A venit perioada aia din an în care trebuie înnoită asigurarea casei. Am asigurare de aproape 20 de ani și singura dată când am beneficiat de ea a fost acum câțiva ani când m-a inundat vecinul și am primit vreo 500 de lei ca să zugrăvesc. În rest contribui conștiincios, trimestru de trimestru, la propășirea firmelor de asigurări cu partea mea și a mamei. Că deh, se cheamă că sunt chiabură, am și o debara jumate din casa mamei 😉
La început plăteam cam 100 de euro pe an, dar în timp a scăzut prima de asigurare, pentru că și eu am fost cuminte. În general a scăzut constant cam cu 20 de lei pe an, acum am ajuns să plătesc de exemplu pentru o garsonieră evaluată la 30.000 de euro aproape 200 de lei pe an. E vorba de asigurarea facultativă „Armonia” la Allianz, care are și o componentă de răspundere civilă.
Din 2013, însă, de când a fost modificată legea asigurărilor, noi ăștia cu asigurări facultative nu am mai fost scutiți de aia obligatorie, așa cum fusese inițial în legea dată în 2008, așa că acum situația stă cam așa: eu plătesc aceeași sumă ca întotdeauna (minus ăia 20 de lei pe an pentru bună purtare) la Allianz, dar mai plătesc încă o sută (98 de lei) pentru asigurarea obligatorie la PAID, aia care de fapt mă asigură pentru ce ne temem toți – cutremur și alte belele catastrofice. Pentru că aceeași lege spune că nicio asigurare facultativă nu va acoperi riscurile catastrofice în limita celor 20.000 de euro asigurați obligatoriu la PAID.
Deci dacă vine cutremuru ăl mare eu va trebui, conform site-ului PAID, mai întâi să cer de la Institutul de Fizica Pământului o hârtie despre intensitatea cutremurului, apoi să-l anunț pe primar că mi-a căzut casa (!), să aștept o hârtie doveditoare și de la primar cu care să mă duc la PAID și să-i rog să-mi dea 20.000 de euro. Apoi, să mă duc la Allianz ca să-mi dea și ei restul de 10.000 de euro, ca să acopere până la 30.000 cât ar face casa mea. Oricum dacă nu mai ai casă o să fii pe drumuri, așa că asigurătorii se asigură că vei și umbla pe ele cu treabă, ca să aduni hârtii.
În niciun caz nu mă pot duce direct la Allianz să-i cer 30.000 de euro pe casă, deși eu lui i-am plătit de 20 de ani o asigurare facultativă pentru asta. Iar de cinci ani, de când polițele conțin acel mic asterix care se cheamă fransiză de 20.000 de euro, valoarea primei pe care o dau la Allianz nu a scăzut la o treime, cum ar fi normal, ci a rămas aproximativ la fel, la care s-au adăugat cei 98 de lei pentru PAID. Pe scurt prețul asigurării în cazul meu a crescut de fapt cu 30-50%, doar pentru că statul a făcut o instituție artificială – PAID – în loc să creeze un mecanism simplu de coreciție pentru ca numărul asiguraților să crească natural, obligați să se asigure la oricare dintre firmele existente pe piață.
În cazul unui cutremur:
– Asiguratul trebuie să solicite în scris, de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului, o adresă în care să fie precizată intensitatea macroseismică resimțită în localitatea în care este amplasat imobilul asigurat ce a fost avariat în urma seismului respectiv. Această adresă trebuie depusă la dosarul de daună
În cazul producerii unui eveniment asigurat:
– Asiguratul are obligația să anunțe primăria în scris că la locuința sa a avut loc o alunecare de teren sau o inundație, solicitând totodată ca o comisie din partea primăriei să vină și să constate daunele, eliberându-i o copie după procesul verbal întocmit. Acel document va trebui depus la dosarul de daună (sursa PAID)
Ca să înțelegeți un pic contextul o să vă amintesc ce am scris în 2010 despre măgăria asta cu asigurarea obligatorie băgată pe gât din rațiuni de solidaritate socială. La acel moment se dezbătea în Parlament modificarea Legii 260/2008 a asigurărilor obligatorii, dată de Tăriceanu după ce se enervase să tot cazeze sinistrații în hoteluri 😀 Pentru că după doi ani de aplicare a legii românii tot nu dădeau fuga să se asigure, Guvernul Boc cerea ca asigurarea obligatorie să fie obligatorie și pentru posesorii de asigurări facultative. În ultimul cincinal (2005-2010) se depășise planul la inundații și probabil se săturaseră să tot dea ajutoare și să reconstruiască casele luate de viituri. Exista o categorie de fraieri buni platnici în România? Da, ăștia care-și făceau asigurări facultative. Atunci hai să-i mai mulgem o dată pe fraieri și cu asigurarea obligatorie. Zis și făcut. Deși legea nu a trecut la acel moment cu acest amendament propus de guvern, modificarea s-a făcut trei ani mai târziu, în vremea lui Ponta.
