Cum e PSD-ul în Germania

Ce promite în campanie un parlamentar german de origine turcă, votat de peste 40% dintre alegători: impozitarea multinaționalelor, creșterea impozitelor pentru bogați, subvenții pentru femei și săraci

După ce și-a înmatriculat aici mașina rulată în Germania, și a trăit ca să povestească asta, cititorul meu B.I. a început să fie interesat de politică. În România. Apoi, într-o zi ploioasă de duminică a ajuns întâmplător și la o întâlnire de partid în Germania. Cu PSD-ul nemțesc. Și a trăit să ne povestească și asta. (în poză nu e el, ci chiar parlamentarul SPD cu care s-a întâlnit 😉 )

metin-hakverdi2

Am stat vreo opt ani în Germania, dar nu m-a interesat politica lor. Ca cetățean UE am drept de vot în alegerile locale. Nu l-am folosit niciodată. Am considerat că știu nemții mai bine ce să aleagă. Nu o să vin eu din România ca să le spun cum să-și organizeze țara. Ei se descurcă mai bine. Am fost invitat să aplic pentru cetățenie. Mi se promitea un pașaport cu care să pot călători fără viză în multe țări și drept de vot în alegerile federale. M-am simțit mai mult balcanic decât neamț și nu am aplicat. Am ajuns în destule țări și cu pașaportul ăsta românesc, iar pentru dreptul de vot am aplicat același principiul de la alegerile locale: știu nemții mai bine cum se conduce o țară.

De câțiva ani îmi împart timpul între Germania și România. Deși stau mai mult timp aici, nu am renunțat la asigurarea de sănătate (de stat) de acolo și nu o s-o fac niciodată. Am avut nevoie de ea în trecut și am avut ocazia să văd pe pielea mea cum statul german are grijă de cetățenii săi.

În ultimul an, însă, a început să mă intereseze politica din România. Situația o știm cu toții, nu o să dezvolt aici. Anul acesta în septembrie sunt alegeri parlamentare în Germania. Zilele trecute, în districtul Harburg din Hamburg am văzut o mare de afișe pentru tot felul de întâlniri între diferitele partide și alegători. Cele mai numeroase erau ale parlamentarului SPD (Sozialdemokratische Partei Deutschlands), Metin Hakverdi. Figura îmi era cunoscută pentru că îl mai văzusem și în anii precedenți. Afișele anunțau o întâlnire cu alegătorii din Harburg. Mi-am zis că e o bună ocazie să văd și eu până la urmă cum arată politica la nemți.

metin-hakverdi

Am fotografiat afișul, am mers acasă și m-am documentat puțin. După cum probabil ați ghicit, după nume, domnul parlamentar, de 48 de ani, este de origine turcă. Tatăl său este imigrant, șofer de taxi, mama nemțoaică. Este născut în Wilhelmsburg, un cartier învecinat cu Harburgul. A făcut liceul în SUA, apoi studii de drept la Kiel, în nordul Germaniei, și în Indiana, SUA. A fost ales în 2013 pentru un loc în Bundestag, camera inferioară a Parlamentului Federal German, prin vot direct cu cel mai mare procent obținut de un candidat în colegiile din Hamburg – 40.4%. Reprezintă colegiul Harburg-Bergedorf, care include și Wilhelmsburg, locul său de naștere, partea Hamburgului aflată la sud de Elba, una din zonele mai sărace ale orașului și unde locuiesc cei mai mulți imigranți. Este membru în comisiile de finanțe și buget.

După documentarea de pe internet am devenit și mai curios, iar duminică la ora 11.00 m-am prezentat la sediul SPD din Harburg. Mă interesa să văd ce are de spus un politician care a fost ales în acest colegiu oarecum defavorizat din Hamburg, deși trebuie menționat că alegerea lui nu este o surpriză. Alegerile locale din 2015 au fost câștigate clar de SPD cu 45.6% față de partidul lui Merkel, clasat pe locul doi cu numai 15.9%. Deși sunt și orașe mai bogate, Hamburgul este cel mai bogat stat din Germania, cu un GDP per capita de 61.000 euro/an.

