciuda cenușiului rece de afară. Mă uit zâmbind neîncrezătoare la ei și în jur. Paznicul stă crăcănat în ușă și privește impasibil sceneta. O lacrimă i se furișează, totuși, din colțul ochiului stâng, precum ministrul Iordache din clădirea guvernului, în noaptea aia după ordonanță. Nu suntem la camera ascunsă. Dar o bătrânică din București tocmai a fost ajutată de doi buni samariteni să se înarmeze. Viva la revolucion! 🙂

*Întâmplarea e reală, doar cu descrierea m-am jucat puțin, că simțeam nevoia de nițică varietate între atâtea postări prea serioase din ultima vreme. Cu această ocazie marcăm și încheierea uneia dintre cele mai capitvante promoții derulate de Mega Image de când e el în viețile noastre 🙂

Etichete: , , , ,

5 comentarii la “Incredibil! Au ajutat o bătrânică să se înarmeze ;)” Subscribe

  1. Corporatista 11/02/2017 at 17:42 #

    Nu radea!
    Cutitele alea e bune!
    Am lasat si eu alor mei 2 cupoane sa imi mai cumpere, ca sunt belea de belea iataganele.
    Si nu li se rupe manareul, cum patesc cu alte pocnitori.
    Ca deh, imi place sa tai bine si apasat:).
    Apropo, unde mai sunt?

    • Dollo 12/02/2017 at 12:04 #

      Cam peste tot sunt cuțite acum.

      • Eugen 12/02/2017 at 13:30 #

        Chiar că.

        Într-un Carrefour era ditamai standul cu cuțite, săbii și iatagane fix în capătul raftului cu rechizite. Numa’ dădeai colțul (scuzați expresia) și aveai de ales: de pâine, de legume, de măcelar (!), cu lungimi ale lamei de la 15 în sus. Cel mai impunător pe care l-am văzut cred că bătea înspre 30-35cm. Numa’ bun de tăiat plăcinta cu mere…

        • adib 12/02/2017 at 17:28 #

          In Cora aveau macete de vinzare (!!!). undeva pe la 60-90 ron bucata (in functie de calitate) :))

  2. Corporatista 12/02/2017 at 21:48 #

    Cel mai bine discut cu sotul, in bucatarie, cand tai ceva si gesticulez cu cutitul.
    E numai ochi si urechi:).
    Gata! refac stocul! Ala de paine e bun si de transat porcul.
    Si foarfeca e ok.
    Doamne, ce preferinte pasnice am…

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

dosarul-profesorul

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale

Metodologia bătutului în ușă

suricate

Sau cât de mult seamănă românul cu americanul, când trebuie să-și dea zăpada din fața casei sau să facă front comun cu vecinii în fața autorităților

Consilierul Victor Stan: cum să mă adoptați, doamnă, dar ce, sunt câine?

victor ion stan

În proiectul „Nu aștepta supereroi, cere-ți orașul înapoi”, orice bucureștean poate să adopte un consilier general și să-l întrebe ce face el pentru oraș. Eu l-am adoptat pe Victor Stan, unul dintre veteranii consiliului, și așa a decurs prima mea discuție cu el.

Nu sunt dezamăgit de România, pentru că nu m-am lăsat amăgit

Camil Petrescu fiul

Camil Petrescu fiul, despre cum se vede România de peste ocean și din mijlocul Bucureștiului. De ce a plecat acum 43 de ani, de ce s-a întors azi și de ce ar mai pleca o dată, dacă ar avea iar 22 de ani. Despre salamul cu soia de New York.

Raiul există și e în patrimoniul UNESCO

plitivice19

… sub numele de Parcul natural Plitvice, din Croația

A venit toamna, acoperă-mi gresia cu niște antiderapant

placi

Robert Negoiță, iubitorul primar al sectorului 3, a lipit bucățele de material antiderapant pe plăcile de gresie de pe Bulevardul Unirii – pe care a dat 10 milioane de euro – ca să nu-și rupă trecătorii picioarele când merg să-și plătească impozitele.