Cine dă mai mult ca să parcheze în sectorul 3?

În loc să scumpească doar câteva mii de parcări de reședință, Negoiță ar putea să taxeze toți posesorii de mașini, pentru că toți ocupăm domeniul public. Apoi să lase parcatul la liber. Cam așa zice și strategia de parcare a Capitalei, aprobată în martie, dar pe care nu o aplică nimeni

În sectorului 3 se pune de o răscoală a posesorilor de loc de parcare la scară. Primarul Robert Negoiță a pus în dezbatere publică pe site-ul primăriei un nou regulament de închiriere a parcărilor de reședință, prin care se instituie o procedură de licitație cu strigare a locurilor, acolo unde ele nu sunt suficiente pentru câți locatari șoferi are blocul. Și cum nu cred să fie în București un bloc cu mai multe parcări decât mașini, se poate spune că Negoiță vrea să scumpească parcarea de reședință, dar pare că vrea să se și distreze cu ocazia asta. Pentru că va fi un circ și o bătaie de cap, cel puțin așa cum e acum regulamentul propus de primar:

  • oamenii depun documentele doveditoare la primărie pentru închirierea câte unui singur loc lângă bloc (dovadă de reședință/domiciliu în acel bloc, posesia mașinii, RCA, ITP etc)
  • primăria compară numărul de cereri cu numărul de locuri și dacă îi dă cu minus decide să facă o licitație
  • se face o comisie cu 4 oameni din primărie care licitează loc cu loc. Cu strigare (nu se știe cât va dura asta)
  • oamenii care au depus documentele sunt anunțați să vină la licitație și să strige, care dă mai mult. Participarea la licitație costă 50 de lei. Prețul locului pornește de la cel stabilit acum pentru parcarea de reședință la nivelul orașului – adică vreo 70 de lei pe an – și nu spune unde se oprește. Cerul e limita! (deja văd reportaje entuziaste despre: click aici, n-o să-ți vină să crezi cât costă parcarea în sectorul 3 …)
  • cine rămâne cu buza umflată poate să închirieze locuri la blocurile vecine, dacă acolo au rămas.

Deși pornește de la o premisă corectă – prețul unui loc de parcare de reședință este mult prea mic acum, raportat la numărul insuficient de parcări – intenția primarului Negoiță este prost sau hai să zicem numai parțial gândită și va genera doar un dezastru birocratic dacă va fi implementată. Pentru că în era onlainului, primăria pune oamenii pe drumuri și le consumă timpul inutil, ba mai și discriminează între posesorii de mașini, luând mai multe piei numai de pe ăia care își vor încorda mușchii ca să liciteze un loc de parcare lângă bloc și lăsându-i în continuare să parcheze gratis tot pe domeniul public pe ceilalți 90%. De peste 20 de ani, de când niciun primar nu a avut suficient ulei în instalație ca să aplice și în București sisteme de taxare a parcărilor cum există în toate marile orașe ale lumii, majoritatea covârșitoare a șoferilor nu dețin un loc de parcare plătit, deci ocupă domeniul public gratis, pe oriunde îl găsesc liber.

Deși e o problemă reală și soluțiile nu trebuie inventate, ci doar copiate, primăria preferă să enerveze inutil oamenii cu o decizie parcă scoasă din burtă și care oricum nu va rezolva nimic. Nu cred că tot deranjul ăsta va aduce mult mai mulți bani la buget, dar pe de altă parte pare că nici primarul însuși nu știe la ce cifre să se raporteze, judecând după cât de superficial e făcută fundamentarea proiectului:

În decursul anilor precedenți au fost depuse multe solicitări din partea cetățenilor sectorului 3 în vederea atribuirii unor locuri destinate parcărilor de reședință. … Datorită faptului că locurile de parcare sunt insuficiente, oportunitatea scoaterii la licitație a locurilor se dovedește a fi benefică…” – citat din expunerea de motive a primarului, care e copy/paste după aia a departamentului de specialitate, adică ăla care se ocupă cu parcările și care are zece oameni în componență.

Că cereri sunt multe și locuri puține știe și un elev de școală primară, dar câte anume, cât costă amenajarea unui loc și cât scoate primăria anual de pe urma celor existente, asta primăria ar trebui să știe. Drept e că așa puține cum sunt, locurile astea au fost reamenajate și pe alocuri înmulțite nu de acest primar, ci de predecesorul său. Dar nu-i bai, pe amândoi îi cheamă Negoiță, la amândoi le plac spațiile verzi și floricelele.  Dar ce a fost a fost, acum scumpim parcările și cu banii obținuți cumpărăm mai multe părăluțe pe care să le plantăm în decembrie între două ninsori amenajăm și mai multe parcări pentru popor.