Comparativ cu numărul de afișe, la întâlnire au fost foarte puțini participanți, aproximativ 20-25 de oameni, majoritatea de vârsta a doua și a treia. Mă gândeam că o să fie plin de imigranți și eventual nemți de origine turcă. Nici pomeneală. Chiar domnul parlamentar, în ciuda numelui, este 100% neamț. Deși inițial mă așezasem un pic mai retras, am fost invitat chiar de el la masa rotundă unde stăteau cei ajunși înaintea mea: „Nu suntem o societate cu două clase”, mi-a spus el, glumind. Nu m-a întrebat nimeni cine sunt, nu cred că ceilalți se cunoșteau între ei. Am evitat să mă prezint și să le spun de ce sunt acolo, ca să nu-i influențez în vreun fel pe ceilalți cu prezența mea. Evenimentul a început la ora stabilită, deși câțiva participanți au mai sosit și pe parcurs.

Discuția a început cu o întrebare a parlamentarului despre incidentele prilejuite de summitul G20, soldat cu proteste violente și intervenția poliției. Părerile au fost variate, de la „să-l țină la New York” până la „e normal ca Hamburgul, cel mai important oraș din nordul Europei, să găzduiască un astfel de eveniment”.

Impozitarea multinaționalelor și unirea ANAF-urilor din UE

Pe urmă s-a trecut la tema anunțată a discuției: „Steuern und Gerechtigkeit”. Adică Taxe și Dreptate …socială. Primul punct: impozitarea multinaționalelor. Studiu de caz: Ikea. Din încasările pe care compania suedeză le face în cele două magazine din Hamburg, doar aproximativ 10% rămân în Germania. Restul banilor se duc către filiala din Olanda, ca plată pentru „drepturi de autor”, această filială fiind proprietara patentelor pentru produsele Ikea. De ce se întâmplă asta? Domnul Hakverdi spune că răspunsul la această întrebare, și la următoarele pe care le va pune, este același: concurența. Olanda are cel mai mic impozit pe venituri din drepturi de autor din UE. Practica este perfect legală. Nu vorbim despre evaziune. Ca urmare, există tendința unui „race to the bottom” în care țările UE se întrec în a micșora impozitele pentru aceste venituri, pentru a le trage pe turta lor. Fenomenul se petrece chiar și în interiorul Gemaniei, statele federate concurând între ele pentru atragerea companiilor.

Care ar fi soluția ca prin competiția asta să nu ajungem la impozit 0%? Armonizarea regimului fiscal în UE și stabilirea unui impozit minim pentru companii, zice Martin Schulz, președinte SPD și fost președinte al Parlamentului European până în februarie anul acesta. Se pare că această armonizare este una din prioritățile zero ale uniunii. Pentru asta primul pas este transparentizarea impozitelor, cine plătește, cât impozit și unde. În acest moment se pare că Finanzamt-ul din Hamburg nu știe cât impozit a plătit IKEA în Olanda. Asta mi se pare ciudat având în vedere că eu ca privat, atunci când îmi fac declarația de taxe, trebuie să declar ce venituri mai am și prin alte țări. Deși ele nu sunt impozitate încă o dată, se adaugă la venitul meu global și astfel veniturile mele din Germania vor intra într-o clasă de impozitare cu un procent mai mare. Deci, ca să revenim, primul pas e ca toate ANAF-urile din UE să fie conectate și să schimbe informații despre plătitorii de taxe. Ulterior va veni și obligația ca aceste date să fie publice.

Impozitul pe venit și creșterea taxelor

Punctul al doilea: impozitul pe venit. SPD-ul are în programul de guvernare mărirea taxelor. Cum e acum: până la 8.652 de euro/an impozitul e 0. Ce trece peste suma asta e impozitat progresiv, de la 14 până la 42%. Procentul se plafonează pentru venituri peste 54.058 de euro și mai are un salt la 45% pentru venituri de peste 256.304 de euro. Cifrele sunt pe persoană și se calculează după deduceri, de exemplu: contribuții la asigurări de sănătate, pensie, împărțire pe membri de familie etc.

