Anul trecut pe vremea asta reușeam performanța de a avea și eu o bucătărie, după ce stătusem aproape 15 ani cu o improvizație. Am schimbat vechiul aragaz Samus (un model din anii 90 încă fabricat la Satu Mare) cu o plită cu inducție și un cuptor electric, am încastrat totul într-un rând de dulapuri cu blat, ca în pușcăriile norvegiene 😉 De când mă mutasem de la mama cred că nu îmi dorisem niciodată să investesc într-o bucătărie, pentru că într-un fel tot aveam senzația că șederea mea aici va fi provizorie. Încă mai visez să am o casă cu o curte în care să cultiv plante aromate și legume, dar dacă nu se va întâmpla vreo minune în următorul deceniu e puțin probabil c-o să mai plec vreodată din garsoniera asta. Acum mă ține în loc și minunea de bucătărie nouă cu plită încorporată 😉
Revenind la bucătărie, unii cititori m-au întrebat cum e viața fără gaze, doar cu curent electric, dacă e mai eficient sau ba, plusuri și minusuri. Nu știu dacă sunt în măsură să răspund la toate curiozitățile, dat fiind că nu sunt o bucătăreasă ferventă, însă încerc să vă spun ce am descoperit eu în anul ăsta.
Când nu te țin siguranțele
Încă din start a trebuit să accept că nu toate aparatele electrice pe care le am în casă vor putea funcționa în același timp. Asta din cauza capacității de maxim 20 A a siguranței generale a garsonierei. Inițial am făcut aroganța să punem una de 25 A, dar am reușit s-o ard când am pornit cuptorul și mașina de spălat în același timp. Și cred că fierbea ceva și pe un ochi de plită atunci. Am uneori accese inexplicabile de gospodină!
Pentru plită, cuptor și mașina de spălat, toate trei încastrate în mobila de bucătărie, am avut un meșter care mi-a făcut un circuit special din tabloul electric, cu un cablu mai gros (am înțeles că se cere așa ceva), pozat într-un canal din plastic pe perete, ca să nu sparg pereții casei.
Frigiderul este băgat în cealaltă priză din bucătărie, unde mai bag câteodată și alte aparate cum ar fi un prăjitor de pâine, un storcător sau un mixer. Am așadar în bucătărie aceste două surse de curent care sunt legate la două circuite diferite în tablou.
În prizele din restul casei sunt: aerul condiționat vara, caloriferul electric iarna, laptopuri (că lucrez în general de acasă) și alte mici consumatoare ocazionale – încărcător de telefon, aspirator etc.
Pentru că plita are cam 5000 de watti, iar cuptorul aproape 3000, am învățat că nu pot folosi în același timp decât cuptorul cu maxim ochiul cel mic al plitei (1800 de watti). Cu excepția de care vă spuneam mai sus, am reușit până acum să nu mai ard siguranța.
Plita
- folosesc zilnic ochiul cel mic pentru încălzit lapte sau alte chestii mărunte.
- o cană cu lapte se încălzește în mai puțin de un minut la puterea 6 din 9 a ochiului
- ochiul cel mai mare îl folosesc în special pentru tigaie sau oală minune pentru ciorbă. La început am testat și ce se întâmplă la poziția maximă 9 (la ochiul mare), dar când ajungea la punctul de fierbere se supraîncălzea plita și se oprea automat, piuind destul de enervant timp de un minut sau chiar două. În timp am învățat să fierb „la foc mic” cum s-ar zice, adică la maximum 6-7 din 9, poziție bună și pentru prăjeli și pentru ciorbe.
când se încingea puneam pe ochiul cu pricina o lavetă umedă ca să scad temperatura, și piuitul se oprea. La început credeam că e un defect al plitei și mă cam enerva gândul că trebuie demontată ca să o duc la service, dar am ajuns să cred în ultimele luni că de vină era modul meu de a o folosi, nu ea.- când mai foloseam ochiul mic în același timp cu cel mare sau cu mijlociul apărea din nou efectul de supraîncălzire și se oprea. Din întâmplare am descoperit că are efect pentru prevenirea supraîncălzirii dacă deschid clapa de aerisire de dedesubt (am o zonă tampon pe care o folosesc ca sertar pentru tigăi între plită și cuptor). Deși are niște ventilatoare și spațiu de aerisire prevăzut în spatele blatului, se pare că sertarul ăsta de sub plită nu a fost făcut degeaba, deși el s-a născut din întâmplare, mai degrabă din cauză că a fost cuptorul prea mic.
