Apa e bună de băut, dar n-o dați la copii

Am testat apa din puțul de la moșie: are mai puțin fier decât asta furnizată de Apa Nova la robinet, însă mustește de azotați. Cică nu mori imediat dacă o bei, totuși ;)

Am reușit să dau la analizat o probă de apă din puțul săpat în primăvară de Vasile la moșie. Rezultatele sunt îmbucurătoare, dar tot nu sunt sigură că pot să beau apa aia limpede și rece pe care o scot de la 33 de m adâncime din pământul meu. Și asta pentru că doamna de la Direcția de Sănătate a Municipiului București, care mi-a explicat rezultatele, s-a exprimat așa, a la Phitia din Delphi:

– Felicitări, doamnă, aveți o apă bună, nu are bacterii coliforme, e în parametri fizico-chimici, dar are azotați, ca toată apa din Câmpia Română.

– Deci se poate bea?

– E bună de băut, dar să n-o dați la copii… copilul meu când era mic făcea bube de la apa de puț, nu știam noi pe vremea aia de ce.

– Și se poate filtra cu ceva?

– … există filtre… dar mai veniți peste câteva luni să repetați analiza de azotați, poate iese mai bine, poate e puțul la început. Mai consumați apa din el ca să se mai curețe.

Partea bună, deci, e că dacă ud cu ea grădina, nu-mi mai trebuie îngrășăminte. Partea proastă e că nu știu ce efecte poate avea totuși consumul de apă cu azotați asupra organismului uman, fie el și de adult. În satul unde e moșia, toată lumea bea apă de la un așa zis izvor, adică o țeavă care iese dintr-un perete, continuu, undeva într-o vale de Mostiște, unde primăria a amenajat câteva trepte betonate ca să coboare/urce oamenii mai ușor cu bidoanele cu apă. Dacă nimerești în rush hour la izvor, aștepți să-și umple unii ditamai bidoanele de 25 de litri din categoria La Fântâna. Apa e bună, rece, limpede, cam la fel cu apa mea din puț, așa că mă întreb acum dacă apa aia din izvorul comunal o fi fost testată de azotați au ba și dacă nu cumva e fix la fel ca apa mea din bătătură?

Pe de altă parte, la București bem apă de la robinet, filtrată cu o cană din aia tip, din comerț. Iar în ultimul an am făcut vreo două sesizări la Apa Nova pentru că apa de la robinet venea cu miros de fier și urme de rugină (ca în bidonul din poză). Apa Nova mi-a trimis acasă rezultatele analizelor, asigurându-mă că apa e „acceptabilă” pentru consum, deci să stau liniștită. Constat din analizele comparate că apa mea din puț are mai puțin fier decât apa de la Apa Nova, de exemplu. În rest, ce să zic, a lor e „mai acceptabilă” 😉

Nu știu acum dacă să beau liniștită apă și din puț, ca și de la robinet sau să mai investesc și în niște filtre. Pentru că, drept să spun (poate sunt paranoică) am impresia că și filtrele astea sunt mai mult o afacere decât o necesitate reală. Păreri?

 

Cum am procedat cu analiza apei de puț:

Am tot căutat un laborator cu prețuri acceptabile pentru analiza apei, și mi s-a părut că laboratorul DSP e cel mai ieftin. Am plătit 95 de lei analizele de microbiologie și 180 de lei pe cele fizico-chimice. Pe cele microbiologice nu le-am ales, le-am bifat pe toate. La cele fizico-chimice m-a ajutat aceeași doamnă care a preluat proba de apă să le aleg, în funcție de ce i-am spus eu că mă interesează, unde e situat puțul și ce „se face” de obicei. Adunate, au costat 275 de lei, cam la jumătate față de cât se cere pe la laboratoarele private.

Procedura e ușoară: te duci înainte la laborator ca să-ți faci o programare și să primești un recipient. Apoi duci apa în ziua în care ai fost programat, dimineața până în ora 11.00. Analiza a durat șapte zile. Pentru proba microbiologică am primit un recipient steril, din plastic, de la laborator. Pentru cele fizico-chimice am adus apa în două sticle de jumătate de litru, cumpărate din comerț cu apă (plată sau minerală), pe care le-am golit, clătit cu apa din puț și umplut cu apa din puț. Toate cele trei recipiente le-am adus într-o cutie frigorifică. Regula e ca apa să ajungă la laborator în maximum trei ore de la recoltare și să stea rece.

Etichete: , , , , , , , ,

21 comentarii la “Apa e bună de băut, dar n-o dați la copii” Subscribe

  1. Stefan Bragarea 13/08/2019 at 17:40 #

    Cu radioactivitatea cum stați?