Ce vrea să facă SPD-ul? În principiu să mărească procentele alea de sus cu 3%. Adică primul plafon să fie la 45% în loc de 42%, iar pentru cei care câștigă foarte mult, procentul să sară de la 45 la 48%. Simplu. Graficul arată cam așa:

impozitare-germania

Ce vor să facă cu banii?

Câteva lucruri foarte social-democrate. În primul rând să subvenționeze contribuțiile sociale ale celor care câștigă sub nivelul minim de impozitare. De ce? Contribuțiile sunt procentuale, dar au, ca și impozitul, niște praguri. Adică nu mai cresc peste o anumită sumă, dar nici nu scad sub un anumit nivel. De exemplu contribuția la asigurarea mea de sănătate de care vă ziceam, mă costă când muncesc cca. 770 euro/lună plafon maxim. În perioadele în care am venit 0 ea nu scade sub 176 euro/lună. Este nivelul calculat pentru un venit de 960 de euro/lună. Și cel care câștigă 500 și cel care câștigă 960 de euro plătește aceeași contribuție.

Domnul Hakverdi spune că în Hamburg 1/3 din gospodării nu plătesc impozit deloc, zero, pentru că sunt sub acea limită de 8.652 de euro/an. Nu am verificat infomația, dar nu mă așteptam la un asemenea procent de oameni care câștigă atât de puțin într-un oraș relativ bogat. O parte din banii câștigați din creșterea impozitării ar merge către aceste gospodării cu venituri mici.

În al doilea rând vor să combată sărăcia în rândul femeilor în vârstă. Se pare 2/3 dintre cei amenințați de sărăcie la vârsta pensiei sunt femei, și asta s-ar datora faptului că nu au lucrat și contribuit suficient. Sunt multe familii în Germania în care doar soțul muncește și asta înseamnă că soția nu contribuie la asigurările sociale și nu își asigură viitorul. O anumită parte din bani ar fi folosită, deci pe măsuri care să motiveze aceste femei să intre în câmpul muncii. O situație similară o au și șomerii. Trăind din ajutor social, nu își plătesc pensia și nu sunt asigurați la bătrânețe. SPD vrea să prevină această problemă și să le subvenționeze acestora contribuțiile la asigurările sociale.

În al treilea rând este vorba de acoperirea unei găuri pe care bugetul o va înregistra începând din 2020. La momentul actual, în statele din fosta Germanie de Vest se plătește un impozit suplimentar de solidaritate cu Germania de Est. La suma care se stabilește ca impozit pentru fiecare, indiferent dacă e 1 euro sau 1 milion de euro, se adaugă un supliment de 5.5%. Din acești bani se strâng la buget cam 20 de miliarde de euro. Se discută acum ca din 2020 acest impozit să fie eliminat treptat. Principalii beneficiari vor fi cei cu venituri foarte mari, care plătesc acum jumătate din această sumă. Creșterea acelor plafoane procentuale pentru cei care câștigă peste 55 și respectiv 250 de mii de euro pe an ar trebui să compenseze pierderea acestor miliarde în bugetul național.

Aceasta a fost prezentarea. Parlamentarul SPD a repetat de câteva ori ideea că ceea ce se urmăreste e obținerea unui sentiment de dreptate socială și că nu și-ar dori ca cineva să voteze după ce a socotit pe calculatorul de buzunar câți bani o să aibă în plus sau în minus după alegeri.

Ce părere au oamenii

În continuare au fost câteva luări de cuvânt ale participanților. O doamnă a spus că ar trebui câteva măsuri pentru ajutorarea celor singuri care au copii de crescut. Recomandarea venea chiar din experiența ei, ca mamă a doi copii proaspăt absolvenți de liceu. Doamna considera că reușise s-o scoată la capăt, dar nu i-a fost deloc ușor. O altă doamnă s-a plâns de faptul că pensia ei este impozitată, lucru care nu i se pare corect. I s-a explicat pe scurt că atunci când muncea, contribuțiile la pensie nu au fost impozitate și este de fapt scadența impozitului care a fost amânat atunci.

