Discuții cu mama în pandemie (1)

Telefonul de seară cu mama în vremea pandemiei

#Telefonuldesearăcumama:

– Ce faci, dragă?

– Mă uit la „Toate pânzele sus”, ți-am zis că îl dau ăștia în reluare și îmi place să mă uit, că e cu toți actorii ăștia mari ai noștri. Morți toți, da și morți tot buni sunt…

– Bine, atunci, sună-mă când se termină.

Mă sună:

– Am luat și pensia azi.

– Și, ai procedat cum am vorbit?

– Da, păi să vezi că poștărița nici măcar mănuși nu avea. Mi-a numărat banii pe masă și i-am zis să mi-i pună într-o pungă, că io nu vreau să-i ating. S-a mirat, cică nu am de gând să-i cheltui? I-am zis că da, dar mai încolo. Am semnat și gata.

– Și cu ce pix ai semnat?

– Cu al ei, normal. Că nu mă lasă să semnez cu alt pix.

– Și te-ai spălat pe mâini după aia?

– Nu.

– De ce?

– Am șters clanța cu spirt cum mi-ai zis tu și am zis că e suficient. M-am udat eu pe mâini și am dat pe clanță…

– …

– A zis la TV că poștașii care ne aduc pensia trebuie să aibă mănuși și măști și că dau pensia în plic.

– I-auzi, păi și ți-a adus-o în plic?

– Ha, ha, nu la noi, la Suceava.

– E, las că o să fie și la noi, când ajungem ca Suceava.

– Ha, ha, da, că bine zici.

– Și, cu tensiunea cum mai stai azi?

– Azi e bine, dar începe să mă enerveze că-mi crește părul și nu are cine mă tunde.

– Păi fă-ți niște codițe.

– Nu se ajunge că nu e așa mare, și nici n-am cu ce.

– Folosește niște cauciucuri din alea de le păstrezi de pe la legăturile de ceapă și pătrunjel și fă-ți așa niște codițe în tot capul, ca să arăți ca Coronavirusul 😉

– Ha, ha, ce nebună ești, ia să-mi faci tu când oi veni. Că și io ți-am făcut ție codițe când erai la școală.

Precum vedeți, noi retrăim anii 70-80, doar că pe invers, acum mama se uită la „Toate pânzele sus” și eu o s-o trag de păr ca să-i fac codițe. Voi cum vă înveseliți părinții în vremea Covidului?

P.S. Operațiunea „God shave the queen” a decurs perfect, câteva zile mai târziu:

continuarea:

Discuții cu mama în pandemie (2)

Discuții cu mama în pandemie (3)

Tags: , , ,

No comments yet.

Leave a Reply

Oldies but goldies

Rulată Germania

marcela

Cum mi-am înscris mașina nemțească în România și am trăit să povestesc despre asta

Cum s-a întors ţurcana în Haţeg, în loc să emigreze

iovaneasa

Şapte tineri de la poalele Retezatului s-au apucat să crească oi când alţii ca ei voiau să emigreze. În câţiva ani au adunat în jurul lor peste o sută de crescători şi speră să fie urmaţi şi de consătenii care acum stau la poartă şi-i bârfesc.

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.

Ce ar fi de văzut/făcut în Portugalia

Porto, râul Douro și un pod făcut de Eiffel

Vizitat Lisabona, Porto, Estoril, Sintra, Coimbra, Fatima, Obidos&co; lăfăit pe plajele din Algarve, mâncat fructe de mare sau ce vă poftește apetitul, băut vin verde, ascultat Fado live, simtit bine pe bani putini

Fiecare moment dificil din istoria unei țări are nevoie de victime

mineriada

Ce or mai face oamenii ăia care au bătut la Mineriadă? Or fi bine, sănătoși, or avea copii, planuri, or fi mulțumiți de viața lor, de deciziile pe care le-au luat, or dormi liniștiți? Or face politică?

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!