- este posibil ca plita, totuși, să aibă un defect, adică dacă chiar aș folosi toate cele trei ochiuri în același timp cred că ar apărea din nou supraîncălzirea, dar până la urmă am decis să trăiesc mai slow și să nu gătesc pe toate ochiurile odată. Oricum n-aș avea atâtea mâini și nici nu mă țin siguranțele 😉
- o problemă semnalată de mulți încă dinainte de a alege plita cu inducție a fost faptul că nu orice vase pot fi folosite pe ea. Am descoperit după ce am luat-o că nici testul cu magnetul, recomandat de cunoscătorii de Internet, nu e valabil la toate. În cele din urmă, după încercări, din toată zestrea am rămas cu două crăticioare vechi din tablă de la mama, care merg la inducție, cu oala minune pentru ciorbă și am investit într-o cratițo-oliță medie și o tigaie de prăjeli. De curând am primit cadou, ca orice femeie apreciată, o tigaie de clătite.
- marele câștig este faptul că se spală ușor după folosire, nu mai stai să freci ca la aragaz. Și, firește, că Toshiba mai are o suprafață netedă pe care se poate tolăni când mă supraveghează la bucătărie. Că a învățat destul de rapid să sară pe blat.
Cuptorul
- tot pe criteriul calitate/preț/păreri de la cumpărători am ales și cuptorul Hansa, care acum văd că se vinde la pachet cu o plită, eu l-am luat separat.
- nu sunt o mare cocătoare de prăjituri, maxim niște merdenele fac în domeniul ăsta, însă îl folosesc pentru mâncare, mai ales când cantitatea de mâncare depășește capacitatea cratițo-oalei de care ziceam mai sus. Fac diverse inginerii: călesc ceapa&legume în vase mai mici la plită, apoi „asamblez” mâncarea într-un vas mai mare și bag la cuptor. De nevoie am învățat să fac totuși mai puțină mâncare, în recipiente mai mici.
- l-am și spălat de vreo două, trei ori până acum în interior și datorită funcției ăleia care lasă apă pe pereți s-a spălat relativ ușor.
- nu am ales cuptor cu autocurățare, la sugestia unui vânzător dintr-un magazin, care mi-a zis că tabla aia aplicată pe pereții cuptoarelor cu autocurățare „e o bagabonțeală”, se acoperă cu reziduuri și la un moment dat trebuie schimbată.
- nu l-am folosit nici până în ziua de azi la toate capacitățile lui, deși mi-am tot propus să fac o dată și ceva la gril.
Consumul de curent
- pentru că sunt debranșată de mai bine de zece ani de zile și de la RADET, folosesc iarna un calorifer electric și/sau aerul condiționat. În iarna care a trecut, caloriferul ținut în priză aproape non-stop mi-a adus o factură de 240 de lei în vârful de sezon, luna ianuarie (adică 466 de kw), 100 de ron în noiembrie, 140 în decembrie, 230 în februarie-martie când am fost aproape o lună în Cuba, și apoi în continuă scădere. Pe timp de vară consumul meu lunar oscilează între 80 și 150 de kw, în funcție de cât și ce folosesc (dacă e cald și folosesc aerul condiționat depășesc bine suta de kw), iar facturile sunt de la 40 de lei la o sută de ron maxim.
- faptul că am renunțat la gătitul cu gaz pentru plita cu inducție și cuptorul electric nu pare să-mi influențeze prea mult facturile, care sunt grevate mai mult de încălzire/răcorire decât de gătit. În lunile în care nu folosesc aerul condiționat sau caloriferul electric facturile sunt în jur de 50 de ron lunar, o sumă pe care o plăteam și înainte de trecerea gătitului pe curent. Probabil că are și el o pondere în factura lunară, dar nesemnificativă – estimez maxim 10% la obiceiul meu de gătit. Comparativ cu costul gazelor, mda, alea sunt 5 lei de persoană pe lună.
