Secretul iahniei de fasole a la Anica lu’ Predatu’

Cum făcea bunicuța Anica iahnia de fasole pentru care era vestită în sat - rețeta și secretul cel mai bine păzit timp de o sută de ani în familia mea, acum gratis pentru tine. Îndrăznește să poftești! ;)

S-au cam scorojit cratițele prin rubrica asta cu „ceva bun de la mama”, de când n-am mai povestit de bunătățile ei. Le încing acum un pic cu ocazia iahniei de fasole cu care bunicuța Anica lu’ Predatu’ îl băga pe popă în păcat. Asta e un fel de urmare la povestea centenarului meu de familie, care a stârnit câteva reacții, printre ele fiind și asta: dă-ne rețeta de iahnie! „De parcă nu știe tot românul să facă o mâncare de fasole!”, a exclamat mama.

E, dar nici iahniile nu-s la fel, cum nici gospodinele, așa că, iată, azi am întrebat-o pe mama cum făcea bunicuța iahnia aia de era așa de vestită. Întâmplarea face că mama tocmai fiersese fasole zilele astea, dar nu făcuse iahnie, ci numai ciorbă și fasole bătută, așa că am asigurată o ilustrație adecvată cât de cât la rețeta asta. Adică ce vedeți în poză e fasole, dar nu iahnie. Dar orice text bun trebuie să lase loc și pentru imaginația cititorului, așa că, iată rețeta:

  • Se aleg boabele se lasă la înmuiat în apă rece peste noapte. De regulă fasolea aia de la țară, netratată cu nimic, face gărgărițe, deci dacă găsiți boabe cu mici puncte negre pe ele înseamnă că sunt infestate cu larve, de aia trebuie alese. Nu de altceva, dar să nu vă iasă fasolea cu carne. Bunicuța nu fierbea niciodată mai puțin de 1 kg de boabe, famelie mare, cantități pe măsură. Și mama face cam la fel, dar din dorința de a scoate cât mai multe feluri din aceeași oală: iahnie, ciorbă și/sau așa numitele „icre de fasole”, adică fasole bătută.
  • Fierberea se face în trei ape, ca să le mai scadă boabelor potențialul exploziv când le mâncați. Fiertul în trei ape e așa: boabele se dau în clocot în prima apă, apoi se scurge apa și se pune alta, se dau în clocot și cu a doua apă, se scurge și se pune a treia care e aia definitivă. Deci fiertul ăsta e treabă de durată, că nu toate fasolele fierb la fel.
  • Înainte de a pune a treia apă, bunicuța punea în boabele scurse și niscai linguri de untdelemn (două-trei linguri la 1 kg de boabe), amesteca bine, apoi punea apa. În a treia apă adăuga și câteva legume întregi: o ceapă, un morcov, niște albitură, pentru gust.
  • După ce dădeau în clocot și cu a treia apă, câteva boabe erau scoase pe o lingură ca să li se încerce consistența. Dacă erau bune de pasat dădea la o parte o cantitate din ele pentru fasolea bătută.
  • Pentru iahnie curăța și toca mărunt câteva cepe, în funcție de cantitatea de boabe pe care o avea în vedere. La 500 de grame de boabe punea cel puțin două poate chiar trei cepe la călit, alături de doi-trei ardei gras. Treptat turna și zeamă de la boabele fierte peste ceapa și ardeii căliți, ca să-i înmoaie și să-i fiarbă bine. În final amesteca acolo și boabele și le lăsa să facă schimb de arome cu ceapa călită.
  • Spre final, adăuga în mâncarea asta de fasole rezultată o lingură-două de bulion apoi: sarea (nu punea niciodată sare la fierberea boabelor, ci numai la final), piperul, foile de dafin rupte, crenguțele de cimbru și câțiva căței de usturoi zdrobiți bine. Le mai dădea pe toate într-un clocot și gata iahnia.

Acuma, e drept să vă spun și cum a început mama rețeta asta de fapt, adică secretul gustului iahniei de la bunicuța: cantitatea mare și ingredientele naturale. Mama crede că în general fasolea ieșea bună pentru că pe vremea aia tot ce se punea în ea era din bătătură, deci natural. Dar bunicuța era vestită pentru iahnia de fasole mai ales la nunți și la înmormântări, unde cantitățile erau pe măsură. Ca orice mâncare la ceaun, și asta ieșea bună. „Că pe vremea aia și la nunți se făcea fasole, nu numai la pomeni”, zice mama, „acuma lumea nu mai dă fasole nici la pomeni, s-au coconit și ăștia de pe la țară, în post nu mai dau fasole, dau sarmale de post, cu orez și ciuperci. Păi e și mai ieftin, decât să dai o sută de mii pe kilu de fasole, scapi mai ieftin cu orezul și ciupercile”.

