Un film pe care l-am văzut de curând mi-a revenit în minte ieri, după ce s-a stârnit o mică furtună în paharul cu apă al Facebook, despre dezbaterea de la TVR, pro și contra referendumul pentru familie. Denial popularizează un proces real care s-a petrecut acum 17 ani. O profesoară din SUA, Deborah Lipstadt, publică o carte despre negarea Holocaustului, în care spune că un anume istoric englez, David Irving, manipulează după bunul plac datele istorice ca să conteste Holocaustul. Irving o dă în judecată pentru calomnie, dar nu în SUA, ci în Marea Britanie, unde sarcina probei cade în seama acuzatului. Lipstadt și editura care i-a publicat cartea angajează niște avocați de toți banii (interesant că taman comunitatea evreiască ar fi refuzat să contribuie cu bani la apărarea profesoarei) și se pornește procesul în care profesoara este pusă să demonstreze că la Auschwitz au fost camere de gazare și că Hitler a avut o politică de exterminare a evreilor – evidențe negate de Irving.
În pofida așteptărilor, avocații profesoarei nu uzează de mărturiile emoționante ale supraviețuitorilor, ci tratează cazul strict cu argumente juridice și cu dovezi științfice, ca și când ar fi fost vorba de o crimă care a avut loc de curând. Rețeta lor se dovedește de succes, judecătorul le dă dreptate și nu printr-un verdict formal, ci într-un adevărat tratat juridic de 349 de pagini, în care face o trecere în revistă a aproape tot ce se știe și se poate demonstra despre război și Holocaust. Ideea de bază e că Irving alege să promoveze niște minciuni, în pofida evidențelor, iar când e confruntat cu asta se ascunde în spatele libertății de expresie și a opiniei. Că el nu e convins că ar fi existat Holocaustul, că nu a văzut un ordin scris de Hitler prin care s-a ordonat uciderea evreilor, că nu știm dacă la Auschwitz camerele alea au fost camere de gazare și nu cumva erau simple dușuri, că până și supraviețuitorii sunt întotdeauna aceiași, deci există o conspirație mondială care urmărește să-l demonizeze pe Hitler prin crearea acestui presupus Holocaust.
Mi-a plăcut abordarea avocaților din acest caz, care au rezistat tentației populiste de a transforma procesul într-un show lacrimogen – ba chiar au rezistat presiunilor de acest fel de la propria clientă – și au jucat totul pe cartea legii. Judecătorul a avut și el o abordare critică, în ciuda naturii evidente a subiectului, având chiar un moment de avocat al diavolului, când a băgat bățul prin gardul apărării: dar dacă domnul Irving este convins de ceea ce susține și o face cu bună credință, nu cumva are dreptul la exprimare?
Verdictul i-a dat ocazia profesoarei să facă următoarea declarație la conferința de presă:
Lipstadt: “Now, some people are saying that the result of this trial will threaten free speech. I don’t accept that. I’m not attacking free speech. On the contrary, I’ve been defending it against someone who wanted to abuse it. Freedom of speech means you can say whatever you want. What you can’t do is lie and expect not to be held accountable for it. Not all opinions are equal. And some things happened, just like we say they do. Slavery happened, the Black Death happened. The Earth is round, the ice caps are melting, and Elvis is not alive.”
Procesul a fost unul mediatizat în epocă (în 2000 a venit verdictul), dar filmul (artistic) lansat abia anul ăsta pică bine pentru popularizarea și readucerea cazului în atenția publică. Pentru că negarea Holocaustului nu s-a terminat cu verdictul extraordinar de stufos dat de judecătorul britanic. Ai fi zis că gata, odată contrazis oficial de o instanță, Irving se va opri din răspândit minciuni. În fapt se pare că procesul nu i-a știrbit deloc din reputație. Recent el ar fi spus că datorită Internetului a câștigat și mai mulți adepți, printre persoanele tinere.
În România, de exemplu, un astfel de proces nu ar fi posibil pentru că încă din 2002 avem o ordonanță (devenită lege din 2006), care pedepsește negarea Holocaustului și cultul personalităților care au contribuit la el. Zice legea asta că:
Negarea în public a holocaustului ori a efectelor acestuia constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi – articolul 6
și
Prin holocaust se înţelege persecuţia sistematică sprijinită de stat şi anihilarea evreilor europeni de către Germania nazistă, precum şi de aliaţii şi colaboratorii săi din perioada 1933-1945. – articolul 2, litera d
Numai că, ce să vezi în realitate? Sâmbătă seara la TVR în emisiunea „Recurs la morală”, la care s-a dezbătut referendumul pentru redefinirea familiei, un fost Avocat al poporului, Gheorghe Iancu, mare profesor de drept constituțional la facultate, apărător al tradiției și familiei în acest caz, sare din păpușoi la întrebarea pusă de tabăra adversă – dacă România a fost o democrație între 1939 și 1944 când au fost exterminați evreii și țiganii, pentru că Coaliția pentru familie spusese că asta e, majoritatea impune minorității într-o democrație – și replică pe ton superior academic că nu în 1939 s-a întâmplat „treaba asta”, ci „abia în 1942 când Hitler a început să înnebunească”.
La prostia asta colosală, care probabil se predă la facultățile de drept în România, reacția taberei adverse a fost un râs nervos și atât. Nu i-a dat nimeni replica avocatului, pentru că într-adevăr e absurd să combați o asemenea inepție. Doar că inepția a fost spusă la TVR, de o somitate, fie ea și găunoasă, și a rămas așa în ochii românilor. Și cred că nu ne place să știm câți admiratori ai lui Irving avem prin țărișoară sau măcar câți proști, ca s-o spunem mai pe șelau. (Drept e că nici TVR nu prea are audiența unui post național, emisiunea a fost difuzată în miezul nopții într-o zi de vacanță, și până și pe Internet înregistrarea nu a atins încă 5000 de vizualizări)
E suficient să citim comentariile online scrise de românii verzi la orice postare despre țigani și chiar evrei, ca să vedem că legea asta e încă o formă fără fond, așezată ca un fard peste puroiul inculturii, rasismului și antisemitismului care mustesc în români. Iancu a fost doar un exponent al statului, plătit de noi toți, care a exprimat public realitatea.
Nu e singura inepție debitată de tabăra coaliției în emisiune. În general au fost vocali, agresivi pe alocuri (în special, culmea, omul bisericii, preotul Visarion Alexa) și au deviat de la subiect ca să-și ascundă lipsa de argumente la întrebările punctuale. Impresia generală cu care am rămas după emisiune (eu care eram gata convinsă de tabăra contra) a fost că ei au fost mai organizați și mai siguri, iar cel puțin din punct de vedere legal au știu să explice perfect ce le dă dreptul legislația să facă.