- tocmai am primit o scrisoare de la Enel în care mă anunță că vor să-mi monteze nu știu ce contor inteligent, dar nu m-am lămurit dacă asta mă ajută pe mine cu ceva sau doar pe ei, că le transmite ăla automat consumul meu. M-ar fi interesat dacă ar putea inteligentul să măsoare și diferențiat consumul, de zi și de noapte, și poate să beneficiez de niște tarife preferențiale noaptea.
- într-un bloc vecin am văzut la geamul cuiva o instalație cu panou solar și ceva recipient de încălzit apă și mă bătea gândul să investesc și eu în ceva similar, dacă aș ști că ies mai ieftin decât apa caldă vândută de RADET, care e mai scumpă decât aurul. Dar cred că o să las aceste planuri tot pentru casa mea cu curte pe care o voi avea vreodată.
- faptul că Toshiba și-a făcut un obicei din a bea apă direct de la țeavă, ar mai fi o modalitate de produs curent in house: să montez o moară care să învârtă apa de la robinet, cât bea Toshiba să facă și de o omletă la plita cu inducție 😉
Așadar, nefiind o bucătăreasă tipică, nu cred că v-am ajutat prea mult cu informațiile astea. Dar dacă aveți și alte întrebări la care eu nu m-am gândit să răspund, vă stau la dispoziție.
Puteti solicita trecerea la tariful monom diferentiat zi-noapte! Cu ocazia inlocuirii contorului de energie electrica! In acest caz trebuie sa aveti un consum preponderent marit noaptea, de la 22 la 7, in weekend si in sarbatorile legale! Altfel nu se justifica!
Am un amic care are casă într-o zonă fără speranțe de GN (gaze naturale). Am făcut, acum vreo 3-4 ani, fiecare din noi, calculul rentabilității GN față de electric: amîndurora ne-a ieșit că folosirea GN reprezintă cca 30% din cheltuiala pe care ai avea-o făcînd același lucru folosindu-te de electricitate. În linii mari, nu cred că tarifele s-au schimbat prea mult de atunci (adică, dacă s-au majorat, sau majorat ambele cu apx aceleași procente). Amicul meu și-a făcut contract de electricitate diferențiat zi/noapte și un ”puffer” (un rezervor cu 4t de apă, izolat termic și îngropat în pămînt) pe care îl încălzește noapea și îl recirculă prin caloriferele din casă ziua. Tariful de noapte era cam 1/3 din cel de zi (deci overall, exceptînd investiția, costurile cu încălzirea erau similare celor cu GN!). Aud însă că există un plan în care să ajungem și noi ca nemții. Din păcate, planul nu e despre lucrurile lor bune, ci mai degrabă rele: o unificare a prețurilor energiei (adică, nu contează ce FEL de energie consumi, ea va fi tarifată la kWh). În facturile de la gaz se poate găsi/deduce cîți kWh sunt echivalenți unui mc de GN). Sigur că asta e dubios, căci D nu are resurse de GN (cred că are mai degrabă energie electrică despre care habar n-am cu ce costuri o produce). Însă, dacă ai resurse de GN, acestea sunt sigur mai rentabile de exploatat. Or, exploatarea lor (fiind bun comun al întregului popor) se poate face cinstit în 2 feluri:
1. asiguri GN la preț redus (sub bursă) pt populație și industrie
2. pui accize pe GN exploatate din resursele proprii pînă prețul lor ajunge să fie cît de cît similar cu bursa. Din banii adunați astfel faci alte chestii utile tuturor (grădinițe, autostrăzi etc).
Despre plitele cu inducție: din cîte știu, au cel mai mare randament după microunde (pe care lumea le evită un pic exagerat: mîncare pusă în ele ar trebui să fie deja călduță, însă oricum ele sunt o soluție marginală: nu poți găti în acestea!).