Conform unei statistici publicate în Strategia municipală de parcări, sectorul 3 ar fi campion la parcări de reședință, cu vreo 12-13.000 de locuri. Cum sectorul 3 e cel mai populat – peste 460.000 de locuitori – e de așteptat că aici avem și cea mai mare densitate de mașini înmatriculate, din cele peste 1,3 milioane câte are Capitala. Rezultă că probabil în jur de 200.000 de mașini parchează undeva gratis în sectorul 3. Majoritatea pe marginea străzilor. Dacă fiecare ar plăti câte 50 de lei taxă de parcare anual la primărie, ehei, câți platani nu s-ar putea planta cu banii ăștia?! Sau poate, Doamne ferește, s-ar putea chiar construi niscai parcări etajate printre blocuri, din alea metalice importate ieftin din China.

Totuși, să zicem că nimănui din primărie nu i-a dat prin cap soluția asta și tot ce au putut să facă a fost să copieze ideea asta cu licitația de la Brașov, unde se aplică deja de vreo câțiva ani. Nu pricep de ce nimeni din primăria 3 nu a catadicsit să citească Planul de Mobilitate Urbană, votat în martie de Consiliul General al Capitalei, și care conține în el o interesantă strategie unitară de parcare în municipiu. Nu e desigur prima astfel de strategie, în ultimii 17 ani municipalitatea a plătit mai mult de zece studii și strategii destinate fluidizării traficului, înmulțirii parcărilor și reabilitării transportului în comun. Pe cinci dintre ele le-a și aprobat, dar niciuna nu a fost vreodată pus în aplicare. Pare că și soarta acestui ultim plan generos votat de consilieri va fi aceeași: deși e plin de sfaturi și bune intenții, păcătuiește prin aceea că nu e cunoscut și deci nici aplicat de decidenți.

Ce ar trebui să facă autoritățile (nu numai sectorul 3), conform acestei strategii, dacă ar vrea să îmbunătățească situația parcării, aspectul orașului și să obțină și mai mulți bani în același timp:

  • să interzică parcatul pe trotuar cu desăvârșire – amenzi, blocări de roți, ridicări de mașini
  • să extindă sensurile unice și să permită parcarea mașinilor pe o parte și alta, fie la bordură, fie în spic, după cum permite topografia
  • să taxeze toate locurile astfel obținute, cu diverse tarife, în funcție de zonele în care se află – cu parcometre+inspectori dotați cu aparate foto și dispozitive de verificat plata=locuri de muncă și sistem funcțional
  • în cartiere, parcările de reședință să fie la liber, toată lumea plătește un tarif anual egal la primărie și se parchează pe sistemul primul venit, primul servit. Azi apuci creieraș, mâine te mulțumești cu bătăturică și parchezi mai departe de casă. Domeniul public e public.

Aplicarea strategiei ar implica deci asumarea și implementarea unor măsuri nepopulare. În 27 de ani niciun politician nu a avut curajul să-i civilizeze pe români cu forța, așa cum au fost civilizate și alte popoare. Licitația lui Negoiță nu va fi așadar decât o verigă dintr-un lanț care va rămâne în continuare al slăbiciunilor și șmecherelii. Termenul în care puteți să scrieți ce părere aveți despre asta la primărie (consiliu@primarie3.ro) este 8 septembrie. Dacă proiectul trece de consiliu el se va aplica cel mai probabil începând din decembrie/ianuarie, când se înnoiesc contractele de închiriere a locurilor de parcare. Probabil mulți vor striga atunci că Negoiță le fură sectorul de sub bloc și-l dă la șmecheri, uăi, uăi!

PS pentru cine nu vrea să citească mai departe: Da, sunt șofer, am mașină, nu am loc de parcare plătit la primărie, parchez pe unde apuc, nu întotdeauna pe strada mea și da, mi s-ar părea normal să plătesc o taxă pentru că ocup domeniul public, indiferent unde. Așa cum tuturor ni se pare firesc să respectăm regulile de parcare și trafic în țările civilizate la care ne raportăm cu invidie, când ajungem pe acolo.

