Moderna piață agroalimentară din Fundulea

Orășenii vor să se mute la țară, dar țara încă nu e pregătită pentru ei.

Am fost azi la piață la Fundulea și am rămas plăcut impresionată de prima vedere. O hală modernă, nouă, cu un platou generos în față, ca parcare (m-am gândit eu). Așa că am parcat mașina și m-am îndreptat încrezătoare spre ușa halei, unde era și o tarabă (afară) cu câteva legume.

Înăuntru, întuneric și pustiu.

– Nu e deschisă piața? o întreb pe femeia de la taraba de afară.

– Nu vine, doamnă, nimeni în piața asta, că e taxele mari!, zice ea.

– Și dumneavoastră cu cât dați roșiile? (erau la fel ca la Penny, de unde nu luasem tocmai ca să iau din piață, de la „țărani”)

– 10 lei.

M-am suit iar în mașină și am mai mers câteva sute de metri pe șoseaua națională. Pe marginea drumului, de unde luasem legume și anul trecut, sub o copertină improvizată, am găsit roșii „de tip țăran” cu 8 lei. Așa că am luat de pe marginea drumului, deși orașul are o piață agroaleimentară modernă, nefolosită.

Când am ajuns acasă l-am întrebat pe vecinul care e treaba cu piața cea nouă. Mi-a zis că stă așa de câțiva ani, că ar fi făcută „pe fonduri europene”, și că uneori se mai duce lumea cu marfă acolo, dar preferă să stea afară, în parcare, decât să închirieze tarabe în piață.

Într-un interviu din 2018, primarul cu patru mandate al orașului Fundulea, Dorel Dorobanțu (PSD), zice că Piața Agroalimentară din oraș a fost modernizată în ultimii doi ani, cu bani de la buget. Într-un alt interviu, din 2017, viceprimarul Ligia Bivol zice că „S-a construit o Piaţă Agroalimentară în suprafaţă totală de 385 mp dotată cu: spaţiu pentru comercializarea laptelui şi a produselor lactate, spaţiu pentru comercializarea cărnii şi a produselor din carne, spaţiu administrativ, platoul pieţii dotat cu 20 de tarabe moderne, două grupuri sanitare (unul pentru persoane cu dezabilităţi).”

Așadar, prin 2015-2016 primăria a construit cu bani de la buget piața asta, pe care producătorii locali o evită, pare-se, din cauza taxelor mari. Nu știm asta oficial. Poate că taxele nu sunt excesiv de mari, dar vânzările nu justifică taxele alea. În fond e el oraș, Fundulea, dar mulți locuitori au curți și probabil își cultivă singuri legumele. Iar producătorul cu excedent de marfă, din satele vecine (cunosc eu un nene care crește capre și vinde lapte și brânză), preferă să mai conducă 30 de km până la București și să-și vândă marfa acolo.

Ce face primăria în cazul ăsta? Habar n-am. Nu-i merge site-ul ca să aflăm cum sunt taxele alea sau alte detalii despre asta. După cum se vede din afară, dinspre o „expată” de la București, viața aici curge la fel ca în toate satele vecine, ca un du-te-vino spre Capitală și înapoi. Or vrea orășenii să se mute la țară, dar țara încă nu e pregătită pentru ei.

Tags: , ,

5 Responses to “Moderna piață agroalimentară din Fundulea” Subscribe

  1. Adib 10/06/2020 at 10:15 #

    Iti dai seama ca dupa ce a fost construita, cu toate ca a fost nefolosita, piata a fost si modernizata ??

  2. pehash 11/06/2020 at 16:28 #

    Eu nu prea inteleg fascinatia asta cu legumele „de tip țăran”. Stii ce insecticide, fungicide si pesticide foloseste micul fermier pe tarlaua lui? Nici el nu stie. Le cumpara la kilogram/litru si le varsa acolo, sa fie. Peste rosii mai toarna si un regulator de crestere (Ethrel, Bromeflor etc) care este suficient de toxic incat nici producatorul nu recomanda consumul timp de ~2 saptamani dupa stropire.

    Cat despre noua piata, cred ca se pune, ca de obicei, caruta inaintea boilor. Adica vine micul producator din satele din jur sa vanda la piata moderna, cu apa curenta, cand el inca traieste cu buda in fundul curtii!? Mai intai trebuie sa creezi cerere, apoi te ocupi de stimularea ofertei, daca mai este nevoie.
    Pentru primarie, a fost doar un alt proiect de bifat inainte de alegeri si, cel mai probabil, o spaga considerabila la o firma „inrudita” cu primarul.

    • Dollo 11/06/2020 at 19:17 #

      Așa-i și cu pesticidele astea. Pe de altă parte, după experiența de anul trecut, când roșiile cultivate de mine s-au mănat și practic n-am ales mare lucru din ele, pot să-i înțeleg pe oameni că folosesc ajutoare ca să-și salveze culturile. E nevoie de educație și pentru asta, dar cine să-i învețe cum să folosească chimicalele alea?

      • pehash 11/06/2020 at 22:10 #

        Pai daca ai cumparat rasaduri tot de la taranul care are rosiile manate an de an (mana este o ciuperca Phytophthora infestans), sigur le-ai primit la pachet si cu sporii ciupercii, implicit nevoia de a fi tratate cu fungicid.

        Clar e nevoie de educatie, dar mai intai pentru a preveni, nu pentru a combate. Pamantul si apa sunt resurse extrem de ieftine in Romania. De-aia toata lumea isi permite sa-si bata joc de ele. 99% il sapa in fiecare an fara sa stie de ce. Agricultorul traditional sapa pe vremuri pentru ca imprastia gunoi de grajd. Azi agricultorul amator sapa doar ca sa isi distruga singur solul si sa care de 5 ori mai multa apa..

Leave a Reply

Oldies but goldies

Biblioteca națională s-a deschis, dar nu funcționează

Biblioteca Națională Samsung

Biblioteca te păcălește că-ți face legitimație online, dar nu ți-o face decât la sediu, îți zice pe site că are anumite cărți, dar în depozit ele nu există, și nu împrumută cărți acasă. Niciodată. Avem un sediu ultracentral și modern de 100 de milioane de euro, doar ca suport pentru o reclamă Samsung deocamdată.

Suni la 112 și te sună înapoi niște ciocli

morturary

O întrebare pentru domnul Raed Arafat: ce comision primesc operatoarele de la 112 ca să le furnizeze firmelor de pompe funebre numerele de telefon ale rudelor celor decedați?

Viceroy vrea să-și ia permisul, Bianca – doar să se mărite

IMG_2114

Pentru că statusul social adevărat stă în Dacia papuc, cu care se poate căra „marfa”, și în numărul de puradei agățați de fusta nevestei. Restul e deșertăciune.

Bolivia: cocaleros, cholitas, sărăcie și frumusețe cât cuprinde

20180320_141433

Frunze de coca amare și politică dulce, socialistă. Bolivia și oamenii ei.

De ce nu plecăm din România

Mâini de români - copiii culegători de afine din Pasul Prislop

Dacă despre curajul și nerăbdarea celor care pleacă s-a tot scris, teama, lenea, sentimentalismul și, de ce nu, curajul de a rămâne al celorlalți a fost lăsat în umbră.

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!