În pofida tâmpeniilor – de genul „e bine ca în familie rolurile soților să nu se suprapună, că după aia apare incestul”(?!?), spusă de o socioloagă, sau că homosexualii nu știu decât să facă sex, nu au profunzimea necesară să aibă o relație de cuplu cu drepturi și îndatoriri, și că dacă nu schimbăm Constituția o să cumpere pidosnicii ăștia copilașii însămânțați în mamele surogat și nu-și vor cunoaște micuții mamele – nu poți să nu accepți că legal acțiunea lor e perfect valabilă, iar avocata aia Corina Săcrieru a fost al naibii de capabilă să explice cum stau lucrurile juridic.
Poate așa se explică de ce nu am avut un avocat și în tabăra apărătorilor drepturilor civile, compusă din oameni onorabili, dar care au mers pe varianta emoțional subtilă, obișnuiți mai degrabă cu bula lor de Facebook decât cu audiența generală, nu au fost organizați ca să-și împartă rolurile de atac, au fost deseori descumpăniți de tactica adversarilor, iar defensiva nu le-a folosit la mare lucru. Nu e un reproș, ci o constatare. În condițiile în care până acum nu a reușit nimeni să coaguleze o contramișcare coerentă la Coaliția pentru familie, e de admirat, totuși, că niște oameni conectați doar de niște legături de Facebook au acceptat să meargă la emisiune și să-și susțină convingerile.
În lumina acestei prime dezbateri, societatea civilă care vrea să combată referendumul ăsta trebuie să se pregătească temeinic și nu emoțional ca să facă față mașinii de propagandă a Coaliției pentru familie. Să explice cu răbdare, să contrazică orice prostie cu argumente științifice, istorice, politice imbatabile, din care să poată înțelege și niște privitori de pe margine cine bate câmpii și cine nu. Și mai ales să nu desconsidere tabăra adversă, că văd că asta se petrece acum, toată lumea face mișto de Iancu, că ia uite ce prost e. Privirea superioară asupra prostiei nu te face nici mai deștept, nici nu te apără de efectele ei.
Nu poți să impui nici adevărul despre Holocaust, nici drepturile omului, emanciparea femeii și antidiscriminarea, doar ridicând ochii în tavan cu superioritate și spunând „dăă, suntem în 2017, uite ce proști sunt ăștia!” Trebuie să te pui la mintea interlocutorului și mai ales la lipsa de minte a audienței și să explici lucrurile ca unor copii de 5 ani. Da, în 2017 e nevoie să le explici unora de ce oamenii sunt egali în fața legii și de ce au aceleași drepturi indiferent de rasă, sex sau etnie. După cum e nevoie să le mai completezi și golurile în educație ălora care nu știu istorie. Iar concomitent cu asta trebuie pus presiune pe instituțiile plătite de la buget ca să apere aceste valori democratice. Eu de exemplu l-aș reclama pe Iancu în cazul ăsta, măcar așa ca să văd dacă funcționează legea asta din 2006 😉
În cazul referendumului pentru familia tradițională, tabăra antireferendum n-ar trebui să se bazeze pe argumente emoționale, ci să-și coopteze cei mai capabili juriști și activiști și să bombardeze parlamentul și publicul cu argumente raționale. Procesul în cazul ăsta nu e o chestie care ține de morală, ci de argument. Care-l are mai tare, ăla câștigă.
P.S. Altfel, constat că referendumul ăsta a luat mințile tuturor. Nu se mai fură, nu se mai abuzează în funcție, nu se mai cere/dă șpagă, nu știm ce mai face Codruța. În schimb am devenit toți experți acum în drepturi civile, în libertăți și în legislația familiei. Partea bună e că ne-am îmbogățit cunoștințele – după ce în iarnă am citit Codul penal și Constituția, acum citim Biblia și epistola apostolului Pavel către Corinteni. Partea proastă e că în timp ce noi ne scoatem ochii pe importanța iubirii în cuplu, ăștia de la butoane ne-o trag la toți pe la spate. Știu că drepturile sunt importante, iar respectarea lor e vitală într-o societate sănătoasă, dar nu pot să nu mă gândesc ce-și mai freacă PSD-ul palmele grăsuțe și lacome de bucurie în ultima vreme.
Doamnă Benezic
Minunat post-scriptumul. În rest cred că există o imensă comoditate (inclusiv intelectuală) condimentată cu un strop de lașitate. Sincer să fiu este stupidă și atitudinea unor evrei, pe care dacă îi împingi în autobuz încep să țipe: ”Holocaust!” sau schimbarea generalizată a denumirii de ”țigan” în ”rom”. Romul este un distilat din suc de trestie de zahăr fermentat. Atât! Despre nivelul intelectual și informațional al emisiunilor de televiziune ce să mai vorbim.
Ca lucrurile să fie foarte clare, cunosc numeroși evrei și țigani pentru care am o sinceră admirație. Și, evident, delictele nu au rasă, naționalitate sau religie. Iar eu ador să fiu ”politically incorrect” și să spun lucrurilor pe nume, chiar împotriva curentului.
Romul de care ziceți e bun, dar e diferit de Rrom 😉
dl. Bragarea,
Exemplul dvs. e tot o negare a efectelor Holocaustului si are un iz penal…
In 1933 nazistii au deschis lagare ad-hoc, dintre care cel din portul Hamburg oripila opinia publica estompând aura propagandistă a naziștilor, incat au intervenit de la Berlin ca sa-l inchida. Prin legea de reformare a administratiei de stat, din martie 1933, evreii erau concediati din toate institutiile germane.
La noi guvernul Goga-Cuza a inceput sa emita legislatie discriminatorie, conservata apoi de guvernul patriarhului Miron Cristea…
Politicienii români și patriarhul Cristea au fost complicii tăcuți ai lui Carol al II-lea când 250 de mii de evrei au fost lăsați fără cetățenia română.
În ce fel exemplul din autobuz al domnului Bragarea este o negare?