În cazul în care o persoană are atât un contract de asigurare obligatorie, cât şi unul de asigurare facultativă, plata despăgubirilor se face mai întâi în baza contractului de asigurare obligatorie, urmând ca pentru restul de despăgubire neacoperit plata să se facă în baza contractului de asigurare facultativă. Valoarea asigurată luată în calcul la stabilirea ratei asigurării facultative reprezintă diferenţa dintre valoarea totală a locuinţei asigurate şi valoarea asigurată luată în calcul la stabilirea ratei asigurării obligatorii.” (legea 243/2013)
Ce este acest PAID? Este o asociere cam contra naturii de vreo 13 asigurători privați – din care între timp doi au și dat faliment – care au obținut de la stat prin legea asigurării obligatorii acest bazin național de aproape 9 milioane de locuințe în care să bage mâna și să pescuiască proprietari pe care să-i asigure obligatoriu. Cu ajutorul primăriilor care ar fi trebuit să le dea liste cu proprietari, brokerii de asigurări ar fi trebuit să le bată în ușă oamenilor și să-i asigure. Cine nu are asigurare obligatorie e pasibil de amendă între 100 și 500 de lei.
Nu știu dacă s-a dat vreo amendă pentru asta vreodată, dar din statisticile de pe site-ul PAID reiese că numărul fraierilor care s-au asigurat nu a crescut spectaculos în anii ăștia. E o chestiune care s-ar putea rezolva foarte simplu dacă ar vrea cu adevărat cineva să facă asta. Când te duci la primărie să plătești impozitul pe casă achiți și asigurarea sau arăți dovada că ai una. Dar probabil că nu a fost cu adevărat o prioritate, așa că ăștia de la PAID sunt lăsați de capul lor să-și merite salariile. Și după cum se vede și le cam iau datorită fraierilor care se asigură din convingere. Dar asta nu știu cât va dura, dacă ne uităm că numărul posesorilor de asigurări facultative e într-un declin constant și dramatic din 2013 încoace, de la 2,4 milioane a ajuns la 1,4. Poți să-i învinuiești?
Tot ca să-și merite salariile pesemne, Autoritatea de Supraveghere Financiară raportează în 2017 mărețe împliniri la hectar: 3,1 milioane de asigurări de locuințe în România. Măi să fie, chiar așa? (sursa)
Da, dacă numărăm steagurile ca Pristanda de două ori, ne ies peste 3 milioane. Dar realitatea e că în România sunt 1,4 milioane asigurări facultative, care conțin obligatoriu și o asigurare PAID. Pentru că mie brokerul când îmi face asigurarea facultativă mi-o bagă pe gât și pe aia de 98 de lei de la PAID. Deci din cele 1,6 milioane de asigurări obligatorii, 90% sunt de fapt încheiate tot de ăștia ca mine cu asigurări facultative. Așadar numărul cetățenilor asigurați obligatoriu de frica amenzii și a cutremurului în România (sau convinși strict de PAID) este de numai 230.000. Și din ăia câți or fi locuitorii cu venituri reduse cărora le plătește primăria asigurarea? Statul român a creat așadar acum zece ani o instituție al cărei scop era să-i convingă/constrângă pe cei 9 milioane de proprietari de case din România să se asigure cu sume de 10 sau 20 de euro pe an contra catastrofelor. Iar în zece ani nu au reușit să asigure nici un sfert de milion. Pentru că restul până la 1,6 erau deja asigurați. Drept e că nici primăriile n-au dat în brânci să-și facă treaba, dar nici nu au vreun interes..
Conform hărții asigurărilor, de pe site-ul PAID, cea mai asigurată localitate din țară e Valea Mărului din Galați, unde primăria plătește pentru persoanele asistate. În top urmează localități în care probabil s-a construit mult cu credit ipotecar și i-a obligat banca să se asigure: Dumbrăvița (Timiș), Bragadiru (Ilfov), Popești Leordeni (Ilfov) și Sânpetru (Brașov).
La coada listei, cu sub 1% asigurări, se află localitățile: Dobromir (Constanța), Botoșești (Dolj), Beciu (Teleorman), Focuri (Iași) și Desa (Dolj).