Cel mai tânăr participant, 23-25 ani, a avut o intervenție legată de certificate de emisii de CO2 și probleme de mediu în general, nemulțumit că Germania nu avansează mai repede în acest domeniu. Răspunsul a fost că lucrurile astea durează. Nu poți pur și simplu să iei oamenii de la joburile lor și să-i reșcolarizezi în alt domeniu. Cu unii merge, cu majoritatea nu. Domnul Hakverdi a dat trei exemple:

Unul este statul american Ohio pe care l-a vizitat de curând, un centru al producției de oțel și cu tradiție în domeniu. Pe baza acestei tradiții, statul a votat cu Trump. O statistică făcută după retragerea SUA din Acordul de la Paris arată că de fapt în acest stat sunt mult mai multe joburi care ar fi beneficiat de rămânerea în acest tratat, decât cele câeva zeci de mii de oameni care mai lucrează încă în industria oțelului, și că statul o să piardă joburi în urma acestei decizii.

Un alt exemplu a fost statul German Saarland, un fost centru al cărbunelui și oțelului. După 50 de ani de reducere treptată au mai ramas doar vreo 20.000 de oameni în acest sector.

Un al treilea exemplu a fost chiar Hambugul și portul său. Toată lumea e de părere că este cea mai importantă activitate a orașului, dar ca număr de joburi nu reprezintă o proporție importantă.

Întâlnirea a durat cam două ore, un pic mai mult decât fusese programat. Mie mi-a lăsat o impresie de normalitate, ca și restul vieții în Germania. Sunt exact lucrurile pe care ar trebui să le spună un social-democrat, lucruri documentate, bazate pe statistici, calcule și grafice, și cu asumarea unei măsuri cu potențialul de a fi nepopulară înaintea alegerilor. Rămâne să vedem și care va fi rezultatul acestora. Până atunci, comparăm cu social-democrația de la noi din România dar… nu prea seamănă.

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , ,

16 comentarii la “Cum e PSD-ul în Germania” Subscribe

  1. obnoxious 27/07/2017 at 11:14 #

    „Hamburgul este cel mai bogat stat din Germania, cu un GDP per capita de 61.000 euro/an.”

    O afirmatie corecta, dar are multe „dar-uri”.
    Hamburgul e doar un oras, este land doar cu numele, ca si Bremen, de altfel. Bremen este pe locul doi ca GDP/capita. Este Bremen un oras mai bogat ca Dusseldorf, Munchen sau Frankfurt?
    Hamburg-ul o fi bogat dar vedeti din lista ca se afla intre doua land-uri nu tocmai bogate:
    https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_German_states_by_GDP
    Frumoase intentiile SPD-ului, dar ele lovesc fix in clasa de mijloc a Germaniei.

  2. Motanul 27/07/2017 at 15:02 #

    Socialiștii sunt cam împotriva naturii. Descurajează competiția și încurajează parazitismul social. Așa a ajuns centrul Bruxelului sa fie ocupat de asistați sociali care din plictiseala se ocupa cu terorismul islamic. Nu cred in integrarea socială forțată. Pui un cretin needucat, alcoolist și agresiv intr-o zona buna și strica zona cu chefuri și scandaluri și își tine rahatul in fata casei. Și apoi se considera și nedreptățit de vecinii care au o stare financiară mai buna decât el.