Aștept ziua aia în care o să te văd la o emisiune, argumentând așa cum bine o faci aici, în scris. Ce zici? 🙂
N-am zis că e ușor, am zis că e nevoie de organizare 😉
a) Care e sursa moralitatii?
b) Poti da vreun exemplu in istorie in care cei ce detin puterea nu si-au impus vointa asupra celorlalti? Sau vreun caz in democratie cand majoritatea nu si-a impus vointa asupra minoritatii?
c) Ce e casatoria si de ce?
d) Cati homosexuali vor sa se casatoreasca pe viata si exclusiv?
e) Este posibil ca initiativa cetateneasca sa fi avut reprezentanti jalnici in acea emisiune, in timp ce oponentii sa iasa stralucit. Din experienta proprie pot sa spun ca tine de obisnuinta saiturilor proeminente precum Hotnews si Contributors sa-mi cenzureze argumentele, in timp ce le publica pe cele care induc o impresie ca cea de la TV. Oare nu e mai mult decat o coincidenta?
f) Daca in Romania avem reprezentanti jalnici ai casatoriei traditionale, putem gasi altii mai buni in Occident, ca ei au mai multa experienta in domeniu.Nu ne formam o opinie dupa cele mai proaste argumente ale unei pozitii, ci dupa cele mai bune. Maestrul argumentatiei, Toma de Acquino, prezenta argumentele oponentilor mai bine decat o faceau ei insisi.
a. obiceiurile și regulile de conviețuire alcătuiesc morala, dar ele nu sunt recunoscute ca izvoare ale dreptului. Morala se schimă, evoluează odată cu societatea, azi femeile nu mai poartă rochii cu crinolină și nici costume de baie ca la 1800, ba merg și pe biclă, iar fusta scurtă, mersul pe bicicletă și chiar topless-ul la plajă nu mai sunt considerate imorale;
b. tocmai de aceea a fost întrebarea privind holocaustul – pentru a sublinia că voința majorității nu echivalează cu democrația, dacă acea majoritate nu e și ea forțată să respecte niște reguli, în acest caz să respecte regula de a garanta drepturi egale minorității de orice fel. Faptul că un partid câștigă alegerile cu o majoritate de voturi nu-i dă dreptul să abuzeze de putere cum vrea. De aia avem constituție, legi, separația puterilor, justiție independentă alea alea;
c. un contract social menit să le ofere drepturi legale soților/partenerilor asupra bunurilor dobândite împreună sau asupra acelor ocazii în care trebuie sî se reprezinte reciproc.
d. exclusiv și pe viață ne amăgim toți că o facem atunci când ne băgăm într-o relație, viața și statistica ne arată contrariul.
e. a fost exact invers, inițiativa cetățenească a ieșit bine și ăștilalți nu, de asta și ziceam că ai mei au nevoie de organizare. Ai tăi au ieșit strălucit, stai liniștit, nu i-a faultat nimeni, și-au faultat singuri logica pe alocuri, dar asta nu era neașteptat 😉
f. nu am zis nimic de reprezentanți jalnici ai căsătoriei tradiționale, nu cred că deține vreo națiune secretul succesului, nu despre asta era vorba, nu modelele lipsesc în cazul ăsta.
g. ai văzut emisiunea sau doar băgăm așa bățul prin gard?
a) A invoca obiceiuri, reguli, drepturi si evolutia societatii nu ajuta cu nimic la elucidare intrebarii. Pentru teisti, sursa moralitatii este Dumnezeu; pentru atei, oricum ai intoarce-o, in cele din urma este tocmai consensul majoritatii care pare te irite. Iar daca morala evolueaza, eforturile de a se opune evolutiei sunt cel putin la fel de legitime ca eforturile de a o grabi.
b) Holocaustul este privit cu oroare pentru ca majoritatea il considera o oroare si pentru ca forta celui mai puternic a hotarat cum va ramane in istorie. Deci, inca nu am gasit pe cineva care sa imi dea un contraexemplu in care vointa majoritatii nu se impune asupra minoritatii.
c) Un contract se poate incheia in trei, patru, cinci, sapte persoane, cum a zis Victor Rebengiuc. Se poate incheia pe doi, cinci, zece ani. Se poate incheia fara nici o asteptare legata de relatiile sexuale in interiorul contractului sau inafara lui
e) Deci confirmi ca I) homosexualii nu isi doresc „casatorie homosexuala” pentru ca au devenit brusc conservatori si vor sa o intareasca supunandu-se normelor ei traditionale, ci pentru ca este un simbol al acceptarii lor de catre societate; II)activismul LGBT nu doreste largirea casatoriei, ci abolirea ei.
https://www.washingtonpost.com/opinions/a-high-divorce-rate-means-its-time-to-try-wedleases/2013/08/04/f2221c1c-f89e-11e2-b018-5b8251f0c56e_story.html?utm_term=.cc6930aa7f47
http://www.inquisitr.com/641413/gay-marriage-is-a-lie-lesbian-masha-gessen-and-glenn-beck-agree/
f) Ca nu am apucat sa postez de prima data, iata doi Toma de Acquino moderni, dezbatand „casatoria homosexuala”. Pacat ca nu are si publicul romanesc parte de asa dezbateri.
https://www.youtube.com/watch?v=U8k8mQOhqPY&t=7m20s
Iata si ce se intampla cand CNN invita pe cineva care stie ce vorbeste.
https://www.youtube.com/watch?v=vrk1R-3X9Hc
g) Nu l-am vazut inca. Nu bag batul prin gard, il bag in miezul problemei.
Hai sa incerc eu un raspuns la unele din argumentele tale.
a. Cand intrebi care e sursa moralei, implicit aduci in discutie ideea de o moralitate fixa si obiectiva si astfel te apropii foarte mult de moralitatea de tip teist.
Insa moralitatea nu poate fi obiectiva, intrucat ea mereu se raporteaza la oameni si la nevoile acestora. Incercarea de a obiectiviza morala se numeste „legislatie” sau mai bine zis „drept” si tocmai aceasta incercare de obiectivizare a facut ca dreptul si morala sa nu fie chiar acelasi lucru.
Revenind, sursa moralei poate fi, simplist vorbind, prezentata ca pozitionarea oricaruia dintre noi in papucii celui cu care interactionam. Un fel de „ce tie nu iti place, altuia nu ii face”.
Da, treaba nu e simpla, si tocmai de asta, e de datoria oricui sa arate in ce fel un anumit comportament sau o anumita orientare este IMORALA. De ce respectivul comportament este vatamator in orice fel? Este vatamarea respectiva relevanta (nu vom interzice rochiile rosii fiindca tie nu iti place rosul)? Si abia apoi putem discuta despre morala.
b. Sunt mii de exemple concrete in care cel slab a castigat impotriva celui cu puterea in mana. Trebuie doar sa deschizi portalul instantelor de judecata, sa cauti sectiile de contencios administrativ si sa vezi cate procese sunt castigate de persoane fizice impotriva institutiilor statului.
Sau poti sa cauti practica CEDO.
c. Casatoria nu este nimic altceva decat o conventie. Particularitatea acesteia este ca naste drepturi care nu se pot naste in alt fel (cum ar fi rezerva succesorala sau lipsa de raspundere penala in cazul unor infractiuni). Casatoria este speciala si pentru ca e singurul caz in care afectiunea primeste (cel putin teoretic) valoare juridica.
