Ce citim până la primăvară

Cărți de citit la clubul de carte în perioada septembrie 2018-aprilie 2019 și poate chiar mai târziu

Am primit mai bine de 40 de propuneri de cărți pentru noua sesiune a clubului de carte, pentru care vă mulțumim tuturor celor care ni le-ați recomandat. Ne-au făcut alegerea mai grea, dar nu imposibilă, în fond ar trebui să fim obișnuiți, prea multele opțiuni fac viața grea omului modern, nu? Am votat fiecare câte 10-12 dintre ele și am decis să le citim pe cele care au întrunit cele mai multe voturi, respectiv câte 4 și 5 voturi fiecare, în total 8 cărți. Ne ajung până la primăvară. În ordinea alfabetică în care le vom și citi, și a lunilor care vor urma, ele sunt:

Drumul spre casă, de Yaa Gyasi (4 voturi) – septembrie 2018

Jumătate de soare galben, de Chimamanda Ngozi Adichie (5 voturi) – octombrie 2018

Jurnalul Aurorei Serafim, de Sidonia Drăgușanu (4 voturi) – noiembrie 2018

Lumea de ieri, de Stefan Zweig (4 voturi) – decembrie 2018

O viață măruntă, de Hanya Yanagihara (4 voturi) – ianuarie 2019

Porecla, de Jhumpa Lahiri (4 voturi) – februarie 2019

Undeva, departe, de Andrew Solomon (5 voturi) – martie 2019

Vegetariana, de Han Kang (5 voturi) – aprilie 2019

Au mai fost aproape să se califice la gusturile noastre prețioase, cu câte 3 voturi, următoarele:

The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life – Mark Manson

Domnișoara Brodie în floarea vârstei – Muriel Spark

Povestea Slujitoarei- Margaret Atwood

Femeia de hârtie – Rabih Alameddine

Interior Zero – Lavinia Braniste

Băiatul cel nou – Tracy Chevalier

Dat fiind că multe din voturile mele se regăsesc în această listă secundă, eu una îmi propun să le citesc și pe astea. Că tocmai se minuna cineva de curând aflând că avem un club de carte la care citim „o carte pe lunăăă?!”. Mă gândesc că poate i se părea prea puțin.

Câteva precizări importante pentru cei care nu au fost dar ar vrea să vină la club:

  • cum alegem cărțile – propune oricine, aici pe blog, oricâte titluri și autori, votăm doar noi ăștia care venim la club, iar cărțile care întrunesc cel mai mare număr de voturi sunt alea ce vor fi citite;
  • cine are drept de vot – cei care au participat la club de cel puțin două ori, cel puțin la ultimele ediții și-și manifestă intenția de a mai veni;
  • cine poate veni la club – oricine care a citit cartea din luna respectivă;
  • când și unde se țin cluburile – de regulă la o lună o dată, timp suficient pentru citirea unei cărți, și într-un local ales de comun acord și anunțat aici pe blog înainte de întâlnire cu o zi-două. La ore rezonabile pentru clasa muncitoare, ori în cursul săptămânii seara după 19.00, ori sâmbăta;
  • ce se întâmplă dacă am zis că vin și nu am ajuns – nimic, clubul nu e armată, e pe bază de afinități, cu cartea și cu oamenii din club. Dar ar fi bine ca dacă ai zis că vii, ai dat join pe FB sau ai spus că ajungi chiar cu câteva zile înainte, că vii sigur sigur și nu ai venit, să fie dintr-un motiv serios, de exemplu te-a călcat metroul sau ți-a murit cineva drag, pentru că altfel ești un neparolist trist care m-a făcut să rezerv masă de x persoane și să cad de fraieră.
  • întotdeauna cartea din luna curentă e afișată pe coloana din stânga a blogului – cu un click pe poza cărții găsiți postarea asta cu toate cărțile din tura respectivă

 

P.S. Și dacă tot suntem la capitolul cărți, iar Jurnalul Aurorei Serafim s-a votat, vă rog și pe voi să vă dați cu părerea asupra copertei viitoarei cărți. O să fie lansată la 20 octombrie, dar până atunci nu ne putem decide ce copertă să alegem. Variantele ar fi astea:

   

Citiți o scurtă descriere a romanului, ca să vă faceți o idee despre ce e vorba.

 

Etichete: ,

12 comentarii la “Ce citim până la primăvară” Subscribe

  1. Cristina 24/08/2018 at 23:30 #

    Varianta 3. Spor, succes si salutari Toshibei.

  2. Stefan Bragarea 25/08/2018 at 08:30 #

    1. Ca de obicei, mă voi inspira din lista dvs.
    2. O carte pe lună este mult prea puțin
    3. Ezit între variantele 3 și 4

  3. Raluca 25/08/2018 at 09:01 #

    Mie imi place cel mai mult varianta 2.

  4. Stefan Bragarea 25/08/2018 at 09:21 #

    By the way – nu înțeleg de ce nu se reeditează marii scriitori ruși. Recitesc întotdeuna cu plăcere Alexei Tolstoi sau Turgheniev.
    Marea literatură rusă nu are nici o legătură cu Vladimir Putin

    • Ady 26/08/2018 at 10:27 #

      Mă voi băga puțin ca musca-n… lapte și voi încerca să vă răspund. Dollo poate să mă tragă apoi de urechi.
      Orice decizie de publicare/republicare a unei cărți este luată de o editură în baza unor calcule financiare. Dacă acea carte seva vinde suficient de bine încât să merite publicarea ei. Editurile sunt totuși firme cu acționari și angajați și costuri și scopul lor este să facă profit, nu sunt ONG-URI sau instituții de binefacere.
      Din ce știu de la Dollo (nu știu dacă asta era un secret), Sidonia Drăgușanu este reeditată la solicitarea și exclusiv pe banii unei rude ale ei al cărui scop, în acest demers, nu este să facă profit ci să o readucă pe Sidonia în atenția publicului.

      Îmi cer scuze dacă tonul mesajului meu poate fi cam enervant.

    • mihai 27/08/2018 at 11:21 #

      Pentru că… școala care este și pentru că… politică.

  5. adobrero 25/08/2018 at 12:02 #

    No. 3

  6. Marius Georgescu 25/08/2018 at 15:02 #

    Varianta 1.

  7. Mara Ababei 25/08/2018 at 19:50 #

    3

  8. Xanaxdoo 25/08/2018 at 21:20 #

    4

  9. Ady 26/08/2018 at 10:19 #

    1 sau 3.

  10. oana 02/09/2018 at 16:23 #

    2

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Suni la 112 și te sună înapoi niște ciocli

morturary

O întrebare pentru domnul Raed Arafat: ce comision primesc operatoarele de la 112 ca să le furnizeze firmelor de pompe funebre numerele de telefon ale rudelor celor decedați?

Jurnalul unei pisici de garsonieră

toshiba cu bile

Best of #pisicaToshiba 2017, foto, video și cugetări adânci 😉

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!

Sanssouci, casa de la țară a unui rege cool

pajiste

La 1740 oricine putea să intre pe domeniul lui Frederick cel mare al Prusiei, cu condiția să fi fost îmbrăcat corespunzător. Azi intrarea costă 19 euro și îți dezvăluie un colț de rai și o poveste frumoasă.

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.

Depre ziduri

pano

și oamenii care se încăpățânează să le construiască și să repete istorii de care omenirea ar trebui să se rușineze.