 

***

continuarea e doar pentru premianți 😉 are și grafice

Ce zice concret strategia asta de parcare, conținută în Planul de Mobilitate Urbană:

Care e situația în București:

  • Din 2008 există o strategie de parcare pe teritoriul municipiului București care nu a fost pusă în practică. Ea prevede implementarea unui sistem integrat de parcare de suprafață pentru zona centrală, descurajarea parcării în zone neautorizate, construirea de parcări supraetajate sau subterane.
  • Strategia a recomandat începerea amenajării a 7000 locuri noi pe an în 2009, ajungând până la 13000 locuri noi pe an în 2017. Scopul a fost reducerea deficitul locurilor de parcare de la 35.000 în 2009 la 0 în 2017. Strategia propune un set de 15 parcări subterane prioritare, cu o capacitate totală de 8827 spații. Capacitatea individuală varia între 100 locuri (Esplanada Gara Băneasa) și 2190 locuri (Piața Alba Iulia). Costul total al acestor 15 parcări subterane era estimat la 311,6 milioane Euro. În prezent, niciuna nu a fost finalizată.
  • În 2013 a fost aprobat studiu privind sensurile unice de circulație, benzile de rulare dedicate transportului public și parcaje supraetajate în zona centrală a Municipiului București.
  • Administrația Străzilor în subordinea Primăriei Generale – administrează aprox. 8.000 locuri de parcare, majoritatea în centrul orașului și de-a lungul străzilor importante. Înainte de 2009, serviciul era externalizat către o societate privată (celebra Dalli patronată de Dorin Cocoș, soțul mult mai celebre doamne Udrea). După preluarea managementului de către municipalitate (la venirea lui Oprescu la primărie), veniturile generate de această activitate au scăzut, numai o treime din locurile de parcare erau plătite, chipurile din cauza numărului insuficient de angajați care să taxeze șoferii, în special după-amiaza. În 2009 Primăria Capitalei nu auzise de parcometre. Pe de altă parte, câteva inițiative PPP de dezvoltare a parcărilor au fost implementate (cum ar fi parcarea subterană din Piața Universității), dar nu s-a dovedit a fi de succes din cauza slabei aplicări a regulamentului privind parcările în zonă. Adică nu i-a obligat nimeni pe șoferii care parcau aiurea la suprafață să intre în subteran.
  • Primăriile de Sector – responsabile cu locurile de parcare rezidențiale din diferite cartiere – au majoritatea locurilor închiriate pe perioade mai lungi (în general, 1 an) și nu acoperă cerere creată de numărul în creștere de autoturisme (peste un milion de mașini înregistrate în oraș, plus cele în tranzit).
  • În centru multe dintre scuarurile publice și spațiile de pe domeniul public au fost transformate în spații de parcare municipale, pentru care se cer taxe modice de 1,5 RON pentru intervale de timp cuprinse între 15 minute și 1 oră. Administrația Străzilor gestionează în mod direct 24 astfel de parcări, cu o capacitate aproximativă de 5.700 de locuri. Alte spații sunt autorizate operatorilor privați. Estimările arată că, în total, există aproximativ 8.000 de locuri de parcare în 140 de parcări amenajate. Nu există voință politică pentru a defini o politică de parcare.
  • Cele mai multe dintre amenzile pentru parcare ilegală din București (peste 30.000 / an) sunt emise în prezent de către departamentele locale de poliție, în timp ce Brigada Rutieră dă, în general, sancțiuni vehiculelor care blochează traficul sau trecerile de pietoni. În 2013, departamentele locale de poliție au avut un buget total de peste 140 milioane lei și peste 2.100 de angajați.
  • Niște tarife de parcare mai mari ar scădea cu până la 15% cererea de parcare în zonele din centrul Bucureștiului la oră de vârf, dimineața.

  • În majoritatea orașelor europene, cea mai mare parte a parcării pe carosabil, în zonele cu cerere ridicată, este reglementată, se aplică taxe de parcare și, de cele mai multe ori, timpii de parcare sunt limitați, descurajând navetiștii să vină cu mașinile în centrul orașului. Nici una din aceste prevederi nu există în București – șoferii pot parca oriunde, aproape fără nici un fel de regulament sau plată.