Așa că, dragii babei, cam asta a fost cu iahnia Anicii lu’ Predatu’. O fi avut ea și vreun secret profesional, în afara ingredientelor naturale și a ceaunului fermecat, dar oricum azi, la vremea fasolei la conservă, nu mai contează. Dacă v-am făcut poftă, încingeți ceaunele și chemați prietenii la o iahnie, că e mai bună la comun. Desfaceți și borcanul cu murături și poftă bună!

După aia o să fie mai greu, că se lasă cu vremuri vântoase și e bine să nu fiți înconjurați de prieteni când își face efectul 😉

Etichete: , , , , , , , ,

5 comentarii la “Secretul iahniei de fasole a la Anica lu’ Predatu’” Subscribe

  1. ady 25/11/2018 at 11:41 #

    daca mi se ingaduie, m-am impiedicat ieri de recomandarea asta, pentru vremurile efectelor vantoase. 🙂

    https://www.zoso.ro/bean-assist/

    • Dollo 25/11/2018 at 12:11 #

      Pe de altă parte se zice că oamenilor le place mirosul propriilor bășini, deci pastilele astea ar fi necesare doar pentru companie

  2. moteky 29/11/2018 at 10:48 #

    Eu mai stiu ca e bine sa se schimbe apa in care a fiert fasolea cu alta apa datadeja in clocot. Eu asa fac cu un fierbator electric de 1,7 litri.
    Unele guri spun ca daca se pune apa rece peste fasolea fierbinte, atunci fasolea se poate intari si isi pierde si din gust.
    Iar poza cu muraturile m-a trimis direct in copilarie. Mersi.

    • Dollo 29/11/2018 at 11:20 #

      Da, normal că apa nouă nu trebuie să fie rece, dar uite nu am menționat asta că mă gândeam că are toată lumea apă caldă la îndemână 🙂 Nu știu dacă e musai să fie și ea dată în clocot.

  3. sensio 10/12/2018 at 14:21 #

    Nevasta-mea pune si un pic de bicarbonat in apa nr.2.Zice ca taie efectul bubuitor.
    Dar,cate bordeie…

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

De ce picură în Casa Poporului

casa poporului senat

Un accident umed a fost descoperit ieri, pe Facebook, în Parlament. Pentru că am apucat s-o cunosc pe mama Casei Poporului înainte să moară, vă invit să citiți un text din care veți afla și voi cum e când se sparge o țeavă în Palat, cum intră zăpada în birouri iarna, de ce unii zic că ar fi nevoie de termopane noi, câtă apă, curent și nervi consumă Casa Poporului ca să fie ceea ce este: locul în care cei mai iubiți fii ai poporului muncesc zi de zi pentru propășirea noastră, a tutulor.

Pedeapsa norvegiană, cum s-a ajuns la ajutor și n-au rămas la răzbunare

opera2

Zicătoare norvegiană: cu ce fel de fost deținut ai vrea să te întâlnești seara, pe o alee pustie? Aplicată în România, zicătoarea ar suna așa: cu ce fel de ziarist sau politician ai vrea să ai de-a face într-o campanie electorală?

Primăria Capitalei cumpără lumina soarelui la suprapreț

panouri

Aministrația parcurilor București a cârpit sistemul de iluminat din Parcul Tineretului cu niște panouri fotovoltaice pe care le-a cumpărat cu de patru ori prețul pieței, de la o firmă care a făcut în viața ei o singură afacere: asta.

Sanssouci, casa de la țară a unui rege cool

pajiste

La 1740 oricine putea să intre pe domeniul lui Frederick cel mare al Prusiei, cu condiția să fi fost îmbrăcat corespunzător. Azi intrarea costă 19 euro și îți dezvăluie un colț de rai și o poveste frumoasă.

Cum s-a făcut de am aflat povestea Amitei Bhose

AmitaBhose_Vaideeni1980

Fascinanta istorie a unei indience care s-a îndrăgostit de România citindu-l pe Eminescu, a lăsat familie și avere în urmă și a venit să trăiască în comunismul fără apă caldă și curent în căminele din Regie.

De ce ea?

tarau-victoriei-an

Povestea neromanțată a unei românce care a făcut pușcărie nevinovată, ca urmare a unui lanț de erori judiciare, deschis în 2000 de o anchetă a procurorului Cristian Panait, închis abia după 15 ani de procese