De asta dl. Rebengiuc vorbeste prostii (pana la urma e doar un actor), iar casatoria nu se poate incheia intre 10 persoane. Pentru a justifica protectia statala, respectiva afectiune trebuie sa fie, macar prezumata, reala si indeajuns de puternica, ceea ce nu e cazul daca vrei sa te insori cu 10 femei (sau invers). Ala e mai degraba grup infractional deghizat sub forma familiei.
Ca idee, fiindca am impresia ca esti in mare eroare, casatoria NU garanteaza si nici nu implica vreo obligativitate dpdv sexual. Violul este viol, chiar daca e savarsit intre soti.
d. Ce importanta are cati homosexuali sunt? Daca sunt DOI homosexuali care doresc sa se casatoreasca e de ajuns. Mai ales ca existenta casatoriei nu ar provoca niciun fel de efor statului. Trebuie DOAR sa dai voie oamenilor sa se casatoreasca.
e. Nu ma intereseaza.
f. Casatoria traditionala deja a fost depasita in Occident. Nu pentru ca proponentii acesteia au fost slabi sau prosti, ci pentru majoritatea populatiei a fost indeajuns de destupata sa vada un lucru evident: ori casatoriti, ori nu, homosexualii tot homosexuali vor fi si tot nu vor aduce nicio vatamare societatii, asa ca de ce sa ii discriminam?
Insa in Romania (si aici ma pozitionez contra opiniilor exprimate de autorul articolului) poporul acesta prost NU va asculta de argumente rationale pentru simplul motiv ca nu priveste rational problema. Oitele romane au impresia (nu stim de cine creata) ca vine apocalipsa daca lasi „poponarii” sa se casatoreasca sau sa adopte si ca „poponareala” e ca un virus care se raspandeste si iti transforma plodul in homosexual daca vede ala micu’ pe strada doi „poponari” care se tin de mana.
Or, pentru un asemenea popor, reprezentantii CpF sunt perfect potriviti…guralivi, fara niciun fel de argument, invocand morala „lor” din doua in doua secunde si dandu-se mereu cu fundul de pamant si plangand dupa „valorile nationale atacate”…
Aproape complet de acord. Trebuie însă menționat la punctul (c) că există căsătorii poligame legale: https://en.wikipedia.org/wiki/Legal_status_of_polygamy
Iar personal nu văd de ce ar trebui prezumat orice în afara voinței de a aparține grupului. Pe cale de consecință, mi se pare exagerată aprecierea ta despre „grup infracțional deghizat”. Ar trebui dovedită infracțiunea mai întâi.
a) Majoritatea suntem de acord cu „ce tie nu-ti place, altuia nu-i face”. Deci, iata inca un caz in care moralitatea este parerea majoritatii.
b) Deciziile instantei au de partea lor forta armelor statului, singura utilizare legitima a fortei in societatea moderna. Din nou, cel puternic impotriva celui slab.
c) Casatoria este singurul caz in care afectiunea primeste valoare juridica dintr-un motiv foarte obiectiv: este singurul tip de afectiune care creeaza viata. Doi studenti colegi de camera pot avea mai multa afectiune decat un cuplu casatorit din interes, dar nu implicam statul in cazul studentilor.
d) Intentia intrebarii mele este tocmai de a demasca confuzia care se face deliberat intre homosexuali si homosexuali care ar vrea sa se „casatoreasca” in adevaratul sens al cuvantului. Activistii intotdeanuna pretind ca vorbesc in numele unui grup, cand de fapt nu reprezinta decat o minoritate a acelui grup.
e) Atunci cu ce sunteti mai bun decat „oitele romane”?
f) Casatoria traditionala a fost depasita in Occident pentru ca Occidentul s-a indepartat de definitia corecta a casatoriei. Dintr-o institutie destinata protejarii intereselor copiilor a devenit una orientata spre nevoile emotionale ale adultilor, cu efecte catastrofale. Acuzand poporul de prostie si generalizand in mod execrabil asa cum ati facut, nu il veti aduce niciodata de partea dvs. Din pacate, manipularea din catedrala occidentala a facut ca tocmai aceste atitudini sa aiba castig de cauza in cercurile puterii.
Nicaieri in lume majoritatea nu priveste rational o problema. Acceptarea homosexualitatii in Occident s-a raspandit prin showuri de televiziune si apel la sentimentalism. Jonathann Haidt, profesor de psihologie morala la Universitatea din Toronto, a aratat ca argumentele rationale sunt doar o unealta pentru a ne propti convingerile in care credem deja.
Daca nu-i spuneti morala, nu inseamna ca dumneavoastra nu invocati moralitatea dumneavoastra ca argument.
Sunt sau nu sunt valorile nationale atacate?
Daca va arat o lesbiana care a tranzitionat de la heterosexualitate, si argumenteaza ca homosexualitatea are o buna componenta culturala, va intereseaza?
@AT „Casatoria e singurul fel de afecțiune care crează viața”. Deci toate animalele care se împerechează sunt căsătorite? ROFL!
b) Comiți o fractură logică. Cum poate o sentință a puterii judecătorești în favoarea unei persoane fizice și împotriva puterii executive (discutăm despre contencios administrativ!) să constituie un argument în favoarea ideii „cel puternic împotriva celui slab”? Forța armelor statului e manevrată de puterea executivă!
c) Capacitatea de a crea viață nu e un argument bun în favoarea ideii de a da valoare juridică căsătoriei. Și violul are capacitatea de a crea viață și uite că nu e protejat, ba chiar e condamnat penal.
f) Când a fost căsătoria „o institutie destinata protejarii intereselor copiilor”? Că în cartea mea de istorie scrie despre copii făcuți pentru ajutarea părinților la muncă. Iar Declarația de la Geneva din 1924 privind Drepturile Copilului a apărut târziu în comparație cu instituția căsătoriei. Îndrăznesc să postulez că în secolul XIX interesele copiilor nu le proteja nimeni.
@ AT
a) Faptul ca majoritatea sunteti de acord cu acea definitie simplista a moralitatii este irelevant. La fel de irelevant ca si faptul ca majoritatea sunteti de acord ca 2+2 = 4. Acea definitie e o incercare de obiectivizare a conceptului de „morala”, iar acordul sau dezacordul majoritatii nu prezinta importanta.
Insasi conceptul de majoritate e circumstantiat. Majoritatea germanilor au fost de acord cu Holocaustul la momentul savarsirii acestuia, si totusi Holocaustul a fost imoral si atunci. Majoritatea europenilor sunt de acord cu casatoriile gay, asta le face morale?
b) Deciziile instantelor de judecata arata ca si cel mai puternic actor de pe scena sociala, statul, nu este omnipotent si ca, in cazuri determinate, nu exista egalitate intre „puternic” si „just”.