Ce recomandă experții care au făcut strategia:

  • Întărirea capacității de control a poliției locale, ridicarea vehiculelor parcate neregulamentar și a celor abandonate, instalarea de bolarzi și parcometre, redistribuirea personalului existent pentru a maximiza încasările, îmbunătățirea semnalizării parcărilor existente, extinderea parcărilor supra și subterane, dezvoltarea parcărilor private, reglementarea numărului de locuri de parcare aferente construcțiilor noi, îmbunătățirea infrastructurii de parcare pentru persoanele cu dizabilități, potențiala externalizare a administrării parcărilor către operatori privați;
  • Revizuirea Codul Rutier, în sensul reglementării clare a interdicției de parcare a autovehiculelor pe trotuare, a întăririi atribuțiilor în domeniul controlului traficului, a reglementărilor cu privire la circulația și siguranța pietonilor și bicicliștilor, revizuirea nivelului sancțiunilor conform cu gravitatea faptei; (în treacăt fie spus, MAI face taman invers, solicită Parlamentului modificarea Codului rutier în sensul legiferării mai clare a parcării pe trotuar)
  • Reducerea parcărilor pe stradă cu durată mare (de exemplu, de peste 3 ore) cu 50%, creșterea veniturilor din parcări cu 60% și
    creșterea veniturilor din gestionarea parcărilor cu 300%;

  • Viziunea pe termen lung este crearea unui sistem unic de gestionare a parcărilor pentru toate parcările pe stradă din București, în toate sectoarele. Toate străzile vor beneficia de aceleași reglementări, pe baza unei singure surse. Operarea, managementul și aplicarea vor fi conduse de un singur operator.
  • Se recomandă ca parcarea cu plată pe stradă să fie funcțională în zilele săptămânii, de luni până vineri, de la ora 8.00 AM la 19.00 PM. Totuși, în zonele în care numărul de vizitatori este mare și după ora 19.00 PM, programul parcării plătite poate fi extins până la miezul nopții. În zonele cu număr mare de vizitatori care au nevoie de servicii de parcare, se recomandă limitarea duratei de parcare a maşinilor. Acest lucru poate fi realizat fie prin introducerea de tarife diferențiate pe baza duratei de parcare, fie prin limitarea parcării la maximum 2 ore.
  • În toate spațiile de parcare cu plată, rezidenții de pe stradă ar trebui să fie exceptați de la plata tarifelor obișnuite aplicate vizitatorilor.
    Totuși, rezidenții ar putea plăti o taxă anuală fixă pentru acoperirea costurilor de operare. Pe toate străzile incluse în reglementare, se recomandă rezervarea a cel puțin unei părți din stradă, în timpul zilelor lucrătoare, de la 17.00 PM până la 8.00 AM a zilei următoare. Cealaltă parte a străzii poate fi folosită de vizitatorii care plătesc tariful necesar până la 19.00 PM, sau de rezidenții care sunt exceptați de la plată. După 19.00 PM (în afara cazului în care se specifică altfel), vizitatorii vor putea parca gratuit pe partea care nu este rezervată pentru rezidenți.
  • Rezidenții de pe stradă pot parca oriunde pe spațiul rezervat pentru rezidenți. Nu vor fi rezervate spații specifice individuale (în afara persoanelor cu dizabilități)
  • Se recomandă ca șoferii să aibă posibilitatea de a alege între câteva tehnologii de plată. 
  • Rezidenții eligibili să fie exceptați de la plata tarifelor, în schimbul plății unei taxe anuale mici de înregistrare. Rezidenții eligibili sunt rezidenții care întrunesc condițiile: Posesorul vehiculului locuiește oficial în apartamentul de pe strada respectivă, plătește toate facturile de utilități asociate cu apartamentul și plătește taxele municipale relevante. Vehiculul utilizat de către rezident este înregistrat oficial la poliție pe numele rezidentului. Fiecare apartament poate avea numai un rezident eligibil pe gospodărie. Astfel, dacă proprietarul oficial al apartamentului își închiriază apartamentul, numai chiriașul va fi rezidentul eligibil. Apartamentul nu deține nici un spațiu de parcare în afara străzii, fie sub clădire sau în interiorul curții clădirii. Dacă apartamentul are loc de parcare în afara străzii, rezidentul nu va fi considerat a fi rezident eligibil
  • Spațiul de parcare pe stradă poate fi rezervat dacă cererea de parcare din partea rezidenților este ridicată și bazată pe criterii de constituire a zonelor pentru parcare. În zona de domiciliu, rezidenții pot parca gratuit în orice moment al zilei. În timpul programului de lucru (luni-vineri, 8.00 AM – 18.00 PM), vizitatorii care ajung în zona de rezidență își pot parca mașinile conform regulilor aplicabile în zona respectivă (adică, parcare cu plată, durată maximă, etc.).
  • Se recomandă ca autocolantul care demonstrează dreptul de parcare gratuit pentru rezidenți să fie emis unui singur vehicul din gospodărie. Dacă o gospodărie deține mai mult de un vehicul, al doilea vehicul poate obține un autocolant rezidențial, dar contra plății unei sume semnificative anuale, iar al treilea vehicul NU ar trebui să fie eligibil pentru parcarea gratuită și ar trebui tratat în regim de vizitator.
  • Se recomandă ca pentru majoritatea încălcărilor acestor reguli să se folosească amenda. Dacă posesorul unui autoturism ce a încălcat regulamentul nu a plătit penalitățile la timp, se recomandă blocarea roților autoturismului până la asigurarea întregii plăți.
  • Se recomandă ca persoanele care se ocupă de control să fie echipate cu dispozitive electronice, ce pot: comunica cu dispozitivele de plată aprobate pentru utilizare; comunica cu centrul de control în timp real, pentru a verifica dacă un vehicul parcat și-a plătit taxa corespunzătoare parcării, precum și abaterile anterioare; fotografia un vehicul care încalcă regulamentul, pentru a servi ca probă pentru identificarea vehiculului și a locului; verifica dacă un vehicul este parcat pentru o perioadă mai îndelungată decât cea maximum permisă (de exemplu, folosind un sistem LPR mobil (sistem de recunoaștere a plăcuței de înmatriculare) combinat cu GPS.