    • Munteanu 07/09/2017 at 16:13 #

      Ai o idee greshita despre locul de munca. Nu muncesti pentru ca esti harnic sau competent ci pentru ca un capitalist sau politician ti-a dat pomana numita „loc de munca”. In general el face aceasta favore doar rudelor apropiate, copii, nepoti indiferent daca ei sunt harnici si competenti sau nu. De aceea Lenin a nationalizat fabricile in care lucrau doar rudele patronilor si doar dupa nationalizare au putut lucra si altii ne-inruditi cu patronii. Am fost nevoit sa plec in SUA dupa ce Basescu si Stolojan au distrus industria electronica Romana in care eu lucram. In SUA am gasit servici la o companie electronica Americana. Sheful mi-a spus inca din prima zi de lucru: Te angajez pe tine pentru ca nu am putut inca gasi un Alb Anglo-Saxon Protestant calificat ca tine pentru ca acel blestemat Clinton a creat atat de multe locuri de munca incat toti Albii lucreaza deja dar continuui sa il caut si cand il voi gasi el va ramane si tu vei pleca. L-a gasit dupa o vreme si am ramas shomer dar m-a angaljat IBM. Sheful mi-a spus iar chiar din prima zi: Te angajez dar sa stii ca noi aici la IBM nu suntem egali. Noi Anglo-Saxonii avem niste drepturi pe care voi Latinii nu le veti avea nici-o-data deci accepta asta sau pleca chiar acum. Care sunt acele drepturi am aflat mai tarziu. Anglo-Saxonii aveau de exemplu dreptul la vot. Eu cu toate ca sunt cetatean American eram obligat de IBM sa lucrez peste program in ziua alegerilor ca sa nu pot vota.

      • Motanul 08/10/2017 at 20:29 #

        Dollo, asta de unde comenteaza? 🙂
        Din Russia? Cuba? Corea de Nord?
        Dupa basmele cu latinii, pare a scrie din Cuba.

    • Munteanu 07/09/2017 at 16:26 #

      A ! si era sa uit ! Cautand servici prin SUA o agentie de employment imi aranjeaza un intreviu care insa se termina prost. Cum ajung mi se spune: Nu angajam Latini. Raspund: De unde stii ca sunt Latin, sunt cetatean American si am toate actele in regula pentru a lucra in SUA. Raspunde: Oi fi tu cetatean American dar esti de „rasa Latina” si noi nu angalam Latini. Bine spun eu dar nu stiai asta innainte de a ma chema la interviu ? puteai sa-mi spui sa stau acasa si ma scuteai de o calatorie de 50 de mile cu mashina ? Nu te-am chemat eu la interviu ci o agentie de employment creata de Obama care m-a obligat sa angajez pe baza de concurs ca sa combata descriminarea rasiala la angajare. Lor o sa le spun ca ai fost prost nu Latin si nu ai stiut nimic la interviu si apoi il voi angaja pe fiul meu care e Anglo-Saxon nu Latin.

    • Munteanu 07/09/2017 at 16:45 #

      Cu ocazia aniversarii zilei de nashtere a shefei de la IBM angajatii ii ureaza „la mai mare” sa avanseze in alt post mai bine platit. Shefa raspunde: Am aceasta pozitie cu toate ca nu am nici-o calificare profesionala dar am rude de sange in conducerea companiei si inrudirea mea cu ei este suficienta pentru aceasta pozitie dar insuficienta pentru a-mi permite avansarea.

  3. Stefan Bragarea 27/07/2017 at 16:28 #

    Doamnă Benezic, a compara social-democrația din Germania sau din Suedia cu ce ”cultivă” PSD în România este absurd. Personal, ca opțiune politică, sunt la limita dintre conservatorism și liberalism – dar fără nici o legătură cu PSD, total lipsit de conectare la social-democrație.
    În anul de grație 2017 solidaritatea umană este firească. Această solidaritate nu înseamnă însă populism și/sau sprijinirea non-valorilor. Iar dezvoltarea economică rămâne un deziderat esențial al vremurilor noastre. De aici pornesc multe…
    Pur și simplu, am început să am o neîncredere maladivă în orice politician PROFESIONIST din România.
    Ca exemplu neutru, gândiți-vă la USR, care își formase uin real capital de simpatie, cerând administrație corectă, eficientă și transparentă. Acum, doresc doctrină – de parcă principiile din perioada ante-electorală nu ar fi suficiente (evident în Ro).
    Sincer, mă preocupă cu mult mai mult viitorul economic și social al copiilor și nepoților mei, decât legalizarea căsătoriilor LGBT, componența legală a familiei – ejusdem farninae.
    Îmi aduc aminte cu tristețe de perioada punctului 8 al Proclamației de la Timișoara și de reacțiile de respingere aferente. Se pare că încă nu ne-am învățat lecția…Păcat!