Insasi faptul ca acele decizii sunt obligatorii pentru parti, deci SI PENTRU STAT, arata ca, la nivel principial, puterea detinuta e irelevanta.
Mai mult, daca privesti la CEDO, nici macar atributul legislativ al statului nu mai este luat in seama.
c) Nu stiu ce casatorie ai studiat tu, dar asta care e reglementata in Romania (sau in Europa) NU prevede nicaieri vreo obligatie a cuplului de a procrea. Si nici nu naste vreo diferenta intre familiile cu copii si cele fara copii.
Totodata, un cuplu cu copii, dar necasatorit NU primeste protectie juridica, contrar celor crezute de tine.
Nu conteaza absolut deloc daca ai sau nu copii. Casatoria naste aceleasi drepturi si obligatii.
d) Activistii ar putea vorbi si in numele a DOI homosexuali pentru ca problema e de principiu, nu de numere.
Daca DOI homosexual doresc sa se casatoreasca „cu adevarat”, iar tu doresti impiedicarea acestui aspect sau daca MII de homosexuali doresc asta, dpdv al discriminarii e aceeasi treaba.
Nu poti sa interzici dreptul de vot al negrilor / femeilor / batranilor si sa te aperi spunand „hai dom’le ca sunt putini negri care chiar vor sa voteze”.
e) Faptul ca unele site-uri iti cenzureaza tie comentariile este absolut lipsit de importanta pentru mine. Nu vad de ce asta ma face „nu mai bun decat oitele romane”.
f) Definitia corecta a casatoriei fiind definitia care iti convine tie, asa e? De asta e si cea CORECTA, nu?
Niciodata casatoria nu a fost despre copii. Istoric vorbind, casatoria era fie un contract de transfer al proprietatii asupra femeii de la tatal acesteia la sot, fie o cale spre aliante politice.
Astazi casatoria e o institutie socio-juridica (important fiind caracterul juridic al acesteia) astfel cum am descris mai sus.
Pentru copii exista mai multe alte metode de protectie. Deoarece, copilul este la fel de protejat si daca a aparut in cadrul casatoriei si daca nu. Drepturile si obligatiile parintilor nu sunt cenzurate in vreun fel de incheierea casatoriei.
Revenind la morala, fiindca si tu (pentru usurinta discutiei folosesc singularul, nu e o dovada de colocvialism) reiei subiectul, morala e interesanta ca subiect de discutie. Cu toate astea, mai important e aspectul juridic al problemei. Adica vatamarea aia relevanta pe care casatoria gay o aduce societatii in general sau tie in particular.
E evident ca o persoana crescuta in valorile crestine nu va vedea homosexualitatea in sine (nu casatoria gay) ca fiind morala. Cu toate astea nu e interzisa homosexualitatea. Cam aceeasi discutie e si despre casatoria gay.
Valorile nationale? Exista o eroare de logica numita „apelul la traditie”. Cunoscand (presupun) aceasta eroare, care ar fi valorile alea nationale?
Ma intereseaza argumentarea lesbienei, doar sa nu fie bazata pe argumente anecdotice, exemple personale sau fracturi logice. Insa ce legatura are componenta culturala a homosexualitatii cu casatoria gay?
@Adrian
a) Nu stiu daca majoritatea germanilor au fost de acord cu holocaustul sau nu au fost, sau daca majoritatea europenilor sunt de acord cu „casatoriile homosexuale” sau nu sunt, si cred ca nici tu nu stii. Daca majoritatea e circumstantiata, sa nu mai respingem cu atata convingere ca „minoritatea se supune majoritatii.”
b) Toate aceste aranjamente sunt parte a contractului social, care nu ar fi posibil daca majoritatea nu ar fi de acord cu el
c) Straw man. Nimeni nu spune ca casatoria creeaza obligatia de a procrea, sau ca orice cuplu cu copiii e casatorit. Ceea ce am aratat destul de limpede e ca statul e implicat in afectiunea consfintita pe viata intre un barbat si o femeie, dar nu e implicat in afectiunea dintre trei studenti colegi de camera, si asta pentru un motiv limpede pentru toata lumea. Daca nu vrei sa il intelegi, mai mult de atat nu te pot ajuta.
d) Atunci activistii ar trebui sa se lupte cu aceeasi fervoare si pentru casatoriile poligame, si pentru cele amoroase. Sunt sigur ca exista vreo doi-trei si din astia.
e) Nu mi-era clar ce nu te intereseaza, erau mai multe idei la punctul asta. Dar cenzura parca era o apucatura antiliberala.
f) Mai inainte era vorba de afectiune, acum e „institutie socio-juridica”. Daca tu nu esti de acord cu definitia mea a casatoriei, care este si cea a statului roman, eu de ce sa fiu cu a ta?
https://www.youtube.com/watch?v=ePQexPh6K3w
Iti amintesc ca o propozitie cuantificata universal este invalidata de un singur contraexemplu
https://www.youtube.com/watch?v=OtecintZXqs
@motanul: contextul replicii este dat de interlocutor. Asa ca, ROFL @ Adrian
@mihai
b) Pentru ca in <> cel puternic e poporul.
c) Aici era vorba de afectiune reciproca. In viol nu poate fi vorba de asa ceva.
f) https://www.youtube.com/watch?v=goKXTXwT_4g&t=51m18s
@AT
b) Nu e clar ce ai vrut să spui. Totuși, „poporul” nu este un actor în proces, nici ca reclamant, nici ca pârât, nici ca martor, nici ca judecător. Poate clarifici.
c) De ce „capacitatea de a da viață” e utilizabilă doar pentru înnobilarea legală doar a afecțiunii, dar nu și a violului? Încearcă să răspunzi la întrebare fără să faci referire la diferența dintre afecțiune și viol, că altfel înseamnă că această capacitate este irelevantă pentru discuție și atunci invalidezi mesajul tău de ieri de la 12:59.
f) Am urmărit de la minutul 50 la minutul 54. Nenea D’Souza bate câmpii, folosind exemple contemporane (și alea prost alese, folosind doar experiența lui personală) pentru a trage concluzii despre motivele istorice ale înființării instituției familiei. Nu-l cunosc, nu știu dacă a patinat accidental sau e modul lui de viață.
@mihai
b) Am vrut sa subliniez etimologia cuvantului „democratie”, dar a disparut. In democratie, cel puternic e poporul.
c) Colegul Adrian a adus in discutie afectiunea, nu eu. Statul nu este interesat de elemente subiective precum afectiune, ci de realitati obiective precum consimtamant si rezultatul posibil al afectiunii conjugale, o noua viata.
f) Sunt convins ca daca homo sapiens s-ar inmulti asexuat nu am avea casatorie. Nu vad de ce ratiunile tale sunt mai bune decat ale lui D’Souza. Doar ca sunt replicile standard ale activismului LGBT nu le face superioare.