Strategia integral aici, pentru cine vrea și are răbdare s-o citească. E în vigoare din martie 2017.

P.S.2 Deocamdată circul a început pe forumuri, cu vociferările clasice ale românilor care nu au unde să parcheze, adică nu li se oferă un loc, de preferință gratuit, la maximum zece metri de locul în care au ei nevoie să meargă cu mașina. Nemulțumiți sunt și cei care au acaparat de zeci de ani parcările de pe lângă blocuri, legal sau nu, și consideră că plata a 70-80 de lei pe an la primărie pentru locul ăla le oferă dreptul de a-i lua gâtul ăluia care îndrăznește să parcheze pe locul lui. Cum să vină acum îmbogățiții blocului și să arunce cu banu’ în primar și să le ia locul lor, pe care a parcat și tataie Dacia la ’48, dacă nu cumva și-o fi vărsat și sângele într-un război între cartiere pentru el?!

Etichete: , , , , , , , , ,

Trackbacks/Pingbacks

  1. Când un gard pe mijlocul drumului e cel mai smart lucru din oraș | România curată - 04/01/2018

    […] soluții pentru fluidizarea traficului. Ulterior au mai fost și alții care le-au completat. Ultimul document care vorbește despre ele a fost votat în toamnă de Consiliul general și nu așteaptă decât să fie implementat. Singura verigă slabă în acest lanț al […]

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Visiting Transilvania: “Traditional roma people on the left!”

Port traditional la un copil care cersea in Sighisoara

Turul bisericilor fortificate săseşti din Transilvania a fost, pentru cei şase ziarişti, o ocazie să cunoască România reală, cu drumuri proaste, cu monumente dărăpănate, cu prea mulţi “roma people” în locuri în care li se spunea că au trăit “the saxons”, dar şi cu oameni ospitalieri şi calzi, cu mâncare multă şi gustoasă, şi cu peisaje fabuloase.

Ce înseamnă să fii cioban

cioban

În pofida unei potenţe proverbiale, datorată chipurile cărnii de oaie, ciobanii nu mai au căutare la fete, iar o viaţă de celibat şi mizerie la oi nu mai e pe placul tinerilor.

Ce zice FMI de finanțarea găurii negre „biserica”, de la buget?

prefericitul Daniel arata calea

Biserica Ortodoxă Română nu vrea concurență pe piața lumânărilor și a locurilor de veci, dar vrea bani de la buget pentru salarii și catedrale. Oare FMI știe?

Raiul există și e în patrimoniul UNESCO

plitivice19

… sub numele de Parcul natural Plitvice, din Croația

Povești de la capătul lumii

vapor expeditie antarctica

Fin del mundo – sau curul lumii cum îi mai zic argentinienii – e la fel de scump ca Londra. Dar au pinguini, lei de mare și balene în fața casei.

De ce picură în Casa Poporului

casa poporului senat

Un accident umed a fost descoperit ieri, pe Facebook, în Parlament. Pentru că am apucat s-o cunosc pe mama Casei Poporului înainte să moară, vă invit să citiți un text din care veți afla și voi cum e când se sparge o țeavă în Palat, cum intră zăpada în birouri iarna, de ce unii zic că ar fi nevoie de termopane noi, câtă apă, curent și nervi consumă Casa Poporului ca să fie ceea ce este: locul în care cei mai iubiți fii ai poporului muncesc zi de zi pentru propășirea noastră, a tutulor.