    • Motanul 28/07/2017 at 00:51 #

      Comparatia socialistilor din vest cu cei din Romania nu e exagerata. De exemplu cei din Spania sau Grecia si-au distrus practic tarile cand au fost la guvernare. Cei mai din nord nu sunt nici ei mai breji. Daca esti putin mai rasarit, iti iei campii in alta tara ca sa scapi de taxele lor absurde. Cica autoarea cartilor cu Niels Holgersson a trebuit sa plateasca taxe de 104% din banii primiti pe carti. Taxele pe masini de exemplu depasesc pretul de producator al masinilor. In plus, in Franta, Belgia, Olanda, UK au islamizat tarile respective pur si simplu. In Olanda, prima religie e Islamul cu 20% din populatia tarii.
      Daca vrei o comparatie totusi, socialistii romani sunt hoti/mafioti, pe cand din vest sunt nebuni de-a binelea.

      • Stefan Bragarea 28/07/2017 at 11:23 #

        @Motanul
        Mea culpa! Aveți dreptate….

      • Munteanu 07/09/2017 at 17:15 #

        Impozitele mici au fost unul dintre motivele izbucnirii revolutiei Franceze. Innainte de revolutie ministrul de finante Neckar ar fi vrut sa mareasca impozitele pentru Francezii bogati care plateau 0 cu toate ca afishau un lux sfidator dar a fost demis de rege si revolutia a inceput curand dupa aceea. Innainte de revolutie Franta era falita si regele stia asta si stia ca singura posibilitate de a ieshi din faliment era sa aresteze cativa bogatashi cica pentru coruptie, s-ai arda pe rug si sa le ia toti banii. Asa au pierit templierii si Ludovic al XIV lea a ucis si el Francezi complet nevinovati doar pentru a carpi nishte gauri din buget. Ceva similar se intampla azi in Romania unde impozitele sunt nejustificat de mici si statul aresteaza ne-vinovati, ii acuza de coruptie si le ia banii. Dupa revolutie impozitele au crescut si au devenit progresive caci nimeni nu mai putea accepta luxul sfidator al bogatilor. Karl Marx a cerut in Manifestul partidului Comunist impozite mari progresive calculate dupa formula: impozitul=(venitul-venitul mediu)x(venitul-venitul mediu)x(coeficient care in cazul Germaniei este 0,45 iar parlamentarul PSD il vre marit la 0,48 dar in cazul Frantei este 0,90)/venitul. Conform acestei formule saracii cu venit sub medie nu platesc nimic, bogatii conform formulei. Inegalitatea ucide si daca nu combati inegalitatea prin impozite mari progresive ajungem iar la rugul templierilor care cica erau foarte bogati.

      • Munteanu 07/09/2017 at 19:47 #

        Nu socialistii au distrus Suedia ci ei au pierit assasinati de teroristi platiti de CIA. Au cazut astfel Olof Palme si Ana Lindh si astfel s-a terminat socialismul Suedez si Suedia nu a aderat la UE cum doreau socialistii Olof Palme si mai ales Ana Lindh. Si in Anglia un Trumpist a assasinat-o pe Jo Cox si astfel a ieshit Brexit. Probabil ca fara acele crime socialismul Suedez ar continua si azi si s-ar fi extins si in Norvegia unde alt terorist de dreapta a assasinat 70 de tineri socialisti pe insula Uytoia si astfel s-a terminat si socialismul Norvegian. Olof Palme traise o vreme in SUA si stia foarte bine capitalismul American si vroia sa evite extinderea lui si in Suedia. De aceea l-a assasinat CIA. In Norvegia teroristul de dreapta vroia sa o assasineze pe doamna Brundtland dar ea plecase de pe insula asa ca a assasinat 70 de tineri socialisti unii chiar copii.