Bineînțeles Ilfov și Timiș sunt județele cu cea mai ridicată rată de asigurări (peste 30%) și cele mai neasigurate sunt Gorj și Olt cu 8%. (sursa)
In 2005, cand am devenit robul bancii, a trebuit sa fac o asigurare beton, care prevedea tot felul de incidente, din vina mea si a tertilor, si care costa la vremea aia 60E/an. Cu timpul, pentru ca nu am avut probleme (bat in lemn), am ajuns sa platesc vreo 40E/an. Dar, la fel ca si la altii, statul mi-a bagat pe gat acea polita PAID, care acopera o parte din ceea ce acoperea si asigurarea aia beton, ca bancile nu pierd, asta e sigur. Per total, platesc acum mai mult decat plateam la inceput, daca fac calculul in lei. Inca vreo 10 ani de rate si scap.
Locuiesc in Popestti-Leordeni si am asigurare facultativa! Recunosc ca mai uit sa o reinnoiesc, dar am! Nu stau la blocurile noi si nici in vreuna construita cu credit! Mi-am facut din constinciozitate! Ati remarcat foaarte bine ca la plata impozitului s-ar putea introduce si facultativa! Inainte vreme, cind era o singura societate de asigurari, ADAS, ASA SE PROCEDA! Eu am „prins” asta dupa 90, atunci cind mi-am cumparat casa in care stateam cu chirie la ICRAL Berceni! Dupa vreun an, sau doi, cind s-a liberalizat piata asigurarilor, primariile s-au declarat impotriva colectarii banilor pentru asigurari deoarece nu s-au inteles la comision cu asiguratorii! De atunci piata acestor asigurari a cazut!
1. Și eu am asigurare facultativă + PAD și îmi aduc aminte că scrie în contractul meu că despăgubirea în caz de calamități vine din ambele polițe: PAD pentru 20k, asigurarea personală pentru restul, primind o reducere de 21% pentru asta.
2. În 2010 am plătit 184€, fără PAD. În 2011, 144€ tot fără PAD. Pentru 2012 nu am informația la îndemână. În 2013 am plătit tot 144€ fără PAD. În 2014 mi-au băgat PADul pe gât, dar mi-au redus cu 21% prima și mi-au propus un contract multianual, de 91€ /an + PAD (total 111€). Cumva, n-am fost pe fază iar în 2015 am plătit în total 129€ fără să remarc, iar din 2016 încoace prima totală s-a stabilizat la 122€.
Una peste alta, nu mă simt tras în piept la faza cu PADul. Deși, văzând acum la tine că deștepții s-au gândit că INFP și primăriile or să fie musai pregătite să elibereze hârtii pe bandă rulantă pentru toți păgubiții în cazul unui cutremur major, parcă încep să mă îngrijorez…
Asigurarea mea este Flexa + E.C de la Garanta, încheiată prin Alpha Bank.
Si cum in primarii nu sunt destui oameni, si cum in cazul unui cutremur vor exista mii de locuinte daramate vom astepta comisia aia vreo cinci ani, pana se prescrie. Eu platesc politele la casa deoarece am un credit. Ghici ce? Politele sunt in favoarea bancii cu toate ca eu ma oblig sa achit creditul.
E ok, nu e nicio problemă. În cazul în care asigurătorul plătește dauna, suma plătită stinge soldul creditului, iar restul ar trebui să-ți rămână. Eu am asigurare pentru 115000€, soldul creditului acum e pe la 80000, deci dacă rămân fără casă asigurătorul plătește, banca își primește cei 80000 datorați iar eu primesc vreo 35000. Neimpozabili.
Trebuie totuși să citești contractul TĂU, că măgării s-au mai văzut. În al meu e cum ți-am spus.
Bucuresti, bloc construit 1978, etaj 7.
La ce-mi foloseste asigurarea obligatorie pentru inundatii si alunecari de teren ? Chiar si pentru un cutremur major (mult mai mare decit cele de pina acum de dupa 1977), daca scap cu viata cine imi va plati asigurarea, cind o buna parte din Bucuresti ar trebui sa fie la pamint ?
Teoretic ar trebui ca PAID să ne dea câte 20.000 de euro tuturor celor care aveam asigurare și reușim să scăpăm teferi 😀
Iar dacă nu scăpăm teferi, va da moștenitorilor noștri 🙂
Deși, la cum se desfășoară încă retrocedările (Legea 10/2001 – am și eu un dosar, moștenind calitatea de la moștenitoarea persoanei îndreptățite), am anumite îndoieli…