@AT
a) Stim ca majoritatea germanilor au fost de acord cu Holocaustul pentru ca nu au manifestat in niciun fel opozitia fata de acesta, desi este evident ca stiau despre el. Acordul este si expres si tacit. Nu e necesara parada sau votul.
La fel cum stim ca majoritatea europenilor e de acord (unii expres, cazul irlandezilor) cu casatoria gay fiindca nu au nicio problema cu asta.
Nu cred ca ai inteles cum vine asta cu circumstantierea majoritatii. Majoritatea, ca notiune, mereu e circumstantiata in functie de teritoriu si de perioada. Majoritatea romana e de acord cu crestinismul, in timp ce majoritatea siriana e impotriva crestinismului. Stricto sensu, ambele sunt „majoritati”, dar in context global niciuna nu e o reala majoritate.
In asta consta circumstantierea majoritatii. Ea este raportata la teritoriu si la perioada. Odata ce s-au stabilit aceste repere, majoritatea se transforma in o problema de matematica.
b) Vad ca ai folosit notiunea de „strawman” mai jos, deci stii ce inseamna. Si ar trebui sa stii ca asta e eroarea pe care tu o savarsesti.
Nimeni nu sustine ca majoritatea trebuie sa se supuna in orice situatie, oricand si oriunde minoritatii. Nici ca vointa majoritatii este irelevanta in orice situatie, oricand si oriunde. Asta este interpretarea groteasca pe care tu o dai, intrucat este singura care iti permite un raspuns.
Tot ceea ce trebuie sa intelegi este ca sunt situatii in care ce doreste majoritatea este IRELEVANT. Atat. Ai vrut exemple pentru asta, ai primit. Mai sunt o gramada, insa existenta justitiei si a dreptului este dovada suprema ca majoritatea (care da, a avut rolul sau, in sensul ca majoritatea doreste sa traiasca in societate cu reguli si pedepse) nu va decide in orice situatie.
c) Pana acum doar tu ai afirmat ca aceasta institutie are vreun fel de legatura procrearea. Da-mi voie sa te citez: „Casatoria este singurul caz in care afectiunea primeste valoare juridica dintr-un motiv foarte obiectiv: este singurul tip de afectiune care creeaza viata.”
Eu ti-am demonstrat ca nu exista niciun fel de indiciu care ar demonstra motivul invocat de tine.
Si pentru ca tot insisti in exemplul ala cu colegii de camera, hai sa te lamuresti si tu in privinta asta. Mai sus, am explicat cat de cat de ce statul limiteaza afectiunea la doua persoane. Astfel, statul nu poate proteja afectiunea celor trei studenti pentru ca aia sunt trei.
Cu toate astea, nici daca ar fi DOI, statul TOT nu ar putea proteja afectiunea lor dintr-un motiv foarte simplu: FIINDCA STUDENTII AIA TREBUIE SA DOREASCA PROTECTIA STATALA.
Si asta e singura conditie: dorinta pur subiectiva si absoluta a persoanelor ce doresc ca relatia lor sa fie recunoscuta de stat. Nu conteaza daca isi doresc copii, nu conteaza daca pot avea copii, nu conteaza nimic altceva, decat dorinta liber-consimtita, neviciata si manifestata expres ca cei doi indivizi sa fie recunoscuti ca o familie.
Unde e copilul aici? Unde e straw-man-ul?
d) Daca tot ne pricepem la erori de logica, hai sa nu incercam un „red-herring” de amatori, ok?
Ce fac alti activisti pentru alte categorii sociale nu ma intereseaza. Aici doar incerci sa deturnezi discutia si sa o duci in derizoriu.
e) Cenzura aia e intre tine si altii si nici nu iti valideaza nici nu iti invalideaza argumentele expuse aici.
f) Citeste cu atentie ce am scris, nu incerca sa imi pui in carca lucruri care nu imi apartin. Casatoria e o institutie socio juridica care are ca temei afectiunea….asta e ceea ce am spus.
Adica institutia casatoriei este transpunerea juridica a unui caz de afectiune. E mai simplu acum?
Strawman cumva?
a) Oricum ai intoarce-o, minoritatea s-a supus majoritatii. Daca majoritatea germanilor au fost de acord cu holocaustul, e argument in favoarea propozitiei. Daca majoritatea nu au fost de acord, pana la urma au avut castig de cauza.
Europa e termen relativ. UE? Europa pana la Urali? E Rusia parte din Europa?
A sti inseamna mai mult decat a avea un exemplu sau o banuiala.
In Irlanda, minoritatea care s-a opus casatoriilor homosexuale s-a supus majoritatii care a fost de acord.
b) Justitia si a dreptul sunt principii morale cu care majoritatea e de acord.
c) Ratiunea universal acceptata de umanitate este obiectiva si biologica. Ratiunile tale sunt ad hoc si subiective, gen afectiunea nu functioneaza in trei.
d) Ai admis ca nu toti homosexualii doresc sa se casatoreasca. Sa admitem atunci ca activistii LGBT nu vorbesc in numele homosexualilor, ci in numele unei mici minoritati din randul acestora.
e) O institutie de presa are o influenta enorma asupra societatii, in special selectand mesajele pe care le canalizeaza, in comparatie cu influenta pe care o pot eu exercita ca individ. Inca o data cel puternic are castig de cauza.
f) Aceasta definitie nu justifica monogamia si prezumtia de exclusivitate, permanenta si responsabilitate fata de copiii rezultati. Nu justifica de ce statul ar fi interesat de relatiile afective ale cuiva. Daca nu mai avem aceste prezumtii, inseamna ca am abolit casatoria si am ramas cu contracte comerciale si relatii de prietenie.
a) Ai inceput de la „sursa moralitatii” si ai ajuns la „minoritatea s-a supus majoritatii”. Buna treaba!
Da, majoritatea germana a fost de acord cu Holocaustul. Acest acord inseamna ca Holocaustul a fost moral?
Despre asta e vorba in toata aceasta discutie. Majoritatea nu are dreptate, doar fiindca e majoritate.
FAILURE TO STATE
b) Justitia si dreptul NU sunt principii morale. Contin elemente de morala, dar nu se confunda. Ele reprezinta doar niste reguli de convietuire, care asigura tuturor (sau ar trebui sa asigure) posibilitatea de a trai bine in o societate compusa din indivizi diferiti.
Tu acum ce incerci sa spui? Ca majoritatea poate face orice doreste? Ca daca maine supunem la vot, putem sa iti luam casa si masina?