Ia ”piuitul” ăla ca pe o favoare: plita ta știe mai bine decît tine să gătească. Ca bucătar amator experimentat (și entuziast!) ce mă aflu, îți spun că în afară de steak (și unele alte chestii asociate ”grătarului”, nu toate), cam toate cele ies mai bine la ”foc” mic (îndeosebi fierturile).
Marele avantaj al plitelor/cuptoarelor electrice este controlul precis al temperaturii (e comun plitelor de acest gen să se oprească/pornească de capul lor – totuși, un piuit ar trebui să semnalizele o situație anormală, ce scrie în manual despre asta?).
Oale: firma mea favorită este ”Schimitter”. Raportul preț/calitate mi se pare excelent, nu le-am folosit niciodată pe o plită cu inducție (am o mică plită, portabilă, cu inducție dar încă n-am folosit-o) însă ele sunt marcate ca compatibile (eu le folosesc din cauza fundului gros, masiv). Căci cele mai bune vase de gătit sunt cele masive (ceaune, cazane cu pereți groși ce asigură o încălzire cît mai uniformă a compoziției) însă, dacă spațiul de depozitare nu permite, un strat gros pentru fundul oalei este un compromis acceptabil). Oricum, la inducție, căldura va veni strict de dedesubt (nu există flacăra care să înconjoare vasul). Niște pereți mai groși ar fi totuși un plus, dacă ai de unde alege.
Happy coocking! 🙂
„Oricum, la inducție, căldura va veni strict de dedesubt (nu există flacăra care să înconjoare vasul”.
Tehnic, campul ala magnetic incalzeste TOT vasul. nu ca la flacara.
Tehnic, câmpul magnetic induce un curent Foucault în placa de aluminiu înglobată în baza vasului, care se încălzește prin efect Joule. Restul vasului, mai puțin, că e mai puțin curent indus.
HaHaHa
Si inginerii gatesc …
He he he, sa vezi cum e la casa fara trifazic si cu 7,5 kW maxim instalati. Noroc c-am apucat sa trag circuit separat din tablou pentru cuptorul electric si masina de spalat. Dezvoltatorul s-a dus cu minimum de circuite pe minimum de sectiune de fir, si daca era dupa el, in bucatarie nu puteam folosi decat maxim un aparat electrocasnic de putere la un moment dat, sau maxim 3500W. Cuptorul are 2,8kW, cel cu microunde 1kW la maxim, masina de spalat vase si cea de spalat rufe cate 2kW cand incalzesc apa.
Cea mai mare prostie pe care a facut-o, si nu mi-am dat seama decat prea tarziu, a fost ca mi-a mutat o priza folosind fire care permit cu indulgenta un consum de 1,5kW. Aparatul de aer conditionat „trage” pana la 1,9kW, asa ca i-am tras prelungitor din coltul opus al camerei, fix ce doream sa evit prin mutarea prizei.
Las că e spre binele tău, la cât zic ăștia că se scumpește curentul… 🙂
Scumpirea asta era in programul de guvernare? 😀
Am tot zis ca ma mut la munte, numai sa fie loc cu apa, in rest le fac pe toate.
Am trait sezonier cativa ani buni doar cu butelie si iluminat la 12V, avand la dispozitie numai 60W. Singura problema era frigiderul, mai bine zis inexistenta lui. De atunci au mai aparut panouri solare, baterii performante, invertoare, iar in zona s-a introdus curentul electric, asa ca a crescut gradul de confort. Dar: boiler 2,5kW, aer conditionat 800W (de-ala mobil), hidrofor 800W (trecerea de la butoiul de 200l umplut manual din fantana la presiune constanta la robinet a fost ceva de vis!), frigider (!) clasa A, nu stiu cat consuma, cuptor cu microunde 900W. O luna de vacanta „costa” peste 200 kWh.
Daca n-ai consumatori de putere mare, la eficienta aparatelor de azi te poti descurca onorabil, ba chiar confortabil, chiar si pe coclauri.
Unii zic că scumpirea aduce bani la stat, ca să plătească pensiile, deci trebuie că o fi fost în programul de guvernare, scris cu litere mici de tot 😉