Mesajul de Crăciun

de la mine mai mult, de la Toshiba mai puțin, dar pe medie suntem p-acolo ;)

I -am zis lu’ Pisica Toshiba, fată, ne-a prins Crăciunu’ fără felicitare oficială. Trump a dat, Pence a dat, ambasadorul și nevastă-sa și-au băgat și câinele lângă brad, a dat și Tudose, Iohannis nu mai zic, custodele coroanei, ce mai, practic toată lumea (bună) a bifat obligația asta față de popor. Noi o ardem secular p-aci, fără brad, fără urări, fără porc – că am devenit vegetariene – hai măcar cu pozele să intrăm și noi în rândul lumii.

Asta a fost prima dublă: fiecare ne-am arătat ce aveam mai de preț, io dinții cei drepți, ea …

 

Pentru a doua a fost nevoie de niște promisiuni de pliculeț, pe care am refuzat să mă las șantajată ca să le fac, așa că atât s-a putut anul ăsta. Poate la anu’ facem mai bine.

Hai La mulți ani și să fim sănătoși, că în rest ne-om descurca!

Zilele astea vine și bilanțu’, că nu scăpați doar cu atât 😛

Tags: , , , ,

2 Responses to “Mesajul de Crăciun” Subscribe

  1. Diana 25/12/2017 at 12:39 #

    Sa aveti parte de toate cele bune. Multumiri pentru blog 🙂

  2. Daniel-NuPreaFericitul acesti tari 12/09/2023 at 23:31 #

    Pe bune ?!?
    Si Toshiba e vegetariana ? :)))))

Leave a Reply

Oldies but goldies

(III) Clientul român e mitocan și nespălat

sexwork is work

Ultima parte a interviului cu „Profesoara” – una dintre cele mai vechi prostituate din București – face un portret robot al clientului român, de la gunoier și căcănar, până la politician și preot.

Din Buenos Aires con mucho calor

eu

Zgomotos, fierbinte, cu iz de grătar și cu aromă de tango – Buenos Aires, orașul cu 13 milioane de oameni

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor

Nu sunt dezamăgit de România, pentru că nu m-am lăsat amăgit

Camil Petrescu fiul

Camil Petrescu fiul, despre cum se vede România de peste ocean și din mijlocul Bucureștiului. De ce a plecat acum 43 de ani, de ce s-a întors azi și de ce ar mai pleca o dată, dacă ar avea iar 22 de ani. Despre salamul cu soia de New York.

Moartea iedului, mănânc și trăiesc

cioban-ied

Ciobanul mi-a zis să nu mă uit, că la ei femeile pleacă de acasă când se taie mieii. Am decis să nu-l ascult. Credeam că o să fiu mai tare ca Labiș și n-o să mai pot mânca după asta.

Cu prejudecățile la Roma

Vaticanul după ploaie

Cum am cheltuit pensia pe o lună a mamei la o masă de fițe la Pierluigi în Roma