Da, in extremis, daca majoritatea doreste sa te ucida, o poate face. Dar nu e nici corect si nici moral. Si pana la urma despre asta e vorba.
RED HERRING
c) Ratiunea universal acceptata de umanitate???? Asta e din putul gandirii…..
Eu ti-am prezentat aspectele juridice ale casatoriei. Daca tu nu vrei sa le pricepi si te rezumi sa repeti o prejudecata, asta e problema ta.
AFIRMATIA FALSA
d) Unde am admis eu aia? Am admis ca SI DACA AR FI CAZUL ca DOAR doi gay sa doreasca sa se casatoreasca, activismul e la fel de justificat ca si in cazul in care TOTI ar dori asta.
Hai sa abolim casatoria hetero fiindca NU toti heterosexualii doresc sa se casatoreasca. Really?
Mai mult cum reusesti sa ajungi de la „nu toti homosexualii doresc sa se casatoreasca” la „activistii vorbesc in numele unei mici minoritati”????
NON-SEQUITUR
e) Din nou refulezi o serie de frustrari (justificate sau nu) fara nicio legatura cu subiectul discutat. Insa, daca te simti nedreptatit te poti adresa instantelor de judecata si, daca ai dreptate, vei castiga lupta impotriva „celui puternic”.
Bineinteles ca si atunci vei spune ca, de fapt, „cel puternic” esti tu, intrucat esti parte din majoritatea ce e de acord cu legile si cu justitia…
f) Responsabilitatea fata de copiii rezultati???? Asta nu are nicio treaba cu casatoria. Responsabilitatea fata de copii e EGALA, indiferent daca acestia apar in cadrul casatoriei sau in afara ei.
Totodata, casatoria e perfect valabila, indiferent daca sotii au sau nu copii, indiferent daca acestia doresc sau nu copii.
E atat de greu de inteles ca intre casatorie si autoritate parinteasca NU EXISTA NICIO LEGATURA?
In rest, ceea ce nu reusesti sa intelegi este ca ORICUM casatoria este un contract. Doar ca e un contract cu anumite particularitati si cu anumite reglementari.
Statul este interesat de protectia familiei, fiindca familia este forma primara a societatii. Doi indivizi diferiti, fara sa aiba vreo obligatie in acest sens, aleg sa gospodareasca si sa traiasca impreuna (dpdv juridic). Adica ei aleg ca in anumite raporturi sociale ei sa nu fie tratati ca doua entitati, ci ca o singura entitate. Familia e un fel de mini-stat.
De ce doi si nu mai multi? Sincer, nu stiu, probabil e o chestie traditionala. Ratiunea in ziua de azi e ca nu putem admite o forma PRIMARA a societatii, exceptand cea mai simpla: adica cea formata din DOI (nr. minim de indivizi pt a putea discuta de relatii).
Insa, ma vad nevoit sa repet, CASATORIA NU are treaba cu copiii.
PANTA ALUNECOASA
„Ca daca maine supunem la vot, putem sa iti luam casa si masina?”
O idee excelentă! Doar că nu mâine, ci azi. Prin urmare supunem la vot propunerea de a-i confisca casa și mașina lui AT. Votați „Rate Up” dacă sunteți în favoarea propunerii, și „Rate Down” dacă sunteți împotrivă.
În calitate de troll inițiator al votului, eu nu pot apăsa pe butoane, așa că votez la vedere: PENTRU!
a) Unul dintre argumentele revizionistilor e ca moralitatea se schimba.
b) Justitia, adica dreptatea, este principiul moral fundamental. Dreptul este formalizarea lui in legi scrise.
Motivul pentru care nu sunt prea ingrijoprat ca o sa-mi iei casa si masina e ca majoritatea considera asta imoral. Daca ai aduna in jururl ideii o masa critica, as incepe sa am ingrijorari.
Dar de fapt in SUA s-a intamplat deja mai rau. Li s-a luat dreptul la opinie la sute de milioane de oameni nu prin votul majoritatii, ci prin votul a cinci judecatori.
c) Deosebirea dintre pozitia mea si a ta e asta: eu consider diferentierea sexuala in casatorie esentiala, tu o consideri irationala. Poate fiecare sa judece care pozitie e mai extremista. Fapt este ca daca homo sapiens s-ar inmulti asexuat nu am avea casatorie. Fapt este ca nu statul a scornit aceasta institutie din neant, ci a luat-o asa cum a gasit-o in societate, iar acum este folosit pentru a o redefini fara acordul societatii. Faptul este ca comportamentele se normeaza la nivel socio-cultural prin fenomene de masa, presiuni soft, comportamente incurajate si comportamente stigmatizate, nu prin stipulari amanuntite a tuturor exceptiilor si pedepse pentru fiecare abatere. Faptul este ca sunt intrebat retoric cu ce ma afecteaza daca statul redefineste casatoria, in timp ce se cere statului sa imi declare pozitia irationala, extremista si periculoasa.
d) Fapt este ca nu stim de fapt pe cine reprezinta activistii cand pretind ca vorbesc in numele homosexualilor.
e) Nu stiu daca justitia m-ar putea ajuta; Hotnews si Contributors sunt in fond entitati private
f) „intre casatorie si autoritate parinteasca NU EXISTA NICIO LEGATURA” Asta e concluzia logica a „casatoriei homosexuale”. Te felicit pentru consecventa.
Strict legat de ”familia tradițională” – încă o găselniță a eternilor noștri securiști-kaghebiști pe principiul lui Lenin ”Dacă nu-i poți lămuri, ÎNCURCĂ-I”. Iar dragii noștri ´telectuali ”nici așa, nici altminteri” se năpustiră asupra subiectului pîn´ ce-l făcură așchii (plus încăierările de rigoare).
Opinia mea supra subiectului:
SF ?
Facultatea de hedonistică aplicată, catedra de matematică sexuală, seminarul de teorie a mulțimii sexelor raportează… că… sexul este un focar în care Rațiunea intră în conflict cu Fericirea, pentru că în Rațiune nu există nimic sexual, iar în sex nu există nimic rațional…
…Cînd ai DOUĂ sexe, totul devine prea banal: combinatorica și permutaționistica,… se sting înainte de vreme.
În condițiile a TREI sexe apare problema inegalității, apare fantoma terorii antidemocratice, se formează coaliții, și de aici rezultă o minoritate sexuală, de unde învățătura că numărul de sexe trebuie să fie un număr par.
Cu cît sînt mai multe sexe, cu atît mai bine, pentru că dragostea devine o ocupație socială, colectivă, dar, pe de altă parte, din cauza surplusului de amanți se iscă aglomerația, îmbulzeala, încurcătura, și asta nu e de dorit…
Tot după teoria grupurilor a conferențiarului Trurl, cifra optimă este de 24 de sexe; numai că trebuie să se construiască străzi și dormitoare suficient de largi, pentru că ar fi un lucru nepotrivit ca logodnicii să pornească la plimbare în rînduri de cîte patru.