    • mihai 14/08/2019 at 23:29 #

      Care e faza, că nu mă prind?

      • Dollo 15/08/2019 at 21:24 #

        Cred că se referă la explozia din Rusia

        • Stefan Bragarea 18/08/2019 at 11:40 #

          Ba de loc – există numeroase zone în România cu nivel crescut de radioactivitate – inclusiv prin curenți de aer provenit din Ucraina sau Rusia.
          Chiar mai periculoasă este poluarea prin câmpuri electromagnetice (mai frecventă însă în marile orașe) care modifică prin interferențe circuitele neuronale din creier.
          În situația dnei Benezic, excesul de compuși cu azot provine – aproape sigur – de la exploatarea agricolă a zonei. Soluția este de fapt simplă – adâncirea puțului până la 50m.

          • pehash 19/08/2019 at 10:05 #

            Depinde la ce nivel este pânza freatică. Poți să mai sapi încă 20 metri și să dai de un strat impermeabil. Va trebui să mergi mai departe până la următorul strat acvifer.
            Dar cred că Dollo are altă problemă. Dorel ăla expert in săpat puțuri manual nu a făcut nici o lucrare serioasă de izolație la exterior. Practic, apa din pânza freatică de suprafață se scurge pe lângă peretele exterior al puțului și ajunge în fântână. Degeaba este curată apa la 25 sau 50 de metri daca tragi și apă de la 3-5 metri (cam acolo este prima pânză freatică la câmpie).

            Pentru curenții de aer radioactivi și campurile electromagnetice (altele decât cel creat de planetă, care ne protejează de exploziile solare), se folosește obligatoriu cască de protecție din fontă, izolată cu folie de aluminiu!

          • mihai 19/08/2019 at 12:05 #

            Domnule Brăgărea, din informațiile care au ajuns la urechile mele, acele numeroase zone sunt în realitate anumite halde de steril, nivelul „crescut” înseamnă în realitate „ușor peste fondul natural de radiații”. Acest fond natural este de 2,27 mSv/an, conform statului român: http://www.anpm.ro/surse-naturale-si-artificiale-de-radioactivitate

            Aveți altfel de informații sau doar colportați zvonuri? Întrebarea mea este pertinentă deoarece adaosul „inclusiv prin curenți de aer provenit din Ucraina sau Rusia” denotă zvonistică acută: singurele astfel de incidente de care știu eu sunt Cernobîl 1986 și Mayak 2017. Celelalte incidente cu eliberare de material radioactiv s-au întâmplat în occident sau lumea a treia, dar presa nu prea vorbește despre ele.

            În ceea ce privește poluarea „periculoasă” prin câmpuri electromagnetice, despre ce pericol vorbiți? Atenție că mă refer la „pericol”, adică la posibilitatea de a se produce un fenomen dăunător in vivo, nu la diverse observații fizico-chimice constatate in vitro. Mulțumesc.

        • mihai 19/08/2019 at 12:09 #

          @Dollo: explozia recentă din Rusia este inofensivă pentru noi. Am citit comunicatele: nu a explodat un reactor nuclear sau o bombă nucleară, ci motorul unei rachete care folosea niște plutoniu pe post de sursă suplimentară de căldură. Plutoniul ăla e metal greu, cade repede jos. Îți recomand să nu vizitezi poligonul de testare 🙂

          • Stefan Bragarea 20/08/2019 at 09:36 #

            @Mihai
            Nu este de loc zvonistică, ci o constatare a IFIN. Iar în ceea ce privește comunicarea Rusiei referitor la evenimentele grave în care este implicată, cred că putem discuta mult timp.
            Tatăl meu a murit de leucemie din cauza accidentului de la Cernobâl.
            Referitor la poluarea prin unde electromagnetice, cred că ar fi util să vă mai documentați! De ce credeți că a devenit obligatorie îngroparea cablurilor de transmisie?

          • mihai 20/08/2019 at 12:47 #

            Constatarea făcută de IFIN ar trebui să fie publică. Eu nu am găsit-o, vă rog să mi-o indicați dvs.

            Despre comunicarea Rusiei nu cred că avem nicio polemică: amândoi suntem de acord că ei consideră că industria și știința sovietică sunt inspirate divin de Marx, Engels și Lenin, deci prin urmare sunt perfecte și mai presus de orice îndoială. Niciodată nu se întâmplă accidente, iar dacă totuși se întâmplă vreun accident, e musai vina spionilor americani sabotori. 😉 Ultimul exemplu este fix incidentul cu Ruteniu-106 din 2017 pe care l-am menționat mai sus, unde toți specialiștii din lume știu clar că s-a petrecut ceva la uzina de combustibil nuclear Mayak, numai rușii insistă în continuare că au făcut ei măsurători la uzină și totul e în regulă, deci sursa e în altă parte iar un fenomen meteo rar a adus particulele radioactive și le-a făcut să pară că vin de la Mayak. Totuși, acest gen de incidente nu se pot ascunde internațional dacă particulele radioactive părăsesc teritoriul rus. Dacă se întâmplă, lumea liberă află. Prin urmare, dezastrul Kyshtym din 1957 (plasat tot la uzina Mayak) a rămas secret ani de zile, în timp ce povestea din 2017 s-a aflat în câteva săptămâni, cu toate eforturile rusești de secretizare. Prin deducție logică rezultă că în afară de Cernobîl 1986 și Mayak 2017 nu au mai fost incidente care să trimită poluare radioactivă în afara Rusiei (de care să știu eu, admit). Orișicât, trimiterea vagă la „zone cu radioactivitate crescută prin curenți de aer proveniți din Ucraina și Rusia” are elemente clare de zvonistică pentru că generalizează niște exemple necunoscute. Condoleanțe pentru tatăl dvs. Și mama mea a murit de cancer.

            Referitor la poluarea prin unde electromagnetice, ea este o problemă autentică în domeniul radioastronomiei, dar cam atât. Despre documentare… tocmai v-am rugat să-mi indicați o bibliografie din care să reiasă efectele biologice in vivo.

            La care cabluri de transmisie vă referiți că trebuie îngropate? Transmisiile de date sunt pe fibră optică, îngropată din motive estetice (sursa: presa din toate orașele). Transmisiile de energie electrică sunt pe cabluri aeriene în cea mai mare parte (se îngroapă doar în orașe din motive de evitare a electrocutărilor accidentale).

          • mihai 23/08/2019 at 15:42 #

            „Tiny amounts of radioactive iodine [have] been measured in air at our air filter station in Svanhovd in Northern Norway,”
            M-am înșelat. Se pare că a explodat totuși un reactor.

  2. Motanul 13/08/2019 at 22:18 #

    http://psep.cce.cornell.edu/facts-slides-self/facts/nit-heef-grw85.aspx
    Nitratii/azotatii (si nitritii) sunt substante cancerigene. Limita in America e de 10 mg/l, vad ca tu ai 98! Sursa poate fi si o fosa septica/buda in zona! Sigur, apa nu e potabila!

    • Dollo 14/08/2019 at 09:29 #

      Mai degrabă de la fertilizarea câmpurilor din jur.

    • Adi 19/08/2019 at 12:51 #

      O observatie, limita in USA nu este 10 mg/l, este de 45 mg/l azotati. Limita de 10 mg/l se refera la „nitrate-N”, adica doar azotul din azotati. O concentratie de 45 mg/l azotati este aprox. echivalenta cu 10 mg/l nitrate-N (=cantitate de azot din azotati). In USA se foloseste mult nitrate-N, in EU se face calculul in general pentru tot anionul, azot + 3 atomi de oxigen.
      Detalii: „Nitrate in drinking water is measured either in terms of the amount of nitrogen present or in terms of both nitrogen and oxygen. The federal standard for nitrate in drinking water is 10 milligrams per liter (10 mg/l) nitrate-N, or 45 mg/l nitrate-NO3. when the oxygen is measured as well as the nitrogen. Unless otherwise specified, nitrate levels usually refer only to the amount of nitrogen present, and the usual standard, therefore, is 10 mg/l”
      Sursa informatiilor: http://psep.cce.cornell.edu/facts-slides-self/facts/nit-heef-grw85.aspx

  3. Stelian 14/08/2019 at 03:17 #

    https://www.graie.org/eaumelimelo/IMG/pdf/qualite_eau_du_robinet_def_cle444f4c.pdf
    Ceva de comparat, tabel la pg.5. Valori comparabile cu normele ce vi le-au dat.
    Aveti cam dublu azotati…
    Nu stiu daca scade in zone normale in timp. Cert e ca trebuie folosit putul.
    Pe vremuri, oamenii mai obisnuiau ca din cind in cind (la 2-3 ani) sa arunce in put var nestins, apoi sa-l „sleiasca”, adica sa-l foloseasca intens incercind sa-l sece, sau macar sa-i scada nivelul.
    Era put bun cel ce nu seca si care se oprea din sapat pe piatra…
    Dar cu cit era mai folosit apa era mai buna, ca izvoarele nu se colmatau.
    Daca ati baut si v-a placut si nu v-ati simtit rau e OK…

    • Dollo 14/08/2019 at 09:30 #

      Nu am băut, dar am gustat când a fost gata puțul. E limpede, nu are sedimente, miros sau gust, așa că o folosesc la udat grădina și la spălat.

  4. Stefan Băbuțiu 14/08/2019 at 11:51 #

    Stimată dna Dollo
    Sunt un cititor al postărilor dvs. pe blog și îmi plac multe din cele scrise de dvs.
    Acum, privind apa dvs. din puțul de pe moșie, pot să vă dau câteva sfaturi competente. Sunt ca formație inginer construcții hidrotehnice, specializat în alimentări cu apă și canalizări. Acum sunt pensionar dar studiez în continuare fiindcă mi-a plăcut și încă îmi place meseria mea. În privința apei dvs. aș putea să vă trimit la un articol scris de mine ”Nitrații și Nitriții în Apa Potabilă” și postate pe siteul academia-edu acum câtva timp.
    Dacă vă interesează, ceea ce puțini o fac, vă pot trimite articolul, în format docx, pe adresa dvs. de email. E puțin mai greu de înțeles, dar pentru o minte deschisă e suficient de clar.
    Stefan Băbuțiu

    • Dollo 14/08/2019 at 14:28 #

      Domnule Băbuțiu, vă mulțumesc anticipat. Sigur că mă interesează, am cont pe academia-edu și am să citesc lucrarea dvs. Voi reveni cu întrebări dacă voi avea.

  5. veorica 19/08/2019 at 09:14 #

    ‘n-o dați la copii’ ?!?! si mai radem de veorica ca e analfabeta…

    • ilie 20/08/2019 at 15:18 #

      Greu cu l. romana… Cum sa spuna corect „n-o dati copiilor”!?

    • pehash 23/08/2019 at 16:54 #

      Cacofonia a fost o ironie sau un exemplu de eruditie? 🙂

  6. Adi 19/08/2019 at 10:14 #

    Standardul pentru apa de baut este directiva europeana 98/83/CE care stabileste limita de 50 mg/l pentru azotati (multumesc Stelian pentru comentariul de mai sus, acolo se gaseste informatia, in documentul in franceza). Directiva se gaseste pe net inclusiv in romaneste, pentru a verifica informatiile. Fiecare tara poate stabili limite mai stricte daca doreste, dar nu limite mai putin stricte.
    Prin urmare, niciunde in UE o apa cu 98 mg/l azotati NU este potabila. Cei de la directia de sanatate, evident, au datoria sa stie asta. La fel de evident, daca beti din cand in cand astfel de apa nu se intampla nimic, dar sa evitati consumul regulat pe termen lung.
    Ca idee, apa imbuteliata din comert pe care o beau are ~4 mg/l de azotati.
    Semnez, inginer biochimist.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Dacă ai vrea să trăiești doar atât cât poți

maini

Când mai vedeți reclame cu bătrâni râzând cu toată placa într-o lumină caldă, solară, să știți că ăia nu sunt nici români, nici la azil. Și poate nici așa bătrâni 😉

Când un gard pe mijlocul drumului e cel mai smart lucru din oraș

bucuresti

Gabriela Firea are mai multe atuuri decât au avut predecesorii ei: un buget mare, un consiliu obedient, guvernul de aceeași culoare politică și marele talent de a vorbi ca la televizor. Este un mister de ce nu reușește mai mult decât niște paranghelii jenante.

Visiting Transilvania: “Traditional roma people on the left!”

Port traditional la un copil care cersea in Sighisoara

Turul bisericilor fortificate săseşti din Transilvania a fost, pentru cei şase ziarişti, o ocazie să cunoască România reală, cu drumuri proaste, cu monumente dărăpănate, cu prea mulţi “roma people” în locuri în care li se spunea că au trăit “the saxons”, dar şi cu oameni ospitalieri şi calzi, cu mâncare multă şi gustoasă, şi cu peisaje fabuloase.

Pedeapsa norvegiană, cum s-a ajuns la ajutor și n-au rămas la răzbunare

opera2

Zicătoare norvegiană: cu ce fel de fost deținut ai vrea să te întâlnești seara, pe o alee pustie? Aplicată în România, zicătoarea ar suna așa: cu ce fel de ziarist sau politician ai vrea să ai de-a face într-o campanie electorală?

Fiecare moment dificil din istoria unei țări are nevoie de victime

mineriada

Ce or mai face oamenii ăia care au bătut la Mineriadă? Or fi bine, sănătoși, or avea copii, planuri, or fi mulțumiți de viața lor, de deciziile pe care le-au luat, or dormi liniștiți? Or face politică?

Ce zice FMI de finanțarea găurii negre „biserica”, de la buget?

prefericitul Daniel arata calea

Biserica Ortodoxă Română nu vrea concurență pe piața lumânărilor și a locurilor de veci, dar vrea bani de la buget pentru salarii și catedrale. Oare FMI știe?