  4. Stefan Bragarea 28/07/2017 at 11:43 #

    Doamnă Benezic
    Dl Jan Cornelius are în Dilema Veche un frumos text despre Cuba. L-am citit cu plăcere, ca și amintirile dvs., aducându-mi aminte de vizitele mele în Cuba, acum foarte mult timp.

  5. dodoi 29/07/2017 at 13:42 #

    770 Euro pe luna pentru contributia la asigurari sociale si 42% taxe peste 54000 euro e foarte mult. In Canada, Ontario contributia la asiguari sociale e intre 0 si 900 Can pe an iar „marginal tax rate” de 43% e peste 100000 Can…

  6. H. 01/08/2017 at 05:01 #

    Scrisem un mesaj destul de lung pe acest subiect (și altele adiacente). N-a fost postat, Dollo, ceva idei de ce?
    Să nu-mi spui că ai aceeași politică masochistă precum Guran (el bagă în moderare mesajele lungi, care 99,999999% sunt cele în care niște oameni îi țin partea și încearcă să explice chestiuni de bază orcilor care năvălesc și îl atacă, nu știu din ce motiv: fie sunt plătiți de cineva să facă asta – dar eu nu cred în teorii conspiraționiste, gen Soroș -, fie sunt doar niște oameni dezinformați).
    Prin urmare, da, aș dori să știu ce filtre ai de n-a fost afișat mesajul meu.
    N-am nici-o problemă cu orice fel de filtru ai avea, doar că mi-ar plăcea să mi se spună că ar trebui să cînt la altă masă la începutul melodiei, nu la sfîrșitul ei!

    • Dollo 01/08/2017 at 08:50 #

      A fost în moderare automat. Nu știu să-ți spun de ce. Știam că politica mea de moderat e asta:
      – noii veniți (sau IP-urile noi)
      – comentarii cu link inside.
      O sa întreb IT-istul dacă e vreun filtru și pentru lungime. Nu era până acum, dar a făcut recent niste update -uri și modificări.

      • Dollo 01/08/2017 at 09:27 #

        Acum văd că de fapt mesajul lung care intrase în moderare era la postarea despre electric vs gaze, nu aici. Dacă ai scris și aici unul lung mă tem că nu apare nici măcar în moderare.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

(II) Prostituatele, distracție și sursă de venit pentru polițiști

politie-prostituate

Partea a doua din interviul cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. După anii de glorie din comunism și zorii revoluției capitaliste, vin anii de hărțuire democratică din partea poliției și jandarmeriei

Viața și moartea într-un sat românesc. În 2012

Ale lor mâini bătrâne

Despre mutarea clasei muncitoare de la oraș la sat, înmormântarea organizată de firma de pompe funebre a preotului, despre UE care ne obligă să nu mai ținem mortul în casă, dar noi vrem să facem economie. Și despre politicieni.

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani

Politehnica Bucuresti, Falcultatea de Electronica si Telecomunicatii - Generatia 1960 - numai vise

Au absolvit în 1960 Politehnica. Erau 150. Mai târziu unii au emigrat și au ridicat cu creierele lor celebra Silicon Valley din California. Cei care au avut cu adevărat vână de aventurieri au rămas aici, în România. Acum mai sunt vreo 50.

Cine-l bate pe prinţul Charles, la popularitate, în Viscri

Patul care asteapta musafiri in casa Gerdei din Viscri

Transilvania li s-a arătat străinilor exact aşa cum este. Un ţinut minunat, locuit de oameni în esenţă buni, dar inconştienţi de valoarea moştenirii pe care o au în bătătură.

Plasturii lui Negoiță – cât au costat și de ce s-au dezlipit

lipire-plasturi

50.000 de bucățele de „not so safety walk” cumpărate de la 3M au fost lipite bucată cu bucată de oamenii ADPB, pare-se la fel de prost cum a fost gândită toată lucrarea de pe Bulevardul Unirii