(Stanislaw Lem ”Ciberiada”)
Acum tovarășii de la coaliție vin cu protejatul copiiilor abandonați de adoptia de către homoxesuali. Nebunii sunt in stare sa interzică adoptia de către persoanele singure ca nu cumva sa adopte un copil homosexualii! De exemplu știu un agent maternal care a crescut un copil cu probleme de sănătate pana la 17 ani pe care vrea sa-l adopte înainte sa împlinească 18 ani. Sunt mulți agenți maternali, femei singure care cresc copiii abandonați din România. Multe așteaptă ca aceștia sa crească pana la 17 ani înainte sa-i adopte, poate pentru ca le e mai ușor sa-i crească cu banii de la stat. Oricum copiilor le e mai bine decât la orfelinat. Dacă nu se interzice adoptia de către persoanele singure atunci, toată teravura e degeaba. Orice homoxesual sau lesbiana poate adopta, ca oricum eventuala căsătorie cu partenerul e exclusă in România și nimeni nu poate dovedi ca cineva e homoxesual dacă acel sau acea cineva se ascunde. Cine ar suspecta doua prietene bune sau doi prieteni buni? Cei de la CpF sunt ori prosti dacă nu realizează ca indiferent dacă se permite sau nu căsătoria homosexualilor in România, aceștia pot adopta și acum oricum, iar dacă pentru a opri asta sunt in stare sa oprească și persoanele singure heterosexuale sa adopte, sunt de-a dreptul criminali!
P.S. Postările CpF pe Facebook încalcă clar etica și termenii FB. Trebuie doar raportați la FB pana vor fi blocați.
Datorita industriei americane de filme si a unor „intreprinzatori”, ne-a ramas in constiinta doar sacrificarea poporului evreu, prigonirea si anihilarea lor. Au fost si alte popoare in suferinta, unele chiar exterminate sau asimilate total. Fiecare natie a avut o Anne Frank.
Nu poti spune lucruri urate despre evrei, adevarul este estompat, se transforma in antisemitism…
Au fost despagubiti si inca se mai fac bani buni de pe urma Holocaustului.E trist!
Insinuezi cumva că, în lipsa celor menționați de tine, ne-ar fi rămas în conștiință suferințele tuturor popoarelor, iar respectivii ne-au șters memoria colectivă?
http://www.hotnews.ro/stiri-international-21818501-mariaj-trei-recunoscut-oficial-columbia.htm
Legat de holocaust, eu cred că lucrurile sunt arareori așa simple, adică a fost sau n-a fost. În realitate, mereu e mai complicat: a fost, dar nu-s de acord asupra intervalului istoric; a fost, dar nu sunt de acord asupra magnitudinii etc.
Referitor la chestiunea asta despre definirea familiei: vreau să discut despre cele petrecute în USR (pt că restul partidelor nu mă mai interesează și pt că te-ai referit la USR într-un articol mai recent):
Nu agreez atitudinea lui Nicușor Dan. Îl consider un om inteligent și prin urmare nu pot să cred că el s-a declarat pro CpF (coaliția pt familie) din niște convingeri capitale (cel mult, ar putea avea păreri favorabile CpF), căci niciun om inteligent nu poate face din așa ceva un sine qua non!
Mai degrabă cred că dl Nicușor Dan a privit această chestiune din punct de vedere politic: știe că partidul va pierde, probabilistic, mulți alegători dacă s-ar poziționa contra CpF. Prin urmare, o mostră de populism pur.
Eu (și probabil nu sunt singurul) aștept de la USR (sau orice alt partid) o abordare curajoasă de genul ”hei, noi asta credem, asta spunem, asta vom face”. De exemplu: ”hei, noi dacă vom ajunge la guvernare, statul va deveni cu adevărat laic: nu vom plăti salarii de 5000 EURO prea-fericiților, nici nu vom sponsoriza cultele, nici nu vom amesteca religia cu școala, nici nu vom acorda privilegii de orice fel afacerilor monahice (scutiri de impozite etc). Din surplusul astfel creat la buget, vom putea cumpăra cele 3000 de ambulanțe necesare, vom scade taxele pe muncă etc. Voi trebuie să vă finanțați din afacerile pe care deja le desfășurați și din donațiile cetățenilor. Suntem dispuși să legiferăm și o lege precum cea din Germania, prin care dacă te declari ortodox, catolic etc, o cotă parte din veniturile tale s-ar duce automat către cultul religios din care faci parte”.
Sigur, cu un așa program, poți să-ți iei adio de la guvernare pt următorii 30+ ani. Dar poți să-ți asumi asta. Măcar niște oameni ar ști clar de ce trebuie să meargă la vot! Și am mai ști și cîți ortodocși sunt cu adevărat în țara asta!!
Din câte am înțeles eu, Nicușor Dan NU s-a declarat pro CpF, și nici anti. Cu gura lui a spus pe acest subiect că sunt unele momente când e mai bine să taci. Așadar, nimeni nu știe ce crede el acum despre acest subiect. Știm doar un articol pe care l-a trimis la Dilema în 2000, despre care în 2012 spunea deja că nu mai are aceeași viziune.
Folosiți cuvântul „populism” în sensul cel mai restrâns, dar încercați să-i atașați conotațiile peiorative ale demagogiei. Populismul nu e demagogie, chiar dacă de obicei este livrat printr-un discurs demagogic. Haideți să pornim de la premisa că USR, așa cum a fost gândit de fondatorul său, are o singură prioritate fundamentală: în țara asta se fură prea mult și răspund prea puțini! Ăsta e rațiunea existenței sale și stindardul sub care s-au adunat toți membrii săi. Celelalte chestiuni, definirea familiei sau cât de laic e statul, sunt secundare și pot fi amânate, ba chiar ar fi bine să fie amânate până rezolvăm problema numărul 1.
Ba eu știu că N. D. și-a dat demisia din funcția de președinte al USR (și chiar din cea de membru al USR) pe motiv că partidul s-a poziționat împotriva revizuirii Constituției pentru redefiniriea familiei.
În ceea ce privește termenul ”populism”, dimpotrivă, l-am folosit în cel mai larg sens al său, și anume: spune oamenilor ceea ce le-ar plăcea lor să audă (și nu ceea ce ar fi, de fapt, corect).
„partidul s-a poziționat împotriva revizuirii Constituției pentru redefiniriea familiei.”
Cu accentul pe „poziționat”, nu pe „împotriva”, nota bene.