Discuții cu mama în pandemie (4)

Spațiul virtual pe înțelesul babelor

Ca de multe ori în anii din urmă, discuția cu mama a ajuns și la inevitabilele pomeni și ritualuri de după. Mai ales în context pandemic, o mai apucă accentele drama queen – „vreau să redecorez dormitorul când ne dau ăștia drumul, dacă oi mai avea eu vreun viitor...”. Ieri mi-a povestit despre zbaterile unei vecine de a respecta obligațiile ritualice de după moartea tatălui ei, în vremurile astea de izolare.

– Popa i-a zis că se duce singur la cimitir și-i citește de 40 de zile la groapă, și ea să se uite pe telefon la el cum citește. Ce prostie! Da popii ăștia întărâtă oamenii, că l-a întrebat dacă poate să unească pomenirea de 40 de zile cu aia de 3 luni, că poate atunci n-o să mai fie pandemie. Și popa i-a zis că ce, doamnă, dumneavoastră așa vă sărbătoriți ziua de naștere, asta de anul ăsta o uniți cu aia de la anul?

– Și, ce a făcut până la urmă?

– A zis că s-a dus și a plătit o grămadă de bani la o cofetărie scumpă, ca să-i facă o colivă. Mi-a adus și mie, avea grâul nefiert… I-am că nu trebuia să se agite atâta, că oricum nu e musai să le țină pe toate. Putea să se ducă la o mănăstire și să plătească acolo și-l pomeneau măicuțele alea pe mort. Că așa face multă lume. Am zis să faci și tu la fel când o fi, că știu că nu văd io de la tine nicio colivă…

– Nu vrei mai bine să-ți împart ceva ce-ți plăcea ție, de exemplu să mă duc cu niște oameni la restaurant, din când în când, și să le dau niște pește, niște fructe de mare, niște delicatese care-ți plăceau ție? Cu un Ouzo înainte, niște vin rose… 😉

– Da. N-ar strica nici așa, dar coliva e de bază, că cică aia ajunge la mort pe lumea ailaltă, nu ce-i plăcea lui.

– E, ajunge!

La TV se vorbește despre slujba de Paște ținută de preoții catolici și despre cum „giulgiul din Torino a fost expus virtual spre venerare”. Și mama întreabă:

– Cum vine asta virtual, adică ce înseamnă virtual?

– Adică nu e ceva real, îl vezi doar pe ecran, pe Internet. E cam cum ți-aș da eu ție de pomană niște pește, dar tu pe lumea ailaltă îl primești doar virtual, că nu ai cum să mănânci sau să-l adulmeci măcar. Virtual e cam ce credeți voi că primesc și morții pe lumea ailaltă, din ce le dați voi aici de pomană.

– E, mai primește, nu mai primește nimeni nimic dincolo… Rămânem cu ce am mâncat singuri pe lumea asta.

alte discuții din pandemie:

Discuții cu mama în pandemie (1)

Discuții cu mama în pandemie (2)

Discuții cu mama în pandemie (3)

Etichete: , , , ,

2 comentarii la “Discuții cu mama în pandemie (4)” Subscribe

  1. Stefan 13/04/2020 at 13:05 #

    Excelent! Multă sănătate și împlinirea năzuințelor!

  2. Marin 13/04/2020 at 23:02 #

    Mie coliva imi place foarte mult, am gasit de cumparat si intr-o cofetarie din Iasi, de pe langa mitropolie, in pahare din plastic mici, 3 lei bucata, mananci si te bucuri ca nu a murit nimeni. recomand. cred ca o sa imi fac si eu acasa asa, fara morti, dar sa fac rost de arpacas, dupa ce se termina covidul asta. in tara in care traiesc eu nu se fabrica arpacas, astia cand moare cineva nu le da coliva de pomana, nu sunt asa de evoluati.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

De ce nu s-a surpat Bucureștiul când „ne-a făcut Ceaușescu” metroul

metrou5

Pentru că pe vremea aia s-au folosit mulți mineri cu târnăcoape, care au săpat cu grijă tuneluri, pentru că specialiștii de atunci și-au făcut doctoratele pe bune la metrou, nu plagiindu-i pe alții, și chiar și atunci au existat tasări de teren.

Cum s-a întors ţurcana în Haţeg, în loc să emigreze

iovaneasa

Şapte tineri de la poalele Retezatului s-au apucat să crească oi când alţii ca ei voiau să emigreze. În câţiva ani au adunat în jurul lor peste o sută de crescători şi speră să fie urmaţi şi de consătenii care acum stau la poartă şi-i bârfesc.

Ziua 4: Și chinez, și ateu, și friguros

Cica daca Adam si Eva ar fi fost chinezi

Azi am explicat unui conclocuitor chinez cum funcționează termoficarea românească; i-am băgat mințile în cap recenzoarei care voia să mă înregistreze doar pentru că trecusem pe la mama, și apoi am bârfit copios cu niște recenzoare bătrâne și puțin ciupite de molii, ca mine 😛

Din câte încercări reușește un nevăzător să intre la metrou

florin georgescu metrou2

Din cel puțin două, la fel ca noi ăștia care nu nimerim să băgăm cartela cum trebuie în noii turnicheți. Asta de când s-a lansat aplicația gratuită Tandem acces, care le permite nevăzătorilor să folosească metroul ca toată lumea

De ce ea?

tarau-victoriei-an

Povestea neromanțată a unei românce care a făcut pușcărie nevinovată, ca urmare a unui lanț de erori judiciare, deschis în 2000 de o anchetă a procurorului Cristian Panait, închis abia după 15 ani de procese

Doctorul cu 2000 de pacienţi şi 350 de oi

doctorul

Medicul Emil Crişan a făcut medicina de drag, dar a moştenit şi dragostea de animale de la strămoşii săi, aşa că azi îşi împarte priceperea